o

l-imba
$r literatura
rom6ni
Manual pentru clasa a X-a

M
Grup Edihdal
 GUPRINS

Cuprins
MODULUL 1. PROZA SCURTA
BASMUL CULT
Poz:estea lui Harap-Alb de Ion Creangd (Florin Ionili) 7

LItraeA qr coMUNICARE
Influenla elementelor nonverbale gi paraverbale asupra inlelegerii mesajului oral (Florin Ionifd) . . ' . 20
Structura dialogului: reguli qi tehnici (Fiorin Ioni!6) 2I
Argumentarea interpretdrilor Ei a judecllilor de valoare (Florin loni!5) 22

Pooestea lui Harup-Alb spusd de insugi calul sdu** de Florin Bican (Florin Ionifx) . 23

POVESTIREA"*
Ednthna dintre plopi de Mihail Sadoveanu (Liiiana Paicu) . 29
Lostila"" de Vasile Voiculescu (Liliana Paicu) . 38
Robbie** de Isaac Asimov (Florin Ionili) 48

LnaeA gr coMUNICARE
Evaluarea discursului oral (Florin Ionild) . 55

NUVELA
Moara cu ttoloc de Ioan Slavici (Adrian Sdvoiu) 56

LIMBA $I COMUNICARE
Stilul direct, stilul indireci, stilul indirect liber (Adrian Sivoiu) 66
Caracterizarea personajului (Adrian SXvoiu) 67
Eseul structurat (Adrian Sdvoiu) 68
Monologul (Adrian Sivoiu) 69

La figdnci"* de Mircea Eliade (Marilena Lascdr) 70

Cdribuqul de anu** de Edgar Allan Poe (Liliana Paicu) . 81

MODULUL 2. ROMANUL
Ion deliviu Rebreanu (Adrian Sdvoiu) 93

LIMBA 9I COMUNICARE
Calitdlile generale qi particulare ale stilului (Adrian SXvoiu) t02
Dialogul (Adrian Costache) 103

Dezbaterea (Adrian Costache) 105

Maitreyi de Mircea Eliade (Adriarr SXvoiu, Liliana Paicu) 107

RECENZIA
Mircea Eliade: Maitreyi (roman) de Pompiliu Constantinescu (Adrian sxvoiu) 121

Intrusul de Marin Preda (Florin Ioni{n) . I27

Toate bufni[ele** de Filip Fiorian (Liliana Paicu) ' . t42
Fahrenheit 451** de Ray Bradbur| (Florin Ionifi) . 155

EVOLUTIA PRozEr iN tltEnaruna nouANA (Florin Ionila, Adrian Sdvoiu) . ' . ' . 168

MODULUL 3. POEZIA
POEZIALIRICA
Floare albastrd de Mihai Eminescu (Marilena Lascir) . L75
LIMBA 9I COMUNICARE
Figuri de stil (Marilena Lascdr) ' 181
Analiza. Comentariul (Marilena Lascdr) . 184

I
287
 Cuprins
Pe lkngd plopii fdrd sof... de Mihai Eminescu (Adrian Sdvoiu) 186
rnasA gr coMUNTcARE
Paralela** (Adrian Sivoiu) 191.
Proiectul (Adrian Sivoiu) 193

STUDIUL CRITIC
Eminescu gi poeziile lui deTitu Maiorescu (Adrian Sdvoiu) 194
LIMBA $I CoMUNICARE
Proces-verbal. Cerere (Adrian Sdvoiu) 201

EVoLUTTA cRlTrcrr LITER.q.nr iu curruna nolnlANA** (Adrian Sivoiu) Z0g

Decembrc de G. Bacovia (Adrian Sdvoiu) 205

Nearozd de G. Bacovia (Adrian Sdvoiu) 210
Ordnduire de Lucian Blaga (Liliana Paicu) . 2I4

POEZIA EPICA
Pui de gdi... de Tudor Arghezi (Florin loni!5) 2t8
POEZIALIRICA
Morgenstimmung de Tudor Arghezi (Marilena Lascdr) . 223
Via[a mea se ilumineazd de Nichita Stdnescu (Marilena Lascir) . 22g
Am zdrit lumind... de Marin Sorescu** (Liliana paicu) . 231
LIMBA EI COMUNICARE
Valori stilistice ale unor categorii morfosintactice (Adrian Costache) 234

EVOLUTIA poEzIEr iN LITSRATURA RoMANA (Florin Ionifi, Adrian Sivoiu) . . . . . 296

MODULUL4. DRAMATURGIA
COMEDIA
O scisoare pierdutd de I.L. Caragiale (Florin Ionifi) . 242
LIMBA EI COMUNICARE
Caracterizarea personajului in textul dramatic (Florin Ioni{d) 254
Structuri qi tehnici argumentative in textul literar gi nonliterar (Florin Ionifd) 255
Niveluri de constituire a mesajului in comunicarea orald gi scrisd (Florin Ioni(i) 257
Hipercorectitudinea. Etimologia populard (Ftorin Ionifh) . 25g

CRONICADE SPECTACOL
o scrisoare pierdutd de [Dumitru C. olldnescu] Ascanio (Adrian sivoiu) 260

DId\MAI*
Suflete tari"* de Camil Petrescu (Florin lonifd) . 265
I LIMBA qI COMUNICARE
Interviul publicistic (Florin lonifd) 2Tg
Interviul de angajare (Florin Ionifd) 2Zg

EVOLUTIA DRAMATURGIEI iN LITERATURA ROMANA (Florin Ioni{i, Adrian Savoiu) . . . . . 281,

INDICE 284

Textele marcate cu (**) sunt propuneri pentru discufii la clas6.

l-
I

zaa
 P ROZA
ry
-1
c URTA
BASMUL CULT
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangi
L|MBA 5t COMUNTCARE
Influenfa elementelor nonverbale qi paraverbale
asupra inlelegerii mesajului oral
Structura dialogului: reguli gi tehnici
Argumentarea interpretdrilor
qi a judecXlilor de valoare

Pooestea lui Harap-Alb spusd de tnsugi calul sdu

de Florin Bican**

POVESTIREA
Fdntdna dintre plopi de Mihail Sadoveanu
Lostrila de Vasile Voiculescu **
Robbie de Isaac Asimov **
LrMBA 5r COMUNTCARE
Evaluarea discursului oral

NUVELA
Moata cu noroc de Ioan Slavici
LrMBA 5r COMUNTCARE
Stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
Car acter izarea personaj ului
Eseul structurat
Monologul

La ligdnci de Mircea Eliade **

CdrdbuSul de aur de Edgar Allan Poe **
Modulul 1 PROZA SCURTI
l-** biobibtiografici
lon Creangi (1 837- 1 889), prozator.
Niscut la Humule5ti, intr-o familie
numeroasS, este fiul Smarandei 5i al lui
$tefan. inva!5 cu bddila Vasile la gcoala
din sat intemeiati de pdrintele loan,
apoi la Bro5teni (aici se molipseqte de
16ie de la caprele lrinucii), unde il are
invitdtor pe Neculai Nanu, la Tdrgu-
Neam{, cu lsaia Duhu (evocat in po-
vestirea Popo Duhu),unde ii are colegi
pe Nicd Oglobanu, dar 5i pe viitorul
filozof Vasile Conta, la Fdlticeni 5i, din
1856 p6ni in 1858, la Seminarul de la
Socola. Moartea prematurd a tatilui il
impiedici sd-gi finalizeze studiile.
in 1859, pentru a putea fi hirotonisit,
se cdsitoregte cu lleana, fiica in v6rsti
de 15 ani a pdrintelui Grigoriu de la
biserica ,,Patruzeci de Sfinti'i iar un an
mai tirziu se naite Constantin, unicul
sdu fiu.
intre i864 gi 1865 urmeazi nou
infiinlata $coal5 Normala (gcoala Prepa-
randalS, cum se numea atunci), al cirei
director era Titu Maiorescu, pe care o
absolv6 int6iul, devenind institutor. Se
desparte de sotie, iar, din 1868, apar pri-
mele conflicte cu autoriti[ile biserice5ti.
Este caterisit gi, in 1872, inl6turat gi din
Botmul cult
lnainte de text I
1 . Probabil cd urmdrili la televizor seriale poliliste sau de aven-
turi. Afi constataf desigur, c5, indiferent de piedicile ivite
in calea eroului" fiecare episod are un deznodimAnt fericit.
$i totugi, degi cunoaqteli deznoddmAntul, urmdrili episod
dupd episod. De ce o faceli? Discutali pe aceastd temi.
lncercafi sd identificali schema dupd care este construit un
asemenea serial.
2. Cu siguran ,td, ali citit (sau vi s-au povestit) in copildrie bas-
me populare. Afi constataf desigu\ c6.,inciuda unor detalii
care se modificS, schema basmelor rdmAne cam aceeagi:
eroul pleacd de acasd qi, dupd un numdr variabil de aven-
turi, triumfi in lupta cu rdul. Ce urmdregte sd ofere, agadar,
cititorului/ascultdtorului un basm popular: . un adevdr de
naturd eticd - binele invinge rdul? . suspans? . cat mai
multe intAmpliri miraculoase? o aventuri? Alegeli (sau
oferifi gi alte solulii) qi justificali-vd opliunea.
3. Comparafi concluziile la care ali ajuns in legdturd cu modul
in care sunt construite serialele poliliste sau de avenfuri
cu acela in care sunt construite basmele populare pentru
a constata asemdndrile qi/sau deosebirile.
POWSTEA LUI HARAP-ALB
de Ion Creangd
- fragmente -
Amu cicd era odatdintr-o fard un crai care nuea trei feciori. $i craiul
acels mai aaea un frate mai mare, care eratmparat ?ntr-o altd tard, mai
depdrtatd. $i lmpdratul, fratele craiului, se numea Verde-impdrat;
gi tmpdratul Verde nu aztea feciori, ci numai fete. 1...1
Amu cicdtmpdratul acela, aproape de bdtuAne[e, cdzAnd la zdcare,
a scris carte fraline-sdu craiului, sd-i trdmitd grabnic pe cel mai
arednic dintre nepo{i, ca sd-l lase tmpdrat tn locul sdu dupd moartea
sa. Craiul, primind cartea, tndatd chemd tustrei feciorii tnaintea sa
gi le zice:
Iaca ce-mi scrie frate-meu qi moqul aostru. Care dintre aoi se
-
simte destoinic atmpdrdli peste o tard aga de mare qibogatd, ca aceea,
are aoie din partea mea sd se ducd, ca sd implineascd aoinla cea mai
de pe urmd a mogului uostru,
Atunci feciorul cel mai mare iD tndrdzneald gi zice:
Tatd, eu cred cd mie mi se cuuine aceastd cinste, pentru cd sunt
-
cel mai mare dintre frali; de-aceea te rog sd-mi daibani de cheltuiald,
straie de primineald, arme qi cal de cdldrie, ca sd qi pornesc, fdrd zdbaad.
I
7
 Basmul cult
invildm6nt. 5e mutase intre timp in
mahalaua Jiciului, in celebra bojdeucS.
Prin intervenlia lui Titu Maiorescu, doi
ani mai t6rziu, este reprimit in invS-
!dm6nt gi repartizat la $coala de Biieli
Numirul 2 din Pdcurari, unde, in 1875,
il va int6lni pe Eminescu, revizor 5colar
in acel moment.
Debutul ca scriitor are loc in acelagi
an, la 1 octombrie,in revista Convorbiri
Iiterare, cu Soacro cu trei nurori. Era
deja cunoscut in lumea 5colii datoriti
manualelor sale pentru cursul primar.
in prim6vara lui 1877 se produce primul
atac de epilepsie, boal6 care il va chinui
tot restul vietii.
Plecarea lui Eminescu la Bucuregti, in
toamna aceluiagi an, va lSsa un gol
niciodati umplut. Bddie Mihai -ii scrie
el in decembrie - ai plecot 5i mata din
lagi,ldsIndin sufletul meu multd scArbd
5i amdreald.lar intr-o alt6 scrisoare: La
IaSi ninge frumos de ast-noapte,incdt s-a
facut drum de sanie. Vino, frate Mihai,
caci fdrd tine sunt strdin Crizele se in-
desesc, deprimdndu-l (Pisemne d-voas-
trd nu md credefi cd sunt bolnav 5i
aproape, daca nu de tot, ldiot, ii scrie el
lui lacob Negruzzi, in 1 886), degi, uneori,
are tdria si facd haz de necaz, rdspun-
z6ndu-le celor care il intrebau cum se
simle: Mullumesc, tare bine: stuchescin
barbd { trog oghealul cu din{ii.
Moare la 3l decembrie, spre pr6nz,
in tutungeria fratelui siu mai mic,
Zahei, in urma unei crize de epilepsie.
Opera literari: Soacra cu trei nurori
(1875), Ddnild Prepeleoc (1876), Po-
vesteo porcului (1876), Mog Nichifor
Colcoriul (1877), Povesteo lui Stan
Pdlitul (1877), Povesteo lui Horop-
Alb (1877), Fata babei gi fata mog-
neagului (l 877), lvan Turbincd (1 87 8),
Povesteq unui om leneg (878), Prostia
omeneascd ('1880), Amintiri din co-
pildrie,l-lll (1881 - 1882), lV (postum,
1892), Popa Duhu (1 881 ).
I
I
Bine, dragul tatei, dncd te bizuiegti cd-i puti rdzbate pdnd amlo qi
-
c-rezi cd e1titn stare a cLlmui qipe allii, alege-li un cal dinherghelie, care-
i wea tu, ie-flbani cht [i-or trebui, hninr care fr-or pldc\, arme care-i crede
cd-fi ain Is socoteald gi mergt cu bine, fttul meu.
Atunci feciarul u aiului igi id cele trebuito are, sdrutd mdna fitilne-sdu,
primind cnrte de Ia dfrnsul cdtre knpdratul, zice rdrnas-bun fralilor sdi €i
apoi tncalecd gi pornegte cu bucurie spre hnp dr dfie.
Craiul insd, arknd sd-l ispiteascd, tace molcum gi, pe tnserate, se
tmbracdpe ascunstrftr-o piele de urs, apoitncalecdpe cal, ieseinaintea
fecioru-sdu pe altd cale gi se bagd sub un pod. $i cdnd sd treacd fiu-sdu
pe flcoll, nurnai iaca Ia capdtul podului tl qi int1mpind un urs mor-
mdind. Atunci calul fiului de crai tncEe a sdri tn doud picioare,
fordind, qi cdt pe ce sd izbeascd pe stdpdnu-sdu. $i fiul craiului,
nemaiputilnd struni calul gi neindrdznind a mai merge inainte, se
tntoarnd ruqinat tnapoi Ia tatu-sdu. Pdnd sd ajungd el, craiul pe de
altd parte gi ajunsese acasd, ddduse drumul calului, indosise pielea
cea de urs gi agtepta Acum sd aie fecioru-sdu. $i numai iacail gi aede
uiind repede, dar nu aQfl dupd cum se dusese.
- Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai tntors tnapoi, zise craiul
cu mirare? Aista nu-i semn bun, dupd cdt gtiu eu.
De uitat, n-am uitat nimica, tatd, dar ia, prin dreptulunuipod,
-
mi-a iegit tnainte un Ltrs grozaT), care m-a ailrilt in to[i spdrielii. $i cu mare
ce scfuAnd dinlabelelui, am gdsit cu cale sdmdintorcla d-ta acasd decAt
sd fiu pradd farelor sdlbatece. $i de-acum tnainte, ducd-se, din partea mea,
cine gtie, cd mie unuia nu-mi trebuie nici tmpdrdfie, nici nimica; doar
n-am a trdi cilt lumea, ca sd mogtenesc pdmLnful.
Despre aceastabine ai chitit-o, dragul tatei. Se aedelucru cd nici
-
tu nu egti de tmpdrat, nici tmpdrdlia pentru tine; qi decdt sd tncurci
numai a1alumea, maibine sd gezi dEarte, cum zici, cdci, mila Dom-
nului: ,,Lac de-ar fi, broagte sunt destule". Numai ag rrea sd gtiu, cum
rdmAne cu mogu-tdu? Aqa-i cd ne-am ?ncurcst tn sldbdciune?
Tatd, zise atunci feciorul cel mijlociu, sd md duc eu, dacd arei,
- Ai toatd z)oia de Ia mine, fdtul meu, dar mare lucru sd fie de
-
nu li s-or tdid qi {ie cdrdrile. Mai gtii pdcatul, poate sd-li iasdtnainte
oreun iepure, ceua.. . gi popilc! m-oi trezi cu tine acasd, ca qi cu frate-
tdu, g-apoi atunci ruginea ta n-ar fi prlastd. Dar dd, cearcd Ei tu, sd
aezi cum li-a sluji norocul. Vorba ceea: ,,Fiecare pentru sine, croitor
de pLne", De-i izbuti, bine de bine, iard de nu, au mai pdlit gi alli
aoinici ca tine...
Atunci feciorul cel mijlociu, pregdtindu-gi cele trebuitoare gi pri-
mind qi el carte din mLna tutd-sdu cdtrdtmpdratul, tgi id ziua-bund
de la frali, gi a doua zi pornegte gi eL $i merge, qi merge, pdnd ce
innopteazd bine. $i cknd prin dreptul podului, numai iaca qi ursul:
mor! mor! mor! Calul fiului de crai tncepe atunci a fordi, a sdri tn
doud picioare gi a datnapoi. $i fiul craiului, z:dzfrnd cd nu-i lucru de
qagd, se lasd gi el de tmpdrdlie Ei, cu ruqinea lui, se tntonrce tnapoi la
tatd-sdu acasd. Craiul, cumtl aede, zice:
- Ei, dragul tatei, aga-i cd s-a tmplinit aorba ceen: ,,Apdrd-md
de gdini, cd de cini nu md tem".
Ce fel de aorbd-i asta, tatd? ! zise fiu-sdu ruginat; la d-ta urgii
-
se cheamd gdini? Ba, ia acum cred eu frdline-meu, cd aEa urs ogtirea
tntreagd este tn stare sd o zdrumice... Incd md mir cum am scdpat
Modulul I PROZA SGURTA
Casa memoriali,,lon Creangi"
din Humulegti
(carte pottal6 ilustratd, 1920)
I o,e,onar cultural
Podul este locul de trecere spre o alti
lume. Mircea Eliade (De la Zalmoxis la
Genghis-Han) il considerd o probd
initiaticS, trecere primejdioasd de Ia un
mod de existenla Ia altul, de la
imaturitate Ia maturitate. O observatie
se impune: trecerea are mereu un
singur sens. O etapi odatd parcursS,
revenirea nu mai este posibila. Un pod
va trece Harap-Alb cAnd pleacd
drum: este momentul intrdrii in lume,
care marcheazd qi prima diferentiere de
nevolnicii frati rdma5i acasd. O noud
trecere va fi la intAlnirea cu nunta
furnicilor. Aleg6nd sd traverseze prin
apa vijelioasd cu riscul de a se ineca,
eroul igi probeazd prima calitate
dobAnditi, mila. insd podul nu ofer;5
cheia, ci doar 5ansa transformdrii. A
trece podul este totu5i un act de curaj
care presupune sd ai cutezan{a de a te
afunda in necunoscut.
cu oiald; Iehamite qi detmpdrd[ie gi de tot, cd doar, slaaa Domnului,
am ce rnLnca la casa d-tale.
Ce mknca add eu bine cd ai, despre asta nu e aorbd, fdtul meu,
-
zise craiul posomorLL dar, ia spuneli-mi, ru1inea unde o puneli? Din
trei feciori c6li are tata, niciunul sdnufiebun de nimica? ! Apoi, drept
sd ad spun, cd atunci degeaba mai stricali mkncarea, dragii mei... Sd
umblali numai aQa, frunza frdsinelului, toatd ainla aoastrd gi sd ad ldudnli
cd sunteli feciori de crai, asta nu miroasd a nns de om.., Cum udd eu,
frate-meu seplate culcnpe o ureche dinparteaaoastrd; Iasfilntul ageaptd
s-aimplini dorinlalui. Halal de nepoli ce are! Vorba ceea:
Lapldcinte, tnainte
$i la rdzboi, inapoL
Fiul craiului cel mai mic, fdcAndu-se atunci ro1 cum ti gotca, iese
afard tn grddind gi tncEe a plAnge in inima sa, Iooit fiind tn addncul
sufletului de apdsdtoarele cuainte nle pdrintelui sdu. $i cum sta el pe
ghnduri 6i nu se dumerea ce sd facd pentru a scdpa de rugine, numai
iaca se trezegte dinaintea lui cu o babd gdrboad de bdtr1nele, care umbla
dupd milostenie.
Da' ce stai aqape gLnduri,luminate crdigor? zisebaba. Alungd
-
milhnirea din inima ta, cdci norocul tli rdde din toate pdrlile qi nu ai
de ce fi supdrat. la, mai bine miluiegte baba cu ceoa.
Ia lasd-m-ncolo, mdtugd, nu md supdra, zise fiul craiului; acum
-
am altele Ia capul meu.
Fecior de crai, aede-te-ag hnpdrat! Spune babei ce te chinuieEte;
-
cd, de unde gtii, poate sd ajute gi ea ceaa.
- Mdtuqd, qtii ce? Una-i una gi doud-s mai multe; lasd-md-n pa
ce, cd nu-mi add lumea-naintea ochilor de necnz.
Luminate crdiqor, sd nu bdnuiegti, dar nu te iuli aqa de tare,
-
cd nu gtii de unde-[i poate aeni ajutor.
- Ce uorbegti tn dodii, mdtugd? Tocmai de Ia una ca d-ta li-ai
gdsit sd agtept eu ajutor?
Poate li-i deqan[ de una ca aceastaT zise baba. Hei, luminate
-
crdigor! Cel-de-Sus oarsd darul sdu gi peste cei neputincioqi; se ae-
de cd aga place Sfinliei SaIe. Nu cduta cd md aezi ghrboad gi strem-
furoasd, dar, prin puterea ce-mi este datd, gtiu dinqinte ceea ce au de
ghnd sd izaodeascd puternicii pdmdntului gi adeseori rhd cu hohot
de nepriceperea gi sldbiciunea lor. 1...1
Acum, luminate crdiqor, ca sd aezi cilt poate sd-li ajute milostenia,
stdi liniEtit, uitd-te drept tn ochii mei gi ascultd cu luare aminte ce li-oi
la
spune: du-te la tatd-tdu gi cere sd-li deie calul, armele qihainele cu care
a fost el mire, gi atunci ai sd te poli duce, unde n au putut merge fralii
tdi; pentru cd lie a fost scris de sus sd-li fie datd aceastd cinste. Tatu-tdu
s-n tmpotriui gi n-a ard sd te lase, dar tu stdruiegte pe lAngd dhnsul cu
rugdminte, cd ai sd-l indupleci. Hsinele despre care li-am aorbit, sunt
oechi qi ponosite, qi armele ruginite, iard calul ai sd-l po[i alege punknd
tn mijlocul hergheliei o taad plind cu jaratic, qi care dintre cai a zteni Ia
jaratic sd mdnknce, acela are sd te ducd la tmpdrdlie gi are sd te scape
din multe primejdii. 1..)
$i atunci, o datd se suie ln pod qi coboard de-acolo un cdpdstru,
un f'rdu, unbici gi o ga, toate colbdite, sfarogite gi aechi capdmdntul.
9
-
Modulul I PROZA SGURTA
Atenlie! A exprima o opinie nu pre-
supune in niciun caz expunerea unui
punct de vedere ,,oficial", ci demon-
strarea faptului ci vorbitorul este
familiarizat cu utilizarea unei asemenea
situatii de comunicare.
Discutali despre modul in care este ea valorificatd in sec-
venfele ulterioare.
5. Foiosindu-vd de cele discutate anterior, completali indi-
vidual tabelul urmdtor:
Trisituri ale Caliti{i Cafitn{i Caliti{i Trisituri ale
eroului pAni dobAndite in dobindite in dobindite in eroului in
la int0lnirea cursul cursul celei cursul celei finalul
cu SpAnuI primei de a doua de a treia basmului
,rmuncit' ,rmuncit' ,rmuncito
6. Comparafi-vi tabelele completate pentru a descoperi even-
tuale diferenfe.
7. Argumenteazi, intr-un eseu liber de maximum douX pa-
gini, caracterul de Bildungsroman al P ov egtii lui Harap-Alb.
8. Exprimd-fi opinia oral, in fala colegilor, intr-un discurs de
patru - cinci minute, despre valoarea esteticd a Poaegtii lui
Harap-Alb, prin dezvoltarea a doud argumente privind
structura textului narativ qi/sau limbajul prozei narative.
Dincolo de text I
in rAndurile de mai jos, vei gdsi, ingirate alfabetic, un numdr
de proverbe. Alege-le pe acelea care consideri cd pot fi puse
in leg5turd cu evolufia lui Harap-Alb gi ordoneazd-le astfel incAt
ele si evidenlieze^transformdrile succesive produse in com-
portamentul sdu. In cazul in care constafi cd din acest ptzzle
lipsesc unele ,,piese", completeazd-l cu alte proverbe cunoscute
de tine.
A face bine e totdeauna mai bine decit a face rdu.
AIta e n auzi qi alta e a ztedea.
Binele ce-l faci la oarecine li-l intoarce rremea care r)ine.
Ce tnuefi la tinerele aceea Qtii Ia bdtrhnele.
Cine fnce bine bine gdsegte; cine face rdu rdu-l insolegte.
Cine nu-nua{d la tinerele aa plfrnge la bdtrknele.
Cinstea e mai scumpd decdt toate.
Cu nddejdea omul nu moare.
De ani e mare gi minte n-are.
De oamenii rdi sd te-nchini gi sd fugi ca dracul de tdm6ie.
De te latrd areun chine, astupd-i gura cu pfrine; n-arunca
in el cu piatrd, cd atunci mai rdu te latrd.
Doamne feregte de nlt rdu mai mare.
Fdbine Ei nu te teme de nimene.
il poartd de nas pe unde ii place.
Mi s-nu aprins cdlckiele de dorul tdu.
Mintea lui nu pldtegte cAt o ceapd degeratd.
Mult umbli, multe-nae[i, mult trdiegti, multe uezi.
Nu i-a picat cagul de la gurd gi a plecat la drum.
Sd nu dea rele Domnul chte poate suferi omul.
$i rdul e bun la ceoa.
19
-
 Basmul cult

[-i*ba gi comunicnre
i- lryrlu_rrq'{ElEMENTET-oRNoNVERBALEsT nARAvERBALE
ASUpRA INTELEGERil MESAJULU! ORAL

Comunicarea verbali presupune transmiterea unui mesaj de la o sursd la

o dest^inafie prin intermediul li*bilor naturale. Ea se poate'rcaliza;ruir*,
scris. In cazul comunicdrii orale, elementelor verbale-ale comunicdrii li se
adaugd cele nonverbale (gesfuri, mimicd, miqcarea corpului, tinuta, privirea
etc.) gi paraverbale (timbrul, volumul qi inflexiunile vocii murmuratd, gopfitd,
-
guieritoare, mormiitd etc. -, tonuf ritmul, tiiefurile cuvintelor, articularla spe-
.1{:4 pauzele,rasul oftatul etc.). Toate acestea pot
- oferi r"."pto*lrri informilii
utile necesare decoddrii mesajului.
Informafii de naturd nonverbali sau paraverbali pot exista qi in comu-
nicarea scrisS: in textul dramatic, prin intbrmediul indicafiilor autorului, iar
in textul !pic, prin intermediul in'tervenfiei directe a naratorul.ri, ,.op,ri io.
fiind acelaqi - oferirea unor informatii suplimentare, utile in'desdfrarea I
intentiilor vorbitorulut
J
Aplicafii n
1. Citeqte cu voce tare, incercAnd sd gisegti intonalia potrivitd: voi sdudtdfiili
gi sd huzurili de cdldurd, iard eu sd udp de
frig. 8u,.. id treabd!
2" Motiveazd rosful punctelor de suspensie existente in strucfura 8u... nd treabd!
3" altfelar putea fi scris cuvintul bu... nd,pentru a se conserva intonafia?
9,um
4. IdentificS" in textul reprodus in manual, qi ilte sefirne grafice care au rolul
de a marca variafii ale tonului in rostirea personajel6r, discontinuitatea
(pauza) in vorbire sau de a sublinia anumite stdii emotionale. Explicx
rostul fiecirui semn in cazul exemplului selectat.
5. Imagineazd-fi urmdtoarea situafie: Tocmai ai aflat rezultatul excelent al
echipei favoiite, oblinut ?n meciul suslinut cu principala ei rivald, gi vrei
sd-i comunici marea bucurie prietenului tdu cel mai bun, aflat in ali oraq.
Ai la dispozitie doar serviciul de telefonie mobili (s.m.s., chat) sau al pogtei
electronice, aga cd mesajul tiu nu poate fi transmis decat cu a;utorut
scrisului. Realizeazd un scurt text iniare ,in afardde cuvinte, sd folosegti
si diferite semne grafice prin care sd-ti exprimi entuziasmul.
6. oralitatea este, probabif cea mai importantd trdsdturd a operei lui Creangd.
Ea iqi are originea in natura duali a personalitdfii sale, de scriitor gi "ile
actor totodati. Creangi nu povestegte doar, ci dialogheaz6. cu cititbrul,
comenteazd acfiunile gi vorbele personajelor gi chiar pe ale sale, se mustrd
r.urj" indeamnd la povestire: D,ar ia sd nu ne depdrtdm cu uorba gi sd tncep a
depdna firul poaeEtii; Ce-mi pasd mie? Eu sunt daior sd qtun poaes'tea gi ad
rog
s-o asultafl. comentariile autorului sunt intdrite de proverb ,iretori,
",
adesea introduse prin formula stereotip d aorba ,rro, ,ui" creeazd.impresia
de adresare direct5, familiarx: vorba ciea: pdrinlii mdnancd aguridd qi yiito,
Ii se strepezesc dinlii. $i aorba ceea: La calic slujeqti, calic raiai. tdeniifice
formule ale adresdrii directe in poztestea lui ilarap-Alb.
7. Dd exemple de formule ale adresdrii directe, familiare in limbajul de azi.
F 8. Care este formula de adresare pe care o utilizezi cel mai des?

20
 PROZA SGURTA
Modulul { 9" Dar cea pe care o detegti in cel mai inalt grad? Ce te deranjeazd la ea?
'! 0. Scriitorul nu alunecd niciodatd in abstract, arta sa este una a concretului.
Cu ajutorul cuvintelor el ,,piphie" lumea asemenea lui Ochild. Cuvintele
devin astfel aproape materiale, fiecare avAnd densitate, formd sau culoare.
Superlativul absolut, preferat tocmai pentru valoarea sa expresivd., apare
ir formele cele mai neobignuite: mezinul impdratului se fdcu rlgu cumii gotca,
in casa de aramd erafoc de ger. Verbe precum azghihui, ahordi, andboi, a
boncdlui, ahorpdi, abojbdi, multe din ele provenite din interjecfii, sunt alese
mai cu seami pentru sugestiile lor de naturi sonord. Ursuf cum ajunge la
fdnt6nd, incepe a bea lacom ln apd gi a-gi linge buzele de bundtatea gi dulcea{a ei.
$i mai std din bdut gi iar tncepe a morndi; qi iar mai ben cAtu un rdstimp gi iar
morndieqte... Cerbul odatd qi tncEe abeahhlpau la apd rece; npoi maiboncdluiegte
qi iar mai bea pdnd nu mai ponte. Cel mai adesea scriitorul alege totuqi
interjecli4 pentru cd ea comunic[ mai direct senzafiile, conferind totodati
povestirii o notd de familiaritate. Sonoritatea devine astfel mai,,plind": Talpa
iaduluiface lugtitnduntru qi dracii, trsnc,tnchidponrta; coptlulfnce luEtiinbaltd,
cei qapte tovardgipornesc ei teleap, teleap, teleap.Inlocuiegte fiecare interjeclie
cu echivalentul verbal potrivit; vei constata cd substituirile produc efecte
in planul expresivitdfii textului. Incearcd sd motivezi aceste schimbdri.
t'!. Extrage din opera lui Creangi gi alte verbe provenite din interjec{ii.
'12, Scrie o compunere de cincisprezece - doudzeci de r6nduriin care sd descrii,
utilizAnd cAt mai multe interjecfii, atmosfera din clasd, dupd terminarea
ultimei ore de curs, dintr-o zi de vineri.

re
I Srnucrt!RA DrALoGULr..!t: REGUL! gtrEHNte I (AcruALtzARE)

in clasa a IX-a ai aflat cAteva informalii importante despre dialog (con-

vorbire intre cel pufin doud persoane, care se adreseazi alternativ una alteia),
care este util sd gi le reaminteqti.
-pe Replici: unitate minimald din care se constituie dialogul. Replicile pot fi
uerbali, nonaerbale saumixte.in dlalog, replicile se intercondifioneazd, pot rimAne
neterminate ori pot fi continuste de cdtre partenerul de dialog. Ele pot fi con-
struite sub formd de perechi sau in grupaie mai ample etc.
Reguli ale dialogului: acordd atenfe partenerului, preia/cedeaz5 cuvdntul
la momentul oportury dozeazd.participarea la dialog gi eviti sd monopolizezi
disculi4 nu di semne de nerdbdare (sau de plictiseald) in timp ce vorbegte
partenerul, nu incerca si-!i demonstrezi cu orice pre! superioritatea. Dialogul
p."r.tpun" gi folosirea unor formule de iniliere (alo, bund ziua, salut etc.), de
menliiere (tn[eteg, te ascult, desigur etc.) qi de futchidere (ln reuedere, pa, cu bine
etc.) a contactului verbal. Este bine sd acorzi atenlie egald atAt comunicdrii
verbale, cAt gi celei nonverbale gi paraverbale, linAnd seamh totodatd de
auditoriu qi de context.
Conversafia cotidiani este o tormdfamiliardlinformald de comunicare orali.
Ea se creeazd continuu, prin interacliunea vorbitorilor, fdrd a fi guvernatX de
reguli stricte, fdrd limitdri in privinla temelor gi fdrd a necesita un cadru special
al desfdqurdrii.
Discu,tia argumentativi se caracterizeaz[ prin anumite restri ,Li privind cadrul
desfdgurdrii, tematica qifinalitatea. Argumentarea gi contraargumentarea implicf in
general, trei etape: afirmalia, motiaarea qi concluzia. Contraargumentarea presupune
reluarea argumentelor partenerului gi combaterea lor punct cu puncf prin de-
monstrarea netemeiniciei acestora. re
21