LUCEAFĂRUL DIN VALE, Anul 1 - Nr.1-Ianuarie 2018

LUCEAFĂRUL DIN VALE Anul 1, Nr.
1, ianuarie 2018
1
LUCEAFĂRUL DIN VALE Anul 1, Nr.1, ianuarie 2018
LUCEAFĂRUL DIN VALE,fondată în ROMÂNIA – ianuarie 2018
LUCEAFĂRUL DIN VALE,fondată in ROMÂNIA – ianuarie 2018

Revistă de literatură,cultură si artă
Persoana iniţiatoare:
Kessy Ellys Nycollas - Membră a Uniunii Artştilor Plastici - Sucursala Vâlcea
Preşedinte onorific :
PUIU RADUCAN - Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Președintele Uniunii
artiştilor Plastici - Sucursala Vâlcea
Colectivul de redacţie:
Kessy Ellys Nycollas - director
Puiu Răducan -
Colaboratori:
Angela Burtea - proză - Membră a UAP - Sucursala Vâlcea
Cornelia Diţă - poezie
I.D.Sicore - poezie şi proză
Kessy Ellys Nycollas - poezie, proză,pictură, quilling
Liviu Brezeanu - sculptură
Puiu Răducan - poezie şi proză
Mugurel Puşcaş - poezie
Roberta Sandra Pilipauţeanu - poezie
Maria Tomița Corini - poezie
Victoriţa Ileana Stolojanu - proză
Dan Șalapa - poezie
Tehnoredactare:
Kessy Ellys Nycollas
Coperta:
Date de contact:
oelena29@gmail.com
puiuraducan51@yahoo.ro
Luceafarul din vale
Telefon redacţie:
0761623572
Program:
LUNI - VINERI - 8:30 - 12:30
Notă: Membrii colectivului de redacţie al revistei LUCEAFĂRUL DIN VALE îşi rezervă dreptul de a
selecta materialele trimise înainte de a fi publicate.
Obligaţiile autorilor:
Îşi asumă întreaga responsabilitate atât pentru originalitatea creaţiilor literare trimise, cât şi
pentru corectitudinea lor.
Păstrează o exprimare decentă, fără careva referiri discriminatorii, mai ales în textele cu teme
religioase, sociale, politice.
Materialele vor fi transmise în format doc. Arial 11, pană la data de 10 a fiecarei luni.
Scriu textele românește, corect, cu diacritice.
Ne asumăm toată responsabilitatea pentru materialele primite. Le vom folosi doar pentru
publicare în revistă, nu în alte scopuri.
Copyright 2017 - Utilizarea totală sau parţială a materialelor publicate este permisă numai cu
acordul autorului.
Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea,
Str. Ion Referendaru, nr. 4, Bl. A18, Sc. A, ap. 2
Web: www.proscoala.ro ISSN 2601- 4637
E-mail: mitica_ciobanu@yahoo. com ISSN-L 2601-2650
Telefon: 0748873966
2

-ROMÂNIA-
Am observat că cea mai dureroasă problemă a oamenilor apare atunci când nu sunt bani.
Anul 2018, din punct de vedere al astrologilor, pare-se că va fi un an foarte bun şi în acelaşi timp
extrem de rar şi de greu. A! Nu, nu greu în ceea ce înseamnă a reuşi ci în ceea ce reprezintă
asumare de noi responsabilităţi...
Cel mai bun aspect din astrologie denumit,,Ochiul lui Dumnezeu’’ va influenţa în noul an
parteneriatele şi asocierile,relaţiile interumane dar şi comunicarea...însă... ca de obicei... toate
acestea vor fi influențate de relaţia pe care o avem, cu banii.
Încrederea mea, ne zdruncinată, a avut ca temelie, întotdeauna, sintagma,,Doar uniţi se

poate învinge’’... iar în anul care abia a început, încep să apară soluţii legate de problemele care
nu ne dau pace şi linişte... însă cheia reuşitei este interacţionarea cu grupul... Atoate Creatorul, în
situaţia în care ne pune pe umeri o misiune, nu ne lasă singuri să ne zbatem în mocirla
neputinţelor proprii... el ne va aduce în jur oamenii de care avem nevoie.
Minunile se înfăptuiesc prin oameni... acele scântei de divin care conlucrează cu tatăl şi
prin care toate se pot înfăptui.
Eu simt că mi se va deschide un drum favorabil, astfel noua mea lucrare, care mi sa
conturat în minte şi suflet de curând, va prinde aripi cu care să zboare către sufletul şi mintea
acelora care vor intra în contact cu EA.
Teoria reuşitei în,,VINDECAREA RELAŢIILOR CU BANII’’, o ştiu în general, dar am

convingerea că lipsită de practică nu mă poate înălţa.
Am avut momente în care am uitat să pun preţ pe viaţa care mi-a fost dată fără să o cer...
probabil că am aplicat teoria: ceea ce am primit de gratis, nu are valoare!!!!
Tot aşa se întâmplă şi cu pământul pe care îl călcăm zilnic, cu lumina soarelui, cu

odihna nopţilor, cu aerul pe care îl respirăm, cu oamenii dragi care ne apar în viaţă pe
neaşteptate, cu apa pe care o bem, cu ploaia, cu zăpada, cu sănătatea şi cu multe altele pe
care le-am primit fără să le cerem şi fără să plătim!
Oare,credem că era meritul nostru să le primim, gratuit? Oare este dreptul nostru
pentru care nu trebuie să fim recunoscători?
DREPT CINE NE CREDEM, OARE?
3
Se aleargă nesăbuit după faimă, după averi, după a agonisi tot ce se poate (utile sau
inutile)... fără să ne gândim la nimeni şi la nimic. Nu putem aprecia ceea ce avem, nu putem iubi
oamenii care ne stau alături, nu putem respecta, nici măcar părinţii... păcat!..
Căutăm fericirea oriunde în lume, în ceea ce nu avem... ignorând ceea ce Atoate Creatorul
ne oferă cu generozitate, poate zilnic, poate la orice pas.
Atâta timp cât nu vom iubi ceea ce avem deja... cât nu ne vom iubi în primul rând pe noi
înşine... nu vom avea cum să fim fericiţi.
Partenerul te poate părăsi, locul de muncă îl poţi pierde oricând, copiii vor fi cu tine până la
o vârstă,pentru că dacă îi iubeşti cu adevărat îi laşi să plece.
Singurul care va rămâne cu tine vei fi TU.În tine există scânteia divină. Nu eşti separat de
Dumnezeu. Tu însuţi eşti un Dumnezeu. Caută în interiorul tău unde vei găsi totul. Nu aştepta
nimic din afară, de la alţii... nu te lăsa purtat în ,,lesa câinelui de companie’’...
Nu este un secret, pentru nimeni, că lipsa banilor reduce calitatea vieţii, a relaţiilor pentru
că nimeni nu poate avea performanţe maxime atunci când trăieşte într-un continuu stres simţindu-
se lipsit de putere, obosit psihic, reproşându-şi fel de fel de neajunsuri, cu o sănătate afectată de
lipsa de bucurie, de iubire, stimă de sine scăzută...
Ai priceperea necesară într-un anumit domeniu? Ai încredere în forţele proprii? Simţi că

acel ceva te defineşte? ACŢIONEAZĂ! Nu aştepta comanda nimănui. Fiecare este interesat doar
de atingerea unor scopuri înalte, pentru el, nu pentru tine.
Se mai foloseşte şi în zilele noastre zicala: BANII NU ADUC FERICIREA! Minciuni! Ei aduc
fericirea dar o şi întreţin. Cine a spus că, ,,banii nu aduc fericirea’’ cu siguranţă a dorit subjugarea
omenirii în mod continuu şi constant prin inventarea fricilor de tot felul şi a lipsei de încredere şi de
putere în rândul celor mulţi... şi se pare că a reuşit cu succes să inoculeze acest program
distructiv.
Te-ai întrebat cum ar fi starea ta de spirit dacă ai avea la îndemână mai multe resurse? Ce
ai face pentru cei dragi ai tăi, având posibilităţi de susţinere financiară? Ce ai crea frumos,
armonios şi de durată în propria-ţi viaţă? Ai mai fi tot timpul în acea stare de depresie, de
nemulţumire?
Dacă banii nu aduc fericirea, de ce, cei puternici şi bogaţi, adună din ce în ce mai mulţi şi
niciodată nu împart cu nimeni nimic? La ei această zicală nu are valoare.Şi ei duc lipsă de fericire,
dar nu pentru faptul că nu au ci pentru că nu au suficient de mulţi cât şi-ar dori, sau pentru că nu
mai au timp să îi numere...
ÎNDEMNUL MEU PENTRU TINE ESTE URMĂTORUL:

Poţi şi mai mult dar trebuie să îţi doreşti, să ai curajul să decizi, să ai puterea să îţi spui: EU
POT!
Nu spune niciodată nu pot, nu ştiu...
Când simţi că nu poţi sau nu ştii ai o singură variantă şi anume: ieşi în ,,drum’’ şi cheamă
NEVOIA.Ea va găsi soluţiile cele mai bune pentru a depăşi oricare situaţie care poate părea
4
adesea imposibil de depăşit. Soluţia finală îţi va ridica vibraţia şi îţi va aduce pacea, liniştea şi
bucuria prin ridicarea nivelului de recunoştinţă către Atoate Creatorul şi vei observa abundenţă în
tot ce îţi apare în drumul vieţii: copii, flori, pomi, copaci, iarbă, fulgii de nea sau picurii ploii, a
frunzelor uscate, a norilor, a stelelor, a poeziilor scrise, a cărţilor lansate, a plimbărilor...
Când eram copil o întrebam pe mama tot ceea ce eu nu ştiam. Într-o zi, cuprinsă de teamă
că va veni un moment in care am să o pierd am întrebat-o: ce voi face eu când nu o să mai am cui
cere un sfat?
Răspunsul mamei a fost: Chemi NEVOIA! Ea va avea toate răspunsurile la problemele

tale, ai să vezi... şi mai am un sfat pentru tine. Să ştii că tot ce vei număra, va spori.
Am experimentat aceste sfaturi, de-a lungul vieţii. Rezultatele lor au fost uimitoare. Nevoia
m-a ajutat ori de câte ori mă aflam într-un impas căruia nu îi aflam rezolvare iar zicalei care spune
că: intodeauna va spori ceea ce voi număra, am ajuns să îi dau dreptate în situaţiile în care îmi
contabilizam numărul facturilor, când am numărat faptele celor care m-au supărat, când am ţinut
cont de numărul situaţiilor sau a lucrurilor care mă nemulţumeau, a îngrijorărilor...
Începând de câţiva ani, am renunţat să mă mai gândesc şi să număr tot ceea ce îmi face
rău, ce îmi dă îngrijorare, nemulţumire...
Începând însă cu noul an, 2018, mi-am propus să nu mă mai gândesc la situaţii negative ci
să ţin cont şi eventual să şi număr, doar momentele şi situaţiile care mă vor face fericită, astfel
încât să mă simt din ce în ce mai bine.
LA MULŢI ANI! 2018 să fie pentru noi toţi unul din cei mai buni ani.
CALENDAR 2018
5
ANGELA BURTEA
-ROMÂNIA -
IUBIREA DIN NOI!

Sfârşitul unui an nu aduce nicio încheiere și nici un început, ci o continuare! Îmi mângâia
auzul remarca unui om bun și drag. Acum,număr ultimele clipe dintr-un alt an, care a trecut
mișelește prin firea mea năpădită de griji, de speranțe și dezamăgiri, de împliniri și așteptări.
Au trecut sărbătorile, amăgiri ocazionale, fiindcă omul nu învață nimic din opulența
manifestată fățiș. Și-au etalat doamnele nurii prin ținute vestimentare, iar domnii șarmul cuceritor,
întru bucuria clipelor de smarald, când inimile prind culori vrăjite, iar vocile, sugrumate de emoția
apropierii umane, se amestecă în Univers clădind sărăcia sau bunăstarea.
Au încercat copiii să ne aducă în case bucuriile sărbătorilor creștine, iar ușile s-au deschis
tot mai puțin, fiindcă mercantilul s-a infiltrat cu dibăcie și-n bucuria și naivitatea de altădată.
Alergăm adesea după câștiguri sentimentale sau bănești obținute facil, uitând că zilele trec
în defavoarea noastră. Copilul uită că nu va mai fi copil și vrea să poarte pantofii cu toc ai
mamei/cravata cusută în fir de mătase a tatălui; tânărul vrea să câștige bani, uitând că nu va mai
avea timp să iubească din toată puterea ființei lui, adultul începe să aibă regrete și-și frânge
mâinile, văzând că inima intră în fibrilații și nu în palpitațiile iubirii; doar bătrânul se-nchină cu
gândul la ziua de mâine, de care nu mai este atât de sigur.
Nici eu nu mai râd cu gura până la urechi, așa cum făceam odinioară, și privesc anost prin
juru-mi, printre secundele timpului, căutând miracolul poeziei de altădată.
...Înflorise macul, iar sângele se scurgea printre galbenul firelor de grâu și-mi zâmbeai șăgal-
nic din spatele buchetului adunat cu sfială. Mi-ai așezat la încheietura mâinii drepte brățara iubirii,
maci sângerii împletiți cu spicul plin de boabe. Era rodul iubirii cu care m-ai împresurat în ziua
aceea.
Apoi, ca și când nu era suficient, ai îngenuncheat frumosului din tine, mi-ai luat mâna și-ai
lipit-o de arșița buzelor tale. Ți-am simțit dorul năpraznic, arderea interioară și valul plutirii în doi.
Nu te cunoșteam de mult, dar te știam dintotdeauna.
Mă jucasem adesea cu sentimentele tale, cu privirea maiestuoasă transformată adesea în
atracția irezistibilă a firii din noi, mă luasem adesea la trântă cu pornirile mele, cu impulsivitatea de-
a te cuceri ca pe-o redută.
Și-atunci, în ziua aceea, mi-ai împletit zâmbetul în brățara florilor și te-ai făcut stăpân peste
ființa mea. Voiai să scrii încă o filă cu puterea ta de seducție. Voiai să-mi așezi la picioare lumina
nepătrunsă, pe care doar Soarele o cunoștea. Aveai ce dărui! Și ți-ai întins frumusețea sufletului ca
6
pe-un lăicer peste peretele înghețat al inimii mele, încălzindu-l. Răbdător și plin de încredere, ai
așteptat ca așchii fine de gheață să se dezlipească, sorbindu-le lacrimile, întru iubire. Și nu te-ai
lăsat până n-ai sărutat ultima picătură din căldura inimii, care îți apraținea deja. Ai transformat
tăcutul în cuvânt, întunericul în lumină, resentimentul în sentiment, urâtul în frumos, neputința în
iubire. Și ai turnat găleți de împlinire peste clipele nemuririi, strigând în largul lumii că nimeni nu te
va opri să clădești poezia vieții prin sărutul cuvântului și-a faptei.
Iar eu am crezut în dulceața fiecărei lacrimi, lăsându-mă mângâiată de frumusețea

îmbrățișărilor. Din tot buchetul am ales culoarea ochilor tăi, nedescoperită până atunci. Și-am
plecat cu ea în depărtatea lumii, împrăștiind-o în larg pentru a scrie fără sfială, cu roșul macilor: am
redescoperit iubirea!
ÎNFLORISE MACUL Nici Macul nu mai are roşul de-altă dată!

Nici Spicele de grâu... prea aurii nu sunt...
Îţi simt apropiere ca un vers! ... şi stelele-şi pierdură farmecul
Pluteşte lin în Univers... pe bolta înstelată...
Nu ştiu ce-mi vei aduce-n dar (şi mie)! Iar viaţa toată ne este ,,zbor de vânt’’
E bunăstare? Va fi bucurie? ..............................................................
Nu ştim să ne iubim (noi pe noi) şi căutăm
... Se aleargă neîncetat şi fără sens iubirea…
În căutarea dragostei, teatralele La cei ce nici habar nu au că ea există...
Ciudate sentimente... şi greu de înţeles... Şi-am vrea să ne ofere fericirea
De sufletele noastre,, maternale’’ O inimă pustie, sfărâmată, tristă...!
Cu toţii am uitat să fim copii Păi! De unde să ofere ce nu are?

Iar râsul prefăcut ne doare... Acum e goală şi dezamăgită...
... lăsându-ne şi sufletul,, călcat de fantezii’’ Şi cum să-i cerem... să mai fie în stare...
Şi de iubiri, parşive, trecătoare...! ... să poată să trăiască, FERICITĂ?
de: Kessy Ellys Nycollas
7
Păşim prin viaţă cu suspine

Pe umeri purtându-ne destinu-ncetișor,
Sperând că ne va fi mai bine mâine
Mereu cu-n suflet greu şi iertător,
Cu siguranţă ne va fi cândva
Când sus în ceruri ne vom găsi somnul,
Iar inimile ne va mângâia,
Cu multă bunătate, Domnul!
Încerc acum o reverenţă,

În fața sufletelor voastre, îndoliaţi părinţi.
44 AXA Ce sunteţi simpli şi normali în aparenţă,
Dar nu vă ştie nimeni în suflet ce simţiţi
Şi când va fi să ne-ntâlnim la Domnul,

Cu toţii să-nălțăm spre Rai chemare
PĂRINŢILOR ÎNDOLIAŢI Măcar atunci să ne aline somnul,
Şi sufletul, ce încă doare!
Atât de groaznică-i durerea,
Când mamă eşti şi-ţi plângi amarnic de: Kessy Ellys Nycollas
copilul ce-ai pierdut. (O mamă de înger)
Nu-ţi mai găseşti în viaţă liniştea -România -
şi mângâierea,
Oriunde ai pleca pe acest pământ!
Te-neci de jale, dor şi patimi,

Te scalzi în râuri de suspine,
Iar ochii ţii îneci în lacrimi,
Nu ştii când îţi mai este bine!
Nu ştii decât să plângi amarnic,

Şi să înnebunești punând mii de-ntrebări.
Orice ai încerca să faci, crezi că-i zadarnic,
Să îndrăzneşti să ai speranţe şi-așteptări!
Încerci din greu să îţi schimbi viaţa,

Pleci de acasă către lumi de vis,
Nimic nu te ajută să-ţi schimbi soarta,
Căci ce e scris, rămâne scris!
Nimeni vreodată nu-ţi va înţelege chinul,

Şi nici nu-ţi va simţi a ta durere.
Decât un altul, necăjit ca tine,
Ce şi-a îngropat copilul, singura avere.
8
Cuvânt de început
(Dana,îngerul meu)
Dana, fiica mea a plecat dintre noi în ziua în care ar fi împlinit şaptesprezece ani înlocuind
tortul aniversar cu o colivă, iar floarea nunţii cu un doliu. A plecat fără să spună nimic în afară de:
iartă-mă mamă că te fac să suferi. Nu a uitat însă înainte de a pleca să lase scris în una din
agendele ei următoarele:
De sus, din ceruri, în acest moment, îmi văd toţi prietenii îndureraţi reamintindu-şi
minunatele clipe petrecute cu mine. Aici, în noua mea locuinţă, toţi oamenii sunt buni,
darnici, înţelepţi şi vorbesc cu mine ca şi când s-ar cunoaşte de-o viaţă. Acum nu trebuie să
vă faceţi griji pentru mine, deoarece acum sunt îngerul păzitor al tuturor prietenilor mei. Aş
vrea să pot să vă spun ce gândesc şi să vă povestesc cum este aici. Sper că într-o zi vă voi
reîntâlni şi că voi putea vorbi din nou cu voi aşa cum o făceam demult.
De obicei, eu nu cotrobăiam în camera ei. Nu eram curioasă să îi citesc corespondenţa

(pentru că pe atunci, în 2001, încă se mai practica corespondenţa scrisă pe bileţele sau trimisă
prin poştă). Nu eram curioasă să îi citesc jurnalele. Ştiam că are aşa ceva dar, din bun simţ, nu o
făceam. După moartea ei însă, sperând că voi găsi o pistă care să mă conducă către un răspuns,
am dat de o agendă micuţă în care nu avea mare lucru notat. Textul câtorva colinde şi în rest
mâzgăleli parcă făcute în momente de tristeţe, de furie, de revoltă sufletească.
Răsfoind însă această agendă am găsit rândurile pe care le-am scris deja mai sus. Nu ştiu
ce a fost în mintea ei, în sufletul ei, în viaţa ei în momentul în care a făcut această însemnare! Sunt
cuvinte care vin parcă din sfera paranormalului. Cum poate o tânără, la vârsta de cincispre zece
ani, să poată să îşi imagineze astfel de lucruri? Am spus cincisprezece ani. Nu din greşeală, ci
pentru faptul că, împreună cu sora ei mijlocie, am analizat atât forma scrisului cât şi culoarea
cernelii şi am stabilit că, în urmă cu doi ani, au avut o astfel de culoare de cerneală dar şi faptul că
ea, prin clasa a opta, scria în acel mod, străduindu-se pe parcurs să şi-l schimbe.
.....................................................................
S-a născut la ora 02:15:00, în dimineaţa zilei de 04.06.1984, (Duminica Rusaliilor) în
comuna Fierbinţi Târg, judeţul Ialomiţa. Ne-a părăsit la ora 0:30:00 în noaptea de
04.06.2001(Duminica Rusaliilor) la Spitalul Judeţean Timişoara. Era elevă în anul doi la Liceul de
Informatică din Petroşani, Judeţul Hunedoara.
DUMNEZEU SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
Kessy Ellys Nycollas – (O mamă de ÎNGER)
9
Prefata editorului
Dana, îngerul meu este o carte document scrisă în versuri pline de sensibilitate şi cu o
mare încărcătură filozofică. La prima vedere, pare o mică carte de poezii în care, o mamă
îndurerată care şi-a pierdut fiica cea mică, mult iubită, îşi exprimă, în scris, durerea. Dar este mai
mult decât atât. Este o carte care ne îndeamnă la reflecţie pe tema vieţii şi a morţii, care ne pune
faţă în faţă cu unul dintre cele mai importante evenimente ale vieţii umane: despărţirea de planul
terestru, călătoria sufletului şi frământările prin care trec cei care rămân în urmă, plângând
pierderea unei fiinţe iubite. Iar această pierdere dureroasă devine şi mai devastatoare, când
sufletul care a plecat a stat puţin timp printrenoi datorită unor erori medicale, datorită neimplicării şi
indiferenţei medicului care ar fi trebuit să apere viaţa pacientului prin toate mijloacele, textul cărţii
capătă valenţe şi mai profunde. Spun că este o carte document pentru că prin literatură deschidem
o nouă fereastră către realitatea dureroasă a sistemului medical de la început de secol XXI din
România.
O tânără de 17 ani, până în acel moment perfect sănătoasă, acuză dintr-o dată dureri de
cap şi slăbiciune generală. Simptomele se agravează rapid, fata intră în comă şi moare după
câteva zile sub privirile neputincioase ale medicilor. Poate că a fost scris în destinul ei să trăiască
doar până la 17 ani, poate că Dumnezeu ar fi luat-o la El indiferent de eforturile şi de competenţa
medicilor. Totuşi, rămâne în urmă zbuciumul sufletesc al celor care au iubit-o pe Daniela care se
vor întreba mereu dacă iubita lor fiică, soră, prietenă, ar fi trăit şi acum dacă sistemul medical ar
fi fost unul decent. Daniela a fost un înger pe Pământ cât a trăit, a adus bucurie şi iubire în jurul ei.
A avut şi unele calităţi vizionare, care s-au manifestat într-o zi când, la 15 ani, cu doi ani înainte să
moară, a scris în jurnalul ei câteva rânduri care prefaţau călătoria în Cer pe care urma să o facă,
rânduri pe care le regăsiţi pe coperta 4 a cărţii şi în introducere. Atunci când cineva se naşte la
aceeaşi dată (4 iunie) în care moare poate fi un indiciu al unui destin special. A venit să ne înveţe
ceva important, a avut o misiune de îndeplinit. Daniela a sosit pe Pământ într-o familie frumoasă şi
iubitoare şi a avut parte de iubirea şi grija unei mame fascinante, o poetă cu un suflet deosebit de
sensibil. Prin mama ei, şederea pe Pământ a Danielei şi mesajul ei ni s-au făcut cunoscute şi
nouă, cititorilor acestei cărţi. Mesajul micului volum de poezii este unul spiritual: există un destin
pentru fiecare, faptul că uneori îl cunoaştem dinainte printr-o viziune indică faptul că există o
anumită predestinare în vieţile noastre. Există un suflet în fiecare dintre noi, care îşi continuă
existenţa după moarte. Noi, oamenii, suntem fiinţe complexe pentru că avem şi un suflet care
comunică cu mintea noastră peste timp. Primim mesaje în vis, în viziuni, avem îngeri păzitori şi
îndrumători. Nu ne naștem şi nu murim singuri – în plan spiritual mereu există cineva care ne
veghează, apără şi îndrumă. Dacă aveam mai mult timp până la lansare, am fi fost fericiţi să
putem să includem în paginile acestei cărţi şi scurte mărturii ale prietenilor şi colegilor Danei,
cuvinte gingaşe care să rămână peste timp. Sperăm ca la următorul tiraj gândurile voastre pline de
iubire să îşi facă loc între paginile acestei cărţi în memoria iubitei copile, Daniela Georgiana,
Dumnezeu să o odihnească în pace. Vă invit să citiţi şi poeziile cuprinse într-un alt volum al
autoarei, Toate iubirile mor, tipărit de curând. Citiţi, reflectaţi și iubiţi, învățați să trăiţi vieţi pline de
sens, pentru că poate nu ne alegem destinul dar cu siguranţă noi suntem cei care alegem clipă de
clipă ce facem cu timpul care ne-a fost dat să îl trăim pe Pământ. Cu iubire şi recunoştinţă,
Felicia Drăgușin/ Editor la Prosperity Exprim www.vreausafiuscriitor.
10
PUIU RADUCAN
-ROMÂNIA -
SFOARA DESTINULUI
Ce bine-i mai zice scripcarul
plimbând vioara pe arcuș! „Parfumul orhideelor” Lucrare în culori acrylice – în panel, de
‘Și-aruncă marea pletele pe țărm, Constantin Mihalache – Slatina, membru al U.A.P. Rm. Vâlcea.
frânghia la destin ‘mi-este urcuș.
Îți face ploaia cuib în așteptări!

SUNTEM……
Privește! Domnul iar ne face semn!
Vino, iubito, cât mai este zare, Suntem în țara fără Dumnezeu...
pe-un umăr... capul să-ți aștern! Ori a fugit, ori… șefii l-au gonit.
Ne arde sărăcia, focul, Prometeu,
Strigătul meu nu prea mai are glas! am ajuns, cum niciodată n-am gândit.
Mai știi iubirea ce culoare are?
Se tot aruncă marea-n brațul stâncii, Ne-a pârjolit viermele dinăuntru.
Iară singurătatea... doare, doare... Pe primul loc din… coadă ne-au adus.
Prostia ne dă brânci, ne-mpinge, pentru
Prin gândurile noastre trece Domnul. c-am fost mereu, mereu, popor supus.
Vrea să le așeze-n mijlocul de drum.
Hai să-i cerem amândoi un... „bonus”! Suntem în țara unde doina nu mai cântă.
Din câmpuri simt mustind un vuiet bun. Privighetoarea… tace-adânc în nori.
Cu dările și taxe … ne scufundă, și…
Mireasma toamnei bate, bate-n ușă picăm în genunchi de multe, multe ori...
și umbrei mele tare frig îi este.
Acoper-o cu-a ta, cu... fructe coapte Suntem în țara miilor de doctori,
și hai să-ncepem o nebună poveste! dar spre analfabetism cu-nvățământul,
suntem în țara fără de armată,
cu generali de colcăie… pământul.
Avem cel mai de jos nivel de trai,

dar cu miliardarii cei mai mulți.
Poporul meu de pe-un Picior de Plai,
unde ne duc ăștia, nu te uiți?
Pictură de Traian Mârza, președinte U.A.P.
11
Mihai Eminescu, biografie (1850 - 1889)

Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român, s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie
1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie
de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din
Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o
totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adîncă
nostalgie în poezia de mai târziu („Fiind băiat…” sau „O, rămîi…").
Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a
clasificat al cinci-lea din 82 de elevi după care face 2 clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863,
revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse
instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul
de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti” , în
care apare şi poezia „La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici. La 25 februarie / 9
martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş
avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de
alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă 5 poezii.
Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt,
sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor
româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi
copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte
pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în „Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmente de
roman,„Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.
Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de
Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rîndul societăţilor
studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe
colaborarea la „Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.
Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia
doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.
Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor
suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul „Curierul de Iaşi“. Continuă
să publice în „Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la
Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica
Micle.
În 1877 se mută la Bucureşti, unde pînă în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul
„Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea.
Acum scrie marile lui poeme (Scrisorile, Luceafărul etc.).
În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului
Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii”, cu o prefaţă şi cu
texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Unele surse
pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu argumente în acest sens.
În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin sau practic deloc.
Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe
surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori - ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E
înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala
Normală de Institutori.
12
În „Viaţa lui Mihai Eminescu” (1932), G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre
moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-
l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va
răsării pădure sau cetate, şi cîte o stea va vesteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt sa-şi
strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale".
Bibliografie (surse)
1- Limba si literatura românăcl.XII,ediţia 2000;
2- www.ro.wikipedia.org;
3- Limba si literatura română,aprecieri critice.
13
CORNELIA DITA
-ROMÂNIA -
Lui Eminescu!
Printre nori, ca luna care raza -și cerne,

pe teiul ancorat al nemuririi noastre,
ai coborât minune din slăvile albastre,
întruchipat în zeu,al bolților eterne!
„Cobori în jos, Luceafăr blând”,

„Cobori în jos, Luceafăr slova citindu-ți te invoc,
mereu aievea și în gând,
blând’’,
incandescentă rază, pe stropu-mi de noroc!
slova citindu-ți te invoc, Fă-ți timp, o clipă doar să mai rămâi,

mereu aievea și în gând, (deși aicea jos, nimic nu s-a schimbat)
incandescentă rază, pe stropu-mi de lângă izvor, să îți pui mâna căpătâi,
noroc! sau să cutreieri ce-ai mai cutreierat!
Fă-ți timp, o clipă doar să mai rămâi, „Plecă Luceafărul”! Dar a rămas în noi în fiecare,
(deși aicea jos, nimic nu s-a schimbat) câte-o petală dintr-o floare albastră,
lângă izvor, să îți pui mâna căpătâi, câte o rază, mereu strălucitoare,
sau să cutreieri ce-ai mai cutreierat! nemuritor spre nemurirea noastră!
„Plecă Luceafărul”! COBORI...

Dar a rămas în noi în fiecare,
Cobori in jos luceafăr blând,
câte-o petală dintr-o floare albastră,
Tu n-o să fii stea căzătoare,
câte o rază, mereu strălucitoare,
Ramâi in suflet si in gând,
nemuritor spre nemurirea noastră!
NU-mi ești o clipă trecătoare.
De va fi apus în suflet,
Buciumul sună cu jale,
Și mă-nvăluie cu vuiet,
Toate dorurile tale.
Azi și ieri și-ntotdeauna,
Știi voi taina înserării,
Coboară când iese luna,
Să-ți simt dorul disperării.
Mult prea repede-ai urcat
În alte vremuri fără vremi,
Și câte n-or fi așteptat,
Ca să cobori, ori să le chemi...
14
„Înţelege faptul că
dragostea şi reuşitele
Priveşte înainte! măreţe implică uneori şi
riscuri măreţe.”
Şi dacă azi devine ieri şi
-Dalai Lama-
mâine, azi,
Iar oamenii rănesc şi ai
putea să cazi,
E doar vis...!
Priveşte înainte,gândind Mi-a - îngheţat un vis sub
fiece pas, pleoape,
Zile de azi şi mâine... multe Vis de dor... ce vis aiurea! „Drumul spre fericire
ţi-au rămas...! Auzeam susur de ape,
presupune trei secrete:
Se împrimăvăra pădurea!
Ştiind că fiecare zi e un Raze calde cad pe umeri hotărâre, efort şi timp.”
banal clişeu, goi, - Dalai Lama-
Sperând ca-n gândul tău Cernute printre ramuri,
sunt numai eu, umbre moi, Tu poţi…!
Mai trece un "azi" şi mâine Doar eu și vântul ce
iar se scurge, crengile îndoaie, Tu poţi, ştiu că poţi uneori,
Mă amăgesc din nou, de Până spre ochii-mi și faţa Cu ochii minţi să mă ai,
parcă n-ar ajunge...! mea bălaie...! Tu poţi... ştiu că poţi
Viaţă nouă în orice mugur, Să îmi speli sufletul de nori,
Vor trece toate... pe rând
Numai eu visez aiurea, Iar dacă poţi... departe de ce-mi
sau adunate,
Covor verde pășești stai?
Zile şi nopţi la fel de
singur...
neschimbate,
Ce mă mângâie o Eu pot... şi ştii că pot
Doar dorul, zâmbetu-ţi,
creangă...! Să-ţi şterg oricare vină,
sărutul,
S-a împrimăvărat pădurea..! Sărută-mă pe ochi
Le port în gând, cu ele
Şi nu-mi găsi pricină,
ocolind pământul...! E doar vis... un straniu joc,
Sau dorința de iubire Atunci când rog pe Dumnezeu,
Care a rămas pe loc... Să te-nvelească-n dorul meu...!
Dr.Tr. SEVERIN, Se făcea că-încet pe
/21012016/Cornelia Dita pleoape, Tu simţi şi ştiu că simţi,
Lăsai petale să cearnă... Când lacrima mă arde
M-am trezit... și iar uitasem Şi sufletu-ţi lumină,
Că e frig cumplit și... Că eu mă rog
iarnă...!!! Din inimă la sfinţi,
Să-ţi şteargă ţie, orice vină...!
Dr. Tr. Severin, ian. 2016/
Cornelia Diță Uităm... de ce uităm, tu poţi
răspunde?
Că ne-am iubit neomenesc de
mult...
Vorbeşte-mi doar... eu, pot să te
ascult,
Cum a-nceput sfârşitul şi... de
unde?
Cornelia Diță/21012016
(3-foto: internet)
15
MUGUREL PUŞCAŞ
- ROMÂNIA –
PORTRET DE AUTOR
Data şi locul naşterii: 23 ianuarie 1964, com. Ruşii-Munţi, jud. Mureş

Studii: - Şcoala generală în Ruşii-Munţi -Liceul Economic Tg-Mureş (şef de
promoţie), - Universitatea Babeş- Bolyai (Ştiinţe Economice)
Activitate culturală: În perioada studenţiei a activat în cenaclurile studenţeşti

clujene. Debut literar: revista „Echinox“, Cluj-Napoca, 1986. Din 1991 membru al cenaclului
„Lucian Blaga" de pe lângă Biblioteca Municipală Reghin. În perioada 2002-2010 conduce
ziarul tineretului reghinean „Noi, nebănuite trepte" (ziar felicitat de către Academia Română
pentru conţinutul publicistic). Colaborează cu poezie, rebus, proză, articole la diferite ziare:
„Gazeta Reghinului", „Opinia reghineană", „Punctul", „Cuvântul Liber", „Astra reghineană“,
revista „Melidonium“ (Roman) din redacţia căreia face parte, diferite publicatii online
„Confluenţe literare“,„Observatorul din Toronto“ etc.
Volume publicate: „Rug de stele" - Editura Tipomur, 2001- versuri, „Cabana de foc"
- ed. Tipomur, 2003-versuri, „Catarge peste timp“ – Editura Nico, 2016-versuri, „Sailing
through the gates of time“, Editura Nico, 2016 – versuri!
Antologii:„Antologie lirică" - Reghin, 1992 (pg.82-86), „Nepreţuitele râuri“„Antologie

literară reghineană“ 2002, (pp.185-208), „Poemele cetăţii“ – antologie reghineană, 2016 (pp.
177-188), „Simbioze lirice“ - antologie de poezie, Editura Anamarol, vol.17, 2015 (pp.231-
247), coord. George Roca, Rodica Elena Lupu-USR.
Prefeţe cărţi: „Anotimpuri de sticlă“ (Anca Marinela Chisăr). ed. Dandes Press, Vise
târzii“, vol. 2, Editura Dandes Press (Elena Buldum), „Poemele înserării“ (Costache
Năstase), „Dincolo de fereastra“ (Oana Frentescu), ed. PIM, Iași, 2017.
Referinţe critice: „Cabana de foc a dorului din munţii inimilor" (Frandeş Ilie - „Gazeta
Reghinului", martie 2003) „La mulţi ani, tinereţe reghineană" (Mariana Cristescu- „Cuvântul
Liber" nr. 241/ 2007), Mariana Gurza – blog: „Cănd timpul îsi prinde în braţe rădăcinile“,
publicat în formă scrisă în revista Melidonium nr.6-2015 etc.
16
Premii la concursuri locale şi naţionale de poezie: "Credo", Festivalul naţional de

poezie religioasă", ed. 2, 2002- premiul I. „Credo ", 2003, premiul II pentru vol "Cabana de foc"
şi premiul cotidianului „Cuvântul liber", premiul aceluiaşi cotidian (2016). Concursul judeţean de
poezie „Romulus Guga", Târgu- Mureş, 2003, premiul II, Premiul festivalului de poezie
“Romulus Guga“, pentru vol. „Catarge peste timp“ (2017). Concursul judeţean de poezie „Elena
din Ardeal", Târnăveni, premiul II, premiul III la festivalul internaţional „Mihai Eminescu“, 2009,
Sociaţiunea Transilvania, Sângeorgiu de Pădure, premiul I – Diploma și Cuvântul –poezie –
2016, premiu international acordat de Asociația Culturală „Casa Rumena“, Catalunya, Spania,
diplome acordate de către LSR filiala Mureș pentru activitate culturală (2015, 2016), diploma
aniversară -10 – „Punți de lumina“,Tg-Mureș, 2015 etc…
În anii 2002 si 2004, Primăria Municipiului Reghin i-a acordat „Diploma de Onoare"
pentru contribuţia adusă dezvoltării culturii reghinene.
Filme de televiziune (colaborare cu TL-Reghin): „Balada rugului de poezie" -2001
„Primavară, iubire, Dumnezeu "- 2002. Diverse videoclipuri și recitări pe youtube 2015-2016-
2017 (videoclipuri cu recitări –imagini - muzică: Adrian Moldovan, scriitorul Lucian Dumbravă;
videoclipuri imagini – muzică - poezie).
Membru fondator al Ligii Scriitorilor din România.- filiala Mureş!
Membru al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română!
Tablou Quilling – Kessy Ellys Nycollas
17
GÂNDIŢI-VA ROMÂNI, ,,TOTUL IA TIMP SI

LA EMINESCU
TIMPUL IA TOT’’
Gândiţi-vă, români, la Eminescu,
-MIHAI EMINESCU-
Lin, fruntea la icoana lui plecaţi,
Bătrâni şi tineri să-nchinăm omagiu
Celui mai drag... Luceafăr între fraţi.
PAŞI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN
Gândiţi-vă, români, la Eminescu,
El e mereu cu noi, etern va fi, Stau singur contemplând tăcut în noapte,
E diamantul poeziei noastre Privesc cum doarme „Oraşul de pe deal ",
Din alte vremi, spre alte sihăstrii. Luceafărul veghează de departe...
Paşi blânzi se-aud pe caldarâm stelar.
Ştiu, este greu... Ne-ncearcă vremuri grele,
I-aşa departe timpul său de noi, Porni Luceafărul, spre noi se-ndreaptă,
Dar poezia-i e mereu aproape, Iar preafrumoasa fată din poveşti
Citindu-l cele vechi s-or face noi. Pe-aleile cu tei din parc l-aşteaptă,
Ard felinare cu sclipiri cereşti.
Ninge, Părinte, peste el cu nuferi,
Doruri de codri, mări, parfum de tei, Porni Luceafărul... Plin de dorinţă
Sărută ochii lacului albastru... Din sfera lui se coborî cu greu,
E Eminescu zeul între zei! Amorul său nestins, fără putinţă,
Trăieşte-n noi şi va trăi mereu.
Mi-e dor de el... Îl simt păşind pe-alee,
În altă epocă, în alt decor, Paşii lui blânzi se-aud sus la „Pădure ",
Cu mantia-i de poezii pe umeri, În urma lui răsar visând poeţi,
Cu părul mirosind a merişor. Să poarte mai departe nemurirea
Trecutului, spre alte vremi şi vieţi.
Mi-e dor de el iar Ţara îl aşteaptă,
Poetul însetat de absolut... Îl văd placid plimbându-se pe stradă,
Să vină Eminescu! Vom pricepe! Stând de taifas la un pahar cu vin,
O vom lua din nou de la-nceput. Într-o tavernă mică, mohorâtă,
Cu cei prea plini de-amaruri, ger şi chin.
Spiritul 'nalt în veci de veci n-a piere!
E Eminescu sprijinul ceresc, Paşii lui blânzi se-aud peren în Reghin,
Cald, universul său de poezie, Iar cei de-aici îl simt, îl vor iubi,
Trăieşte-n orice suflet românesc. El însuşi, Demiurgul poeziei,
Se va întoarce tainic într-o zi.
Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce,
Pe plaiuri mioritice, târzii, Stau singur contemplând tăcut în noapte,
El, Dumnezeul poeziei noastre, Mi-e dor de el... Luceafăr absolut!
Ne însoţeşte-n fiecare zi. În era glacială şi căruntă,
Visez un Eminescu renăscut.
Să îl iubiţi, să-l recitiţi, prieteni, MugurelPuscas
Noi fără el am deveni un mit –
El e izvorul lacrimilor noastre... (Liga Scriitorilor din România,
Al începutului, fără sfârşit. Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă
Română)
MUGUREL PUŞCAŞ/ ROMÂNIA -
18
Dacă Atoate Creatorul a decis că acesta este timpul

Dacă meu, în care trebuie să fac ceva pentru semenii mei, nu voi
permite nici unui pământean să mi-l ia, ci doar să mi se
alăture.
15.01.1850-15.06.1889
Pentru EMINESCU
Mihai Eminescu se stinge din viaţă
şi toti CAPRICORNII … POEȚI
în condiţii dubioase şi interpretate
diferit în mai multe surse la 15 M-am născut într-o lună cu tine, MAESTRE!
iunie 1889 (15 iunie, în zori - ora Cu o zi mai devreme, cu mulţi ani mai târziu...
3) în casa de sănătate a doctorului Nu pretind că pot scrie versuri măestre
Şuţu. E înmormîntat la Bucureşti, Dar mă simt de parcă-ţi sunt fica,(sau fiu)
în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe prin ceea ce scriu!
umeri de patru elevi de la Şcoala
Normală de Institutori. Din acelaşi pământ, plămădiţi peste vremi...
În acelaşi pământ ne întoarcem tăcuţi!
Tu iubit pentru cheia ce-nsemni
Noi! (fiecare cum poate) de lume ştiuţi!
Valoarea (poate că) n-o primim de la contemporani

De parcă nu ar fi loc destul pe aici...!
... poate cândva, peste ani…
Cineva ne va pune alături de tine,
Biete steluţe mai mici!
Suntem ca şi nişte bieţi stropi în ,,Oceanele Lumii"!

Priviţi de mulţime ca nişte nebuni...
-ROMÂNIA –
Care stau şi contemplă tăcuţi sub razele lunii
... şi trecem prin viaţă ca nişte meschini!
(fondatoarea revistei:
LUCEAFĂRUL DIN VALE)
Slăvită să-ţi fie slova, MAESTRE!
Născută în comună Radulesti,
Slăvit să îţi fie numele -n veci
Judeţul Ialomiţa la: 14.01.1955
Sunt mândră că-n venele noastre
Ne-ai pus un strop din iubirea cu care te-ntreci!
Vouă! Celor ce v-aţi născut în luna aceasta

Şi care-mpreună cu noi, CAPRICORNII, VĂ NUMIŢI...
Vă doresc o viaţă frumoasă
Şi să scrieţi neîncetat... cât încă puteţi...!
De: Kessy Ellys Nycollas
(foto:internet)
19
În 1995, îngrijeşte antologia

intitulată,,În centrul Luminii"a membrilor
Cenaclului ,,Ion Minulescu" din oraşul
Bumbeşti-Jiu, neîntrerupt din 1980, fiind
considerat mentorul şi îndrumătorul
acestui important cenaclu gorjean.
Poezie rafinată şi populară, haikuul
întruchipează o viziune asupra lumii, fiind
un gen paradoxal, care îngemănează
I.D.SICORE inefabilul şi concreteţea şi traduce însuşi
suflul existenţei.
Ca publicist, a debutat în presa
-ROMÂNIA- centrală a vremii, iar după 1989 este unul
dintre colaboratorii frecvenţi
BIOGRAFIE ai,,Gorjeanului", la, „Opinia", ,,Curierul
minier" şi, Jurnalul de Gorj"a fost (şi este
(la cartea, „Ce vede piatra") la C.M.) redactor.
(10 iunie 1997- Ion Popescu Brădiceni) Ca poet, salutat cu dezinvolt şi
proaspăt optimism de Constanta Buzea,
în,,România Literară", I.D.Sicore mizează
pe forţa neistovită a cuvântului de a-şi
Pe adevăratul său nume Ion D.Scorei,
învălui mesajul în aura metafizică.
poetul s-a născut în comuna Ceauru, satul
Stilist pe spaţiu scurt-fapt literar rar
Tămăşeşti, judeţul Gorj (actuala comună
astăzi el izbuteşte să transforme saltul
Băleşti), la 16 ianuarie 1932.
fiinţei din contigent în transcendent în
Licenţiat în drept, prin absolvirea
monograme intertextuale, în graţioase
Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii
unduiri sematice.Se exprima fluid, dacă îl
Bucureşti şi contabil, prin absolvirea.Şcolii
raportăm, totuşi, la tradiţia genului,
Tehnice Financiare Bucureşti, a activat în
rupturile ţinând mai de grabă de
Uzinele Mecanice Sadu 40 de ani, în diferite
echilibrarea dintre abstract şi concret
posturi de execuţie şi răspundere, acum fiind
dintre regimuri ideatice.Ca să
pensionat.
conchidem, cu aceasta a treia carte, I.D.
Debutul literar şi l-a făcut, concomitent în
Sicore pare să confirme la răspântie de
Revista Convorbiri Literarede la Iaşi şi
milenii, propunând un discurs epurat la
"Familia" de la Oradea.
maximum, autocenzurat, însă, paradoxal,
Mai publică, uneori curent, alteori cu
calofil, dar nu preţios.
intermitenţe, în revistele, „Ramuri",
Dimpotrivă, cu geometrii lucide, care
„Luceafărul", Suplimentul Literar", România
activează depozite lirice uriaşe, veritabili
Liberă". Editorial, debutează cu placheta de
vulcani, deasupra cărora formele
versuri, Cărămizi pentru o catedrală"în anul
străvezii ale transfigurărilor sublime
1993, la Editură, „Spicon“.
rezista intacte, vinovate de a se fi înzeit.
20
Cât priveşte haikuul, I.D.Sicore l-a

desprins, ca haijin cuminte şi atent, din SOMNAMBULISM
matricea culturală japoneză, acolo unde
patron este nemuritorul Matsuo Basho (1644- „Viaţa nu-i suportabilă fără o anumită
1694), care a revoluţionat această formă doză de cinism” – Emil Cioran
poetică, dându-i naturaleţe, gingăşie,
simbolism şi o senină gravitate. În poezia ... Ţi se-ndepartă grăbiţi anii
romană s-au tradus, fiind primiţi cu bucurie, şi-o fac discret să nu te sperii,
haikuuri de Ciyo-Jo (1701-1775), Buşon ce-n tine-i trăinicia vrerii
(1715-1783), Issa (1763-1827). Kyoshi cu timpu-s numai gesturi stranii.
ș.a.m.d. Poezie rafinată şi populară,
haikhaikuul întruchipează o viziune asupra Deşertăciune ştiu, ne amăgeşti
lumii,fiind un gen paradoxal care te simt şi eu că-mi dai târcoale,
îngemănează inefabilul şi concreteţea şi cum hiena stai în aşteptare
traduce însuşi suflul existenţei. până de şansă sigur eşti!..
In prezent,poetul I.D.SICORE, la
vârsta de 85 de ani încă mai compune versuri ... Departe de clipă oftând
şi încă mai publică în diverse reviste şi ziare. mă plimb prin mine ameţit,
……………………………………………………. un somnambul de netrezit,
ce-şi caută visul cerşind;
La 85 de ani,nu este aşa de simplu să
te împaci cu gândul că ani au trecut... că din Mă sprijin Doamne doar în gând
omul care ai fost nu prea mai reprezinţi mare n-aud, nu văd (sunt adormit!..)
lucru pentru nimeni. nu mă strigaţi de m-aţi iubit...
Chiar azi am citit pe fața dumnealui m-aţi auzi în voi căzând...
regretul că nici măcar PRIMĂRIA nu îl mai I,D. SICORE/ 10042012
invită la nici un eveniment, nu că ar putea
participa, pentru că îi este greu, evident... dar,
faptul că cineva îşi mai aminteşte că, încă mai
există... l-ar bucura.Scrie! Scrie neîntrerupt şi
se bucură când îi apar poeziile în ziare.
Decupează toate articolele şi le pune cu
grijă în dosare... spunând: poate va fi vreo
dată cineva interesat de scrierile mele...Banii
sunt puţini. Medicamentele şi cheltuielile cu
întreţinere îi consumă o bună parte din
pensie. Nu mai tipăreşte cărţi prin editură,
pentru că sunt costuri foarte mari dar, se
bucură ţinând în mână şi răsfoind doar ( fotto: internet)
manuscrise...
KEN/ 06123017
„Fericirea nu e ceva gata făcut, ea
vine din faptele tale.”
- Dalai Lama -
21
„NUFĂRUL” CREIERELOR
statui cu gâturile strâmbe
capete plecate a umilință
guri făcute pungă de ură
buci rotofee ispititoare
suprapuneri de pupături
pofticioase
OMAGIU, tabloul acesta trist

îl văd seară de seară la televizor,
De la Nistru pân’ la Tisa că uneori uitându-mă în oglindă...
Tot romanul plânsu-mi-sa, parcă mă zăresc și pe mine undeva
Că nu mai poate străbate printre cheflii ce-l cară acasă
De-atâta străinătate...’ pe Goya beat criță,
- Mihai EMINESCU –
Dintr-un adânc de UNIVERS I.D.SICORE/17.04.2012
O stea căzu şi peste noi,
Lumina ei cu al său vers
DRAMA OCHILOR
Născu o lume de eroi!...
Tu EMINESCULE lumini... ce se caută unii pealți

Şi azi ce ai în jurul tău, ochii mei și-ai tăi
Pe tine sfinte te cinstim astupă despărțiri
Că ceai visat e veşnic nou;
nivelează tristeți
Măreţ venişi precum un far... ascunse sub bucurii
Să-ndrepti în neam ce e uitare, limpezesc ceruri
O, nimic nu iese fără har și culeg stele
Oricât s-ar vrea altă schimbare!... în nopțile senine
Tu reînnoieşti în neam un vis... până la sfârșitul lumii

Ce veşnic Sfinte l-ai visat, fac același lucru –
Să prindă în cercul ce-a închis se-mpreună și se despart
Pe toţi romanii într-un STAT! plâng și strălucesc
se-nchid și deschid
Căci visul ăsta înălţător... în clipiri
Şi azi rămâne de împlinit, … cad în ei însăși
Români nu se vor POPOR... cum stelele căzătoare
Ci naţiunea ce-ai slăvit. în propria lor dâră.
... cu-n ţel cum tu l-ai sorocit - I.D.SICORE/08042012

Mărite Sfânt, de-un neam iubit!...
I.D.SICORE
22
MAXIME SI CUGETARI ,,UNUI LUCEAFĂR’’

Cobori uşor Luceafăr Blând,
- România -
Nu te sfii de mine!
Felicitare Quilling Şi gândul meu şi viaţa mea,
Kessy Ellys Nycollas Doar ţie-ţi aparţine...
În umbra casei mele reci,

Tristeţea mă-nfăsoara
...Privindu-se în oglindă... şi privind dincolo de Te aştept şi acum ca si alte dăţi
imagine... omul poate observa caricatura propriei Regretul să-mi dispară...
persoane... de care îşi bate joc, inconştient, clipă de clipă şi
Nu vreau descântec de deochi,
în plus se dezice de ceea ce este el cu adevărat!
Într-un pahar cu apă chioară...
Vreau ca să vii... să ne iubim
... Sunt unii oameni care vorbesc foarte mult şi nu
Şi azi ca-‘ntâia oară….
ascultă nimic... dar sunt şi oameni care tac şi numai dintr-o
privire au înţeles totul... Nici flori de nufăr nu îţi cer,
Din lacul singuratic!
...Uneori se doreşte atât de mult să se ajungă la Privesc cocorii care pier,
atingerea unei guri care ştie să zâmbească frumos... De dorul tău, apatic...
inconştient că în dorinţa necontrolată se pot atinge dinţii,
uneori strâmbi, dar extrem de pătimaşi! Nici pe sub plopii fără soţ,
Nu mă mai plimb agale....
...Nu dormi când oamenii conştienţi, se bucura de Din umbra lor să îţi privesc
răsărit, se trezesc! Zilele bune încep în zori, o dată cu Fereastra casei tale...
primele raze ale soarelui. Având o relaţie perfectă cu
natura... avem o relaţie perfectă cu noi înşine. Prea multă vreme am irosit,
Stând tristă-n aşteptare...
...Adevăratul labirint, creeat în cel mai natural mod, Tu ai plecat şi ai venit
este acela care se află în sufletul omului... prin care unii, ... pe, drumurile tale...
mai puţin norocoşi, bâjbâie toată viaţa şi nu vor găsi
Când te-ai culcat... eu m-am trezit
ieşirea... Şi asta doar pentru faptul că inconştienti,
Să îţi veghez( în taină) somnul
construiesc cea mai mare anticameră... în care aşteaptă să
Când te-ai trezit iar ai plecat
îi găsească iubirea. Nimic nu vine către tine stând comod în
Luând cu tine dorul...
agonie... totul va veni doar prin acţiune!.
Ajunge, e deja prea mult
... Nu săpa niciodată o groapă pătrată în care, apoi, Dă-mi pace... fugi departe...
să încerci să potriveşti un, ţăruş rotund"... Oricât de iscusit Fiindcă de tot ce am iubit...
te crezi, potrivirea va fi mereu o mare nepotrivire...! Mă prinde un dor de moarte!
... Nu trata cu indiferenţă o buruiană. Descoperindu-i

puterile vei ajunge să înţelegi că poate avea o valoare mai
mare decât cea mai apreciată floare...
…O buruiană ne însemnată îţi poate salva viaţa, îţi
poate trezi sufletul... pe când cea mai frumoasă şi valoroasă
floare te poate omora încet dar sigur!
Tablou Quilling-Kessy Ellys Nycollas
23
BIOGRAFIA (scurtă)
Maria Tomița Corini, născută în satul Antoneşti,
R. Moldova la 15 ianuarie 1960.
MARIA TOMITA CORINI Absolveşte şcoala medie din satul natal în anul
1977 mai târziu îşi urmează studiile la Școala
-REPUBLICA MOLDOVA- Pedagogică „AS Macarenco" din oraşul Cahul terminând
cu menţiune.
A activat în calitate de educatoare în instituția de
învățământ din satul vecin Leca. Din anul 1993 până în
O! Tu, Luceafăr sfânt! anul 2004 a deținut funcția de director a instituției date.
Este autoare a două culegeri de poezii: „În liniștea
gândului”, editată la Tipografia Pontos, Chișinău (2006)
Ești veșnic viu „Luceafăr" sfânt
coperta și ilustrațiile aparțin autoarei „Il volto dell'anima”, în
Ești steaua ce lucește
limba italiană, editată la Casa Editrice „Vicolo del Pavone”
Ești ţară, doină, legămînt
din Piacenza, Italia (2014) coperta și ilustrațiile aparțin
Ești mitul ce unește
autoareai.
Întregul nostru neam român
Poezii pentru copii: „Snop de raze aurii”, editată la
Ne-aduni în prag de ţară
Tipografia „Elan Poligraf”, Chișinău 2015, ilustrații Cristina
Luceafărul de sus ești tu
Covrig, „Ghicitori”, editată la Tipografia „Elan Poligraf”,
Ești viu seară de seară
Chișinău 2016, ilustrații Alexandru Plăcintă
Esti viu in zi și ești oricând
Poveste în vers: „Șoricelul și umbrela” editată la
Ti-e sufletu-n putere
Tipografia ”Elan Poligraf” anul 2016, ilustrații Alexandru
Te-avem aici, mereu în gând Plăcintă
Mândrie ești și-avere! Cărțulie de buzunar: „Odă iubirii”, editată la
Tipografia „Elan Poligraf”, Chișinău 2016.
În Italia a fost invitată să participe la diferite
concursuri Literare Naționale și Internaționale de Poezie și
Narativă, obținând mai multe trofee și alte premii. Numele
său figurează în șase Antologii ale poeților și scriitorilor
italieni precum și în revista literară „Cenaclul” din Craiova,
România. Este înscrisă și în Antologia literară închinată
marelui poet Mihai Eminescu editată în Toronto, Canada,
organizatoare Maria Tonu. Versurile sale sunt publicate în
Antologia „Carmen” București de Rodica Elena Lupu. Este
publicată în „Izvor de lumină” Editura Izvorul Cuvântului
vol. 3 (pp. 121 – 142)
La 25 mai 2017 i s-a oferit premiul întâi pentru
volumul de versuri în limba italiană „Il volto dell'anima”
(Primo Premio Speciale Estero Moldova) or. Sissa Italia.
Este o fire foarte creativă, de mic copil a avut
pasiunea artelor plastice.
Mamă a trei copii și șase nepoți.
(fotto:internet)
24
Trădare și treizeci de arginți rest
Doamne,
tu când m-ai făcut lumină
de întunericul cui ai vrut să mă ferești,
și de ce?
De umbra cărui ciot ai vrut să mă lepăd
să nu mă poată cuprinde cu rădăcinile-i
negre,
putrede și crengănoase?
Oare de ce îți este frică și de cine?....
Ce lamă de pumnal
ROBERTA SANDRA PILIPAUTEANU
crezi că m-ar mai putea răni
în așa măsură încât să mă forțeze -GERMANIA-
să nu te mai recunosc?...
Și ce rană ar putea fi aceea
care m-ar obliga să nu te mai iubesc? Te iubesc
Ce munte simți că s-ar putea ridica spre zenit,
Te iubesc cu toată încrâncenarea zeilor uitaţi
astfel încât ecoul tău
Cu toată fiinţa mea ce te aşteaptă doar pe tine
să nu mai poată ajunge la mine?
În toate acele dimineţi...când sunt sau nu a ta
Și ce păsări negre ar trebui
Şi chiar şi-atunci când plouă sau când ninge.
să sălășluiască prin văzduh,
astfel încât să-mi împiedice zborul în
Te iubesc la fiecare colţ de întâmplare
Lumină?
Şi te aflu în fiecare întrebare şi răspuns
Ce puhoaie de ape ar trebui să se nască,
Cu tine mă încălzesc când anotimpul moare
să năvalească,
Cu mine eşti când toamna a apus.
să mă poată răpi definitiv ție?
Spune-mi, câte râuri vor mai plânge
Nu-s încercări să nu cuprindă dorul
până să aibă loc nașterea
Nici lacrimi nu-s să mă-nspăimânte
unui copac nemuritor?.....
Cu tine sunt -atâta ştiu- şi martor...zborul
Doamne,
Ce ne-a unit pe veci şi dincolo de lut.
când m-ai făcut înger,
ce suflet de muritor mi-ai poruncit
Te iubesc gândind mereu să-ți fie bine
să călăuzesc în desișul nefirescului?
Când eşti absent sau îmi lipseşti
Și la umbra cărui arbore m-ai pus
În toate nopţile în care stau de veghe
să deplâng nebunia pământeanului rebel?
Şi când cu zeii mie îmi vorbeşti.
Oare ce minune ar trebui să săvârșești
ca închipuirea să nu-și mai plăsmuiască
Nu simt dureri să mă doboare
vedenii cobitoare?...
Nici suferinţe să mă-ncătuşeze
Doamne,
"Tăcerea ta"- ar fi o ultimă eroare
ce fel de cruci crezi că m-ar mai putea
Suflet pereche în mine să te-aşeze!
răstigni acum,
când în inima mea bate doar duhul tău,
iar eu mă aflu în Grădina Ghetsimani
cu Tine,...
rugându-mă ție?
Trădare, și treizeci de arginți rest...
Spune-mi tu,
Doamne,
cine dă și cine primește!?...
25
CĂRŢI PUBLICATE (selecţie): Teatrul

severinean. O istorie sentimentală (1957-1994).
2000; Neamul păstorilor. Jurnal de munte cu
moşneni, conace şi comori. (reportaj etno-folcloric),
în coautorat cu Dumitru Andreca, 2001); Un
tomberon iubea o pubelă. (Pamflete şi parodii,
2002); Celălalt capăt al cuvintelor, poezie, 2003;
Constantin Roiban. Jurnal de front (2010);
Revoluţia tupeului(2004-2009), publicistică, 2010;
DAN ŞALAPA Glissando, live - eseuri, interviuri, comentarii –
-ROMÂNIA-
2011; MIHAI EMINESCU. Premisele unui asasinat
politic, studiu documentar, 2012; LEGILE POEZIEI,
(1957, Drobeta Turnu Severin, poezie, 2013; FILOVERBA. Repere critice, vol. I,
Mehedinţi); 2013; RECOPILĂRIA PE SĂRITELEA, prozo-
Studii: Facultatea de filosofie
şijurnalism,USH,Bucureşti; Facultatea poeme, 2013; GALACTOS, poezie, 2014;
de geografie, FILOVERBA. Repere critice, Volumul II, 2014,
Universitatea din Bucureşti; cronici literare; ANONIM, poezie, 2015; FILOVERBA.
Profesor de Ştiinţe socio-umane
Repere critice, vol. III, 2016, FILOVERBA MAGNA.
Drobeta Turnu Severin; Preşedintele
Societăţii cultural-artistice DUNARIS Antologie de texte critice, 2016; STIX. 33 de
Mehedinţi (1995); poeme, 2016; LAUDĂ PROSTIEI, Poeme-pamflet,
 jurnalist, realizator radio-TV,
2017; Volume colective de poezie şi proză, antologii;
corespondent BBC, Radio Oltenia
Craiova- colaborator, de-a lungul
timpului, la: Flacăra, România liberă, În pregătire: FILOVERBA. Repere critice,
Datina, Dimineaţa, Express, Justiţiarul, volumul IV – cronici literare; RECOPILĂRIA PE
Detectivul, Radical, Oglinda, Obiectiv
mehedinţean, Oglinda Gorjului s.a. SĂRITELEA. Stampe (cartea a II-a); POEME
 Reviste literare: Forum, RISIPITE, poezie; BREAKING NEWS, poezie; Teatrul
Amfitrion, Caligraf, Singur, Mantaua lui severinean. O istorie sentimentală (1995-2010),
Gogol, Terra Grifonis, Constelaţii
volumul II; Drumul spre America – memorii,
diamantine; - redactor: Amfitrion, Terra
Grifonis, Singur; mărturisiri, însemnări; ALUNELUL. Studiu etnografic,
 Redactor-fondator la filozofic şi coregrafic (în coautorat);
Jurnalul de Mehedinţi, 1993, reţeaua
Jurnalul, şirevista Singur, ediţia print,
2004 şi ediţia on line, 2009;  Filmografie, teatru (actor, regizor,
 Director Agenţia Literară coordonator trupe de tineret)
SINGUR;  Premii pentru creaţie literară, film
 Membru UAP, secţiunea
documentar, activitate teatrală, nominalizare pentru
literatură, filiala Olăneşti, Vâlcea
Premiile USR, 2011, inclus în mai multe studii
documentare de istorie literară, dicţionare, antologii.
26
POEM NESCRIS
(foto:internetet
Urcă pe culmea din zarea ce căzu-n genune,
Fii tare în faţa stâlpului de care te vor lega,
Nu te-agita ca marea căutându-ţi tărm,
Te umple de călimara goală din colţul de poem.
E un poem nescris de nimeni, abandonat, stingher,
Te umple, deci, de călimara ce-l avortă, fecioară, TOATE DRUMURILE
Şi-l, tu, înşiruie pe un cearşaf nocturn, albit
Nicio cărare nu duce spre alt început,
precoce,
Niciun asfinţit nu duce spre alt întuneric,
Va fi ca un bilet de-adio în Zidul plângerii replânse.
Nicio fântână nu duce în alte izvoare,
Ce trist poem, va spune îngerul dreptăţii, Niciun galop nu duce în alte alergări mai
Un nefericit l-a scris, neîndoielnic, vai, lui,! iuţi.
Ce vesele rime, ce săltăreţi iambi şi trohei,
Vor exclama prea-fericiţi, toţi heruvimii! Numai bătrânii, de tineri, purced, înţelepţi,
Să-şi ducă-n spinare paşii aşternuţi prin
Hai, scrie-l, urcând spre culmea iubită de dizgraţii,
târg,
Şi norii se vor prăbuşi ca o cetate ridicată de
Doar ei, suveranii din icoane, suiţi acolo,
maiaşi,
firesc,
Va fi ultimul tău poem, dacă-l vei scrie, altfel, e
Doar ei au parte de tot nerâvnind la nimic.
neclar,
Dar, bucură-te, o călimară goală, e-o şansă la Moartea le este doar o coloană de fum, pe
etern! coş,
Un prag zilnic trecut, desculţi ori în opinci,
MĂRUL DIN EDEN
E ca şi setea stâmpărată răbdare-nghiţind,
Pe şoldul care picură în palma mea flămândă, Sorbită ca zeama de timp, molfăită în
Voi adormi vreo trei calende reformate, somn...
Iar la trezire, voi reforma, la rându-mi,
Aşa, deci, se face că drumurile sunt axe
Tot calendarul iubirilor celeste.
tombale,
Voi înveli sărutul ce mi l-ai dat sub falduri Ele nu urcă şi nu cobor nici spre, nici
În urmele de paşi săpate în caligrafii nocturne, dinspre,
Vei plânge ca un totem aztec, să mă înduri, Sunt ca sângele ce aleargă prin vene, cald
Dar voi veghea să evadezi din gându-mi neferice. şi zălud,
Apleacă-te, priveşte-ţi sânii, candele de lapte, Dar tot prin inimă trece, punct cardinal unic,
Şi nu mă alerga cu vorbele-ţi sudalme, de neocolit!
O clipă fuge dintre apele eterne, dulci,
Drumurile satului cad perpendicular pe
Tu soarbe clipa ce mi-o dăruieşti, şi fugi!
morminte,
Urcăm ca ameţiţi de tălpile-ni ce sângeră Acestea stau ca nişte ţinte arvunite, frumos
Pe o golgotă inventată de poeţi sinucigaşi, aliniate,
Aş vrea să fiu în carnea-ţi, să te străbat ca sânge, Afânate, cu miros de evanghelii şi sunet de
Dar tu mă ierţi ca de-un păcat suit pe cruce. rai,
Ce panoramă agitată sub pleoapa-ţi stinsă Nimeni nu va rata sosirea, e totul perfect
întrevăd, pus la cale!
E un carnagiu sublimat de rime, de fulgere,
Nimeni nu vrea spre alt început, decât cu
De o credinţă în stele ce-au apus la răsărit,
gândul, furiş,
Hai, vino, lasă-ţi şoldul copt sub mărul crud din
Nimeni nu iese din rând, doar dacă vrea să
Eden!
fie perfect,
Iar asta i se iartă, dar se moare în
27 continuare, ordonat,
Perfect precum drumurile ce duc, toate,
spre cimitir.
VICTORITA ILEANASTOLOJANU
-ROMÂNIA -
Din 2015 este Doctor în economie, specialitatea Management al Universității Valahia

din Târgoviște, coordonator prof. univ. dr. Pârgaru Ion.
,,Meseria ți-o dictează rațiunea iar pasiunile sufletul’’ declară autoarea afirmând că se
poate trăi foarte greu din scris sau nu se poate deloc datorită faptului că locul culturii nu este
bine stabilit la nivel local si național. Lucrează ca economist la U.M.Sadu din 1995, anul în care
a absolvit facultatea. Ca autor de cărți a vorbit inima, cunoscând limba franceză are și capitole
în limba franceză în cărțile publicate iar poetul Dumitru Dănău a numit-o ,,devoratoare de
biografii evenimențiale''.
Este căsătorită, are doi copii, Claudia-Ioana, jurist și interpretă de muzică populară,
elevă a cunoscutului profesor Stelian Florescu și Mihai-Nicolae, student la Academia Militară a
Forțelor Navale Mircea cel Bătrân, și un nepot, Claudiu-Ionuț.
Referințe critice:
Stănculete Ion, ,,Monografia Orașului Bumbești-Jiu’’ în ,,Ediție specială spune autoarea
într-un interviu în ianuarie 2004 de Oltenia’’, 8 decembrie 2003, p.2,
Negrea Elena, ,,Omul fără frică’’ în ,,Scandal de Gorj’’, 23 iunie 2005, p.6;
Croitoru Doina ,,Omul fără frică’’ în ,,Șapte zile’’, 26 iulie-2 august 2005 p.4;
Șurlin Pitaru Mia, ,,Istoria în timp’’, ,,Omul fără frică’’, 23-30 noiembrie 2005 ,,Manifest’’;
p 3;
Manoniu George ,,Voi străbate peste 200 de drumuri pe urmele legendelor Gorjului’’ p.6
în ,,Gazeta Gorjului’’ 31 martie 2006;
Al Soru Serban, Nelu Vasile, ,,Autori gorjeni și cărțile lor-dicționar’’, Editura Măiastra,
2007 p.345
Șerban Al. Doru, ,,Știință și cultură Stolojanu-Munteanu Victoria’’ în ,,Manifest’’ , 20
aprilie/1 mai 2008,
Bibliografia Istorica a României (2007-2008) XII coordonator Stelian Mândru editura
Academiei Române editura Argonaut, București 2009, Cluj-Napoca 2010 p.107;
Stoica Ana-Maria ,,Puma nu mai mârâie’’Gorjeanul 2 august 2016, p.2.
Aprecieri critice
Șerban Al Doru, ,,Cronica de carte: Spune-mi tot ce vrei’’ în ,,Gorjeanul’’, 13 iulie 2002;
Sicore I.D. ,,Monografia Orașului Bumbești-Jiu’’ în, Gorjeanul’’, 11 decembrie 2003 p.2;
Șerban Al Doru, ,,Editurile ,,Rhabon ‘’ și ,,Ager’’ ’’pag 1-2, ianuarie 2005, nr 165,
,,Ager’’;
Popescu Chebacea Ioan, ,,Neastâmpărul creației’’ în ,,Universul’’ martie 2005, p.8;
Șerban Al Doru,,Omul fără frică’’ ,,Ager’’, 2005, coperta exterioară
Popescu Chebacea Ioan, ,,Omul fără frică’’ pag 1-2, septembrie 2005, nr 165 în,,Ager’’,
Manoniu George, ,,Note de lector, Victorița Stolojanu-Munteanu, Marin Elena Dumitru:
,,Omul fără frică’’ , Gazeta Gorjului, p.10, nr.23/24 octombrie 2005;
28
Șerban Al Doru ,,Legende și povești din Bumbești’’ Maiastra, 2007, coperta exterioară
Serban Al Doru, ,,Știință și cultură Stolojanu-Munteanu Victoria’’ în ,,Manifest’’, 20
aprilie/1 mai 2008,
Colaborări: ,,Caietele Columna’’, ,,Șapte zile’’, ,,Universul’’, Gazeta Gorjului’’,

,,Manifest’’, ,,Gorjeanul’’, ,,Puls’.
Cărți publicate:
,,Spune-mi tot ce vrei’’, 2002, ISBN 973-85664-5-2, Editura Rhabon, Tg-Jiu , tiraj 300
exemplare, 147 pagini
Patru nopți și trei zile, 2002, ISBN 973-86051-0-5, Editura Rhabon, Tg-Jiu, tiraj 300
Monografia Bumbești-Jiu, 2003, Editura Rhabon, Târgu-Jiu, ISBN 973-86271-2-5, tiraj
350 exemplare, 593 pagini
Împotriva destinului, 2004, ISBN 973-7718-12-0, Editura Rhabon, Tg-Jiu, tiraj 200
Omul fără frică 2005,. ISBN 973-8086-66-3, Editura Ager, Tg-Jiu, tiraj 300 exemplare,
218 pagini,
Legende și povești din Bumbești, Editura Maiastra, Targu-jiu, 2007 ISBN 978-973-8933-
96-5, coautor Răscol Monica, tiraj 600 exemplare, în două ediții, prima în 2006, a doua în 2007.
Răsfățatul, Editura Contrafort, Craiova, 2008, ISBN: 978-973-746-280-10, tiraj 100
exemplare,
Puma nu mai mârâie, Editura Universul imaginii, 2016: 978-606-93570-7-1, 300
exemplare,
O alta lumina lina, Editura Tipo Moldova, 2016, ISBN: 978-606-676-933-4, 80
exemplare,
Șerban Al Doru, ,,Cronica de carte: Spune-mi tot ce vrei’’ în ,,Gorjeanul’’, 13 iulie 2002;
"Viaţa omului pe pământ, de la primele ei licăriri, este o continuă strădanie, întâi pentru
dobândirea lucrurilor care fac viaţa posibilă, pentru dobândirea bunurilor materiale şi apoi o
strădanie pentru dobândirea bunurilor care dau un preţ vieţii, prin dobândirea bunurilor
spirituale".
Cartea de debut "Spune-mi tot ce vrei" a tinerei autoare Victoria Stolojanu-Munteanu
este una de succes.
Autoarea ne prezintă o izbutită Compunere, aparent autobiografică, prin valenţele

multiple ale personajului principal Claudiţa, transpunându-ne în realităţile vieţii ei de copil, elevă
şi studentă sârguincioasă, apoi de gospodină şi mamă devotată.
Sub aceste aspecte autoarea reuşeşte tipologii ideale, care dau valenţele educative ale
cărţii, creând modele de luat în seamă.
Sentimentul iubirii, ca motiv al acţiunii, este doar un pretext pentru transpunerea
personajelor în ipostaze ale vârstei, dar şi în medii ale activităţii sale profesionale.
Împărtăşirea, mereu amânată a sentimentelor iubirii din partea LUI, mai mult dintr-o
raţiune a vârstei, îi dau EI posibilitatea îndelungă a trăirii sub zodia lui Cupidon.
Bucuria speranţei o întăreşte pe Claudiţa să insiste, iar neîmplinirea sentimentelor printr-
o împreunare trupească este pentru ea un câştig, la fel ca toţi anii în care şi-a creat scop al
trăirii pentru "ICOANA" ideal-sentimental, numită Mihai.
.............................................................................................................................................
Mai multe despre viata scriitoarei VICTORITA ILEANA STOLOJANUputeti citi pe site-
ul revistei noastre: https//:luceafaruldinvaleaplangerii.blogspot.com
29
Răsfățatul Capitolul I
(fragmentul I)
Autoarei îi este recunoscută predilecția ASCULTAREA ÎNSEAMNĂ

spre magia poveștilor. Le consideră arhetipul VIAȚĂ,
încifrat al existenței noastre.
NEASCULTAREAÎNSEAMNĂ
De această dată, așa cum spune,
MOARTE
îmbină arhetipul în bucuria primordială a
jocului și jucăriilor. Suntem oare pe tărâmul Peștișorul auriu dacă vine nu am
lui Tudor Arghezi sau autoarea vrea să aproape nimic să-mi împlinească pentru că
mulțumească tuturor celor care o fac să se n-am trăit niciodatăîn Boema cu ideea
simtă ,,în Țara Minunilor’’ făcând ca viața ei centrală de melancolie provocată de
să aibă ,,sarea în bucate’’?Alegorii și scurgerea timpului, n-am cunoscut nostalgia
simboluri realizate prin personajele de cu sensul grecescului ,,nostos’’. Am
poveste alcătuiesc monologul lui Aurel. trăitfiecare clipă și mi-am așternut cu grijă ca
să pot dormi.
Fiind la modă această ,,mitologie Ascultarea înseamnăviață, neascul-
personală’’, Aurel, personajul principal face o tarea înseamnă moarte. Așaîmi spunea
curățenie în amintiri dorind să vadă dacă are mama când eram mic. Am înțelesabiatârziu
regrete că a pierdut ceva, unii le spun că se referea la ascultarea și neascultarea
amintiri, și dacă nu are, cum se face că n- celebrilor Adam și Eva izgoniți din Paradis și
are? care datorităneascultării au cunoscut binele
și răul și mai apoimoartea.
Poveștile aparțin mentalului colectiv. Pentru mine, chipul acestaserios a
Ele sunt cele mai vechi creații artistice și fost ca un scut şi mulţumesc lui Dumnezeu
doar ele pot susține, ca un perete de pentru el. Nu pot spune că nu erau destule
rezistență, ce creează Victoria Stolojanu fete și în preajma mea, ba chiar era vorba de
Munteanu. fiica unui profesor universitar, care venea pe
la mine prin cameră și mă certa întotdeauna
Oare pentru că ceea ce creează ea e că ce aștept oare, să-mi pice Ileana –
fragil? Sau poate pentru că ea ne cheamă la Cosânzeana din tavan? Mă obosise așa
o regăsire … de noi, de care ne poate fi mult fata profesorului venind zilnic la mine în
teamă și vom avea noi nevoie de sprijinul cameră încât m-am dus și la cursurile
poveștilor, oglindă curată a copilariei în care acestuiade pedologie să văd cum i-ar sta
ea ne îndeamnă să ne privim arătându-ne că bătrânelului ca bunic al fiicei mele.
ne-am ucis sinele? Nu-i stătea rău, dar mai bine îi stătea
ca profesor de Pedologie și am ascultat cu
În 7 ani a scris 7 cărți, iar în următorii drag despre solurile podzolice, despre
10, cu greu a terminat-o pe ,,Răsfățatul’’. solonceacuri, solonețuriși sărături. M-am
Probabil a mers după dictonul ,,Munca multă, căsătorit totuși la sfârșitul anului trei, nu cu
sărăcia omului’’. Sau după acela că veșnicia fiica universitarului și, arătându-i acesteia
celor 7 cărți scrise a ținut un moment și a verigheta m-a certat că nu-i bine să-mi
vrut să prelungească veșnicia ,,Răsfățatului’’. cumpăr singur așa ceva. M-a crezut numai
…………………………………………………… atunci când i-am dat o invitație la nuntă.Da,
…………………. se pot face greșeli, pentru că n-a trecut de
la nunta mea și fata universitarului și-a făcut
(fragment din prefață) sau avea deja un ,,prieten” la etajul
inferior…era ușuratică. Știam sigur că de
30 așa ceva n-aș fi știut să servesc. Și lipsa
unei frumusețisupra
atrăgătoare m-a ajutat. Recent m-a întrebat Ca o mare specialistă în tehnica ,,ho`
cineva care a reînviat în mine aceste povești opnopono’’. Nu e cine știe ce, dar fiindcă
dacă îmi pare rău. Nu, nu îmi pare rău de normalitatea este azi un lux, mie îmi vine
nimic. Viața mea este frumoasă pentru că mi- să o întreb, zilnic, atunci când sosesc
am construit cu migală și fără greșeli acasă:
sancționabile fiecare etapă a ei. Cu renunțări și -Ce vrăji a mai făcut nevasta mea?
iar cu renunțări și Dumnezeu mi-a scos în cale Cumva prin această ascultare de
câţiva oameni care nu m-au înțeles greșit, ba părinți, învățători, tutori profesionali, soție,
mai mult, au înţeles exact cine sunt. am încercat ,,să nu pierd raiul,, cum spunea
Deșin băiat, am crezut zicala: fiul meu, Mihai-Nicolae, cel mai cuminte
,,Fata care stă și-ascultă,Ia băiat cu copil de pe Terra. Ca tată îl întrebam:
minte multă,,. Cu minte multă mi-a fost fata -Măi copile, de ce asculți așa? De
luată soție, așa cuminte că în noaptea nunții o ce nu mă superi tu niciodată?
singură discuție a avut loc între noi. Ne-am -Pentru că nu vreau să pierd raiul.
spus fiecare un gând celuilalt: eu i-am spus că Domnul profesor de religie, ne-a spus că
aș vrea să mănânc post în zilele de înaltă atâta timp cât noi suntem cuminți,
semnificație spirituală miercuri și vineri. Ce a ascultători de părinți și de dascăli, suntem
afirmat ea suna cam așa:,, ai toată libertatea în rai. Prima faptă rea ne face să-l pierdem
din lume. Fă ce vrei cu ea! Însă rătăcirile tale și nu vreau acest lucru.
te vor durea doar pe tine. Eu consider că e Citesc în cartea lui Gordon
prea scurtă viața pentru a-mi crea singură Livingston ,,Prea devreme bătrân, prea
probleme. Tu să faci cum crezi! Gelozia și târziu înțelept’’ capitolul ,,Singurele
teama de a te pierde nu sunt despre mine!,, paradisuri adevărate sunt cele pe care le-
-Puțini băieți au avut norocul tău, spun am pierdut,,.
răii! Nu-ți apreciau fetele nici inteligența, nici Desigur, paradisuri pierdute, în
frumusețea, nici nimic. Ești cel mai însurat și sensul că imaginea ceainicului de la bunica
cel mai liber bărbat totodată. totdeauna ne va plasa în lumea minunată a
-Care din voi ar fi luat-o pe Victoria mea scufiei Scufiței Roșii dar să nu vrei să
de soție? Ba că-i grasă, ba că-i cam izolată, ba vinzi marca ,,Fram ’’‚ în condițiile în care de
că-i prea serioasă!Ce probe ați dat voi 25 de ani nu se mai produce nimic sub ea
nevestelor voastre? Dacă vă umplu de bale cu aparține tot paradisurilor pierdute? Și să
pupatul?Eu am procedat ca Făt frumos cu mai și cheltui pentru o mortăciune, plătind
Ileana Cosânzeana: calul slab cu jăraticul.A la Geneva pentru nefolosirea ei continuă...
mâncat tot jăraticul... deodată. Am dus-o la un Considerând poveștile drept
film……….,,nouă săptămâni și jumătate‚’ și arhetipul încifrat al existenței noastre, dar
un arhetip îmbibatîn bucuria primordială a
s-a plictisit în primul sfert de oră de imagini
jocului și jucăriilor, m-am hotărât să fac o
porcotoase. Avea de învățat pentru examenul
curățenie în mitologia personală, să văd
de Microeconomie.Unul ca voi i-ar fi rupt
dacă am regrete că am pierdut ceva,unii le
creionul, căci continuu avea în gentuța ei, nu
spun amintiri, și dacă n-oi avea, cum se
culori de colorat fața, ci creion și foaie, să
face că n-am?
noteze anumite lucruri care o interesau.De
Singurele paradisuri sunt cele
atunci îmi tot spune formule magice
pierdute? Dar dacă n-am pierdut paradisul?
-Ce vrăji a mai făcut nevasta mea?
Dacă suntem unii dăruiți de Dumnezeu cu
Cumva prin această ascultare de
răspunsul la întrebarea: ,,cât să beu să-mi
părinți, învățători, tutori profesionali, soție, am
fie numai bine’’?
încercat ,,să nu pierd raiul,, cum spunea fiul
meu, Mihai-Nicolae, cel mai cuminte copil de
Jucării, legende și povești nemuritoare. O
pe Terra. Ca tată îl întrebam:
mie și una de nopți.
-Măi copile, de ce asculți așa? De ce nu
mă superi tu niciodată?
31
Sunt un om fără nostalgii ale trecutului: În ce-am făcut am vrut totdeauna
îmi trăiesc părinții, bunicii pe care i-am să scot ce e mai bun din mine. De fapt de
cunoscut, cei din partea mamei, au murit de copil am fost într-o luptă permanentă cu
moartea lor la vârste respectabile iar pe cei pe mine: îi spuneam mamei:
care nu i-am cunoscut nu-i știu și am suferit tot -Mamă, sunt 6 pe loc la Liceul
atât cât suferi pentru cineva pe care nu-l știi. Economic!
Ilinca și Nicolae sunt două poze despre care -N-are nimic, mamă!
știu de la tata că bunica ,,n-a spus cuvânt rău -Cum? Păi pe 36 de locuri suntem
în viața ei, propovăduind și crezând din toată peste 200 de copii! Trebuie să înving 170
ființa că pe unde iese vorba rea, iese și cea de copii!
bună și atunci de ce s-o rostești pe cea rea?,, -Nu, mamă, tu trebuie să te învingi
iar bunicul era un om frumos, blond cu ochii pe tine! Cu propriile goluri te lupți!Să le
verzi și vrednic.Un singur lucru îmi pare rău: că acoperi cu cunoștințele necesare.
din doi buni cu ochi unul verzi și unul albaștri Cunoștințele temeinice și încrederea ta în
eu nu-i am măcar verzi. temeinicia lor te vor feri de rătăciri în
Fata pe care am iubit-o în copilărie mă momentele cu emoții mari ale examenelor.
iubește și acum. Ca și atunci mi-ar aduce fragi Și astfel, tot luptând cu mine, am
în raiul nostru și n-aș avea nevoie nici acum, ca ajuns să fiu pe locul I și la admiterea în
nici atunci, nici măcar de o sărutare de la ea liceu, și la bacalaureat și pe primele locuri și
pentru a fi fericit. Atunci nu aveam nevoie de la admiterea în facultate.Îmi amintesc astfel
sărutare că nu știam ce este, acum nu am că mă împrietenisem cu fata unui mare
nevoie pentru că am sărutat alte buze și mi-a bogat chiar la admiterea în liceu. Aveam
plăcut așa mult că nu concep un sărut mai nume apropiate, eu M, ea N și am stat în
dulce. Prefer să mor în mediocritatea lor. Ca și bănci paralele. Tot vorbind despre noi,
atunci, doar ochii ei albaștri m-ar sătura de tot despre frați, vecini și părinți, am uitat de
seninul multor veri cu cucuvele aducătoare de emoții, astfel încât examenul a fost, cum
noroc. spunea mama că întâmplarea subiectelor
Fata din facultate pe care o simpatizam de examen ajută pe cel pregătit, ceva
și care îmi promisese că ne căsătorim, nu s-a banal. Am fost primul pe listăși sub mine
căsătorit nici astăzi. Nu, nu mă așteaptă pe ceilalți 200. Venind toamna, fata bogatului
mine dar eu am mers pe mâna lui Dumnezeu văzându-mă în uniformă, la liceu, a venit
și m-am căsătorit cu fata care m-a cunoscut spre mine:
când ploaia m-a udat. Să vă povestesc, să nu -Ai luat?
vă povestesc. Mi-e frică de penibil, pentru că -Da.
vouă, vi se întâmplă multe, poate ce am trăit eu -Cum? Că te-am căutat de mai
era banal dar organismul meu s-a împotrivit… multe ori pe listă!
Eram…lăsați, vă spun altădată! -Primul.
Ea, Victoria mea, m-a luat, m-a uscat, Ea căutase numai sub ea. Fusese a
m-a îmbrățișat și de 25 de ani n-am mai plecat treia.
din viața ei. Îi tot fac copii și nepoți. Am trăit lucruri ciudate în această
Fac parte din acei 2% oameni care prietenie cu ,,animala mea copacă’’……..
trăiesc și nu pot să aglomerez cu încă un
individ pe cei 98% care se lasă trăiți în ciclul (va urma)
anotimpurilor.
VICTORITA ILEANA STOLOJANU
Nu am fost niciodată cuprins de
sentimente de vinovăție, rușine sau
remușcare.Am trăit întotdeauna cu ideea că
fiecare își vede de viața lui și nu am avut
niciodată impresia că cineva mă urmărește și
mă judecă.
32
De la Eminescu spre noi, 100 de ani de unire……..

periodicul ,,Plus”.
Primeşte un răspuns “local” de la
profesoara Savescu Adriana care prezintă
cum stau ,,literele şi limba” la Bumbeşti-Jiu.
Ion Trancău, autor a opt “monografii
imperfecte’’ cărora le-au fost făcute critici în
,,Luceafărul” din Bucureşti şi “Convorbiri
literare” din Iaşi ne aminteşte că ,,Fără
Şi la Bumbeşti mijlocul lunii ianuarie a istorie literatura română s-ar asfixia’’. Marea
prilejuit desfăşurarea de activităţi la care Unire, în ceea ce priveşte poeziapatriotică
membri ai renumitei de acum Şcoli de din literatura română, marchează un
Literatură de la Tg-Jiu se numără atât printre moment de unitate-dicontinuitate. Vasile
organizatori, cât şi printre participanţi. Vorbim Ponea argumentează ideea: Eminescu este
de I.D.Sicore, Kessy Ellys Nycollas şi Victoriţa fondatorul limbii literare româneşti, neaoşe
Stolojanu ,,De la Eminescu spre noi, 100 de ani româneşti şi a celei moderne pentru că este
de unire’’ se numeşte activitatea culturală cel care face tranziţia spre aceasta. Şi
dedicată marelui român Mihai Eminescu şi recită din poeziile sale, poeziile sale
celor din localitate ce scriu, aş zice celor ce dedicate lui Eminescu, două dintre acestea
cioplesc în limbă precum într-o stâncă, spre a fiind ,,Dedicaţie” şi ,,Va dăinui poetul”.
scoate din ea nestemate în poezii şi romane.
Scriitorul Ion Popescu-Brădiceni închină un imn Ideea ca Eminescu a perfecţionat
lui Mihai Eminescu nu numai din vorbe, ci şi din limba română şi a dat-o ţării răzbate ca un
fapte. ,,Ieronim şi Cezara’’ este fapta. O carte a fir roşu din alocuţiunile celuilalt participant,
sa dedicată marelui Eminescu. Gatej Ştefan, prof. Adriana Savescu.Poetul şi actorul
membru al cenaclului Ion Minulescu, ajuns la o George Drăghescu exemplifică practic ce
vârstă la care se poate uita înapoi şi a analiza limbă frumoasă şi armonioasă este limba
bunele şi relele, ne asigură că dacă s-ar putea noastră astfel că doar cu câteva cuvinte ale
reîncarna ar face-o din nou în România şi ar unui om simplu, aduce în faţa noastră o
vorbi Limba Română. După o atractivă trecere scenă din satira “Ghiduşarul’’ transcrisă de
prin istoria neamului, în alocuţiunea dumnealui, Gr.Lupescu din Al.Devechi, de neuitat prin
Dl Ion Mocioi a dat startul anului cultural 2018 hazul încununat cu aplauzele auditoriului!
la Bumbeşti–Jiu, an în CARE TREBUIE SĂ NE
DOVEDIM ROMANITATEA, prin vechimea Aplauzele nu s-au terminat odată cu
limbii, culturii, economiei şi spiritului totodată. interpretarea consacratului actor, activitatea
Să începem cu limba, şi cu literele! recomandă continuând cu un recital al interpretei de
scriitorul Ion Popescu- Brădiceni, fondator al muzică populară Claudia Enache
transmodernismului şi al Şcolii de Literatură de (Stolojanu), ajutată la romanţele compuse
la Tg-Jiu: să începem cu scrisul căci copiii se pe versurile marelui Eminescu, de către
chinuie să scrie, au uitat literele şi să scrie cu poetul-bariton Vasile Ponea.
mâna lor. Literele lor sunt un brad în
furtună!Exemplul pentru scris îl consideră că Născutăla Bumbeşti-Jiu, Claudia
pot fi cei ce scriu în Bumbeşti–Jiu, scriitori Enache (Stolojanu) mai întâi a cântat şi
cuprinşi în ,,UN DICTIONAR AL apoi a vorbit,invers decât ceilalţi copii.
SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI’’
de poetul Aurel Ştefanachi. Vorbeşte de Marius
Marian Solea şi Ion Scorei şi de vechile
colaborări ale scriitorilor gorjeni cu Cenaclul
Literar-Cultural “Ion Minulescu” şi cu
33
Amfitrionii activităţii de la Bumbeşti-Jiu,
primarul Constantin Bobaru şi Directorul
Casei de Cultură, Robert Chesnoiu, au
cules din tolba învăţaţilor astfel că de acum
înainte, cu tolba plină, anul 2018, an de
mare semnificaţie culturală şi mai ales
istorică a primit un start optim, la un suflu şi
o înălţime ştiinţifică greu de egalat de către
alte localităţi.Mediatizarea activităţii s-a
(Fotto:Catalin Tarvelea) făcutde catre TV-TELEUNIVERSITATEA
Bunica ei, profesoara Munteanu CRAIOVA prin prezenta realizatoarei
Paraschiva, trebăluind prin casă a auzit pe emisiunii ,,CONEXIUNI’’, doamna Neli
micu-ţa Claudia fredonând Morărița cu ,,ța, ța, Buzatu şi a cameramanului ,Catalin
ța…” Tarvelea, fiu al localitatii. Miercuri, 24
Totusi nu voia sa cante nici la camin, ianuarie 2018 sau desfășurat manifestări
nici la scoala, nici la emisiuni televizate, nici lui dedicate împlinirii a 159 de ani de la Unirea
Pompiliu Ciolacu, nici lui Vasile Spataru, nici Principatelor Române. S-a vorbi elevilor în
profesorului ei de muzica, Daniel Barsac:– Nu Şcoli despre eveniment. Cu toţii am fost
pot cânta, că îi fac de ruşine pe ceilalţi copii! La așteptați miercuri, la ora 17.00, în centrul
13 ani urmează Şcoala Populară de Artă din municipiului Târgu-Jiu la un
Tg-Jiu, profesor Emilia Drăgotoiu Nanu, la Spectacolsustinut de Ansamblul Artistic
îndemnul omului de televiziune Ioana Pilea, în Profesionist ,,Doina Gorjului”; la ora 18.00,
2011 absolvă Liceul De Artă ,,Constantin a avut loc intrarea cu torţe, iar între ora
Brăiloiu”, clasa Florin Berculescu, având ca 18.00 și 18.10: Lecţia de istorie care a fost
profesor de canto popular pe renumitul profesor susţinută de Gheorghe Nichifor, istoric,
Stelian Florescu. Îşi încheie formarea şcolară vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj;
muzicală, neregretând În continuare, până la ora 19.00 sa
absolvireaConservatorului, deoarece îl desfășura SPECTACOL literar-muzical-
cunoaşte pe soţul ei care i-a dăruit cel mai coregrafic ,,CENTENAR 2018. POVESTE
frumos cântec, pe fiul său, Ionuț-Claudiu. Nu DESPRE MICA UNIRE”, Spectacolul a
încheie însă legătura cu cântecul popular, ba prezentat o atmosfera plină de emoţie
chiar strânge această unire, înregistrând patriotică a zilei de 24 ianuarie 1859, atât
cântece cu interpreţi ai Doinei Gorjului prin din Târgu-Jiu şi Gorj, cât şi din Bucureşti.
colaborarea cu Adrian Ghiocel, cu interpreţi ai Pe lângă personajele istorice clasice –
Şcolii Populare de Artă prin Marius Florea şi cu Alexandru Ioan Cuza, Gh. Brătianu, Mihail
marele profesor, compozitor şi virtuosul Kogălniceanu – care au fost ilustrate de
acordeonist Costi Bugă. Cântecele acestora cu actori şi mari personalităţi gorjene,
intrigă, cu sonorităţi vechi şi noi, ce transmit participante la actul Micii Uniri: Gh.
emoţii puternice aşa cum îi stă bine artistului, Magheru, Christian Tell, Barbu Gănescu,
de la prima audiţie, ajută şi pun în valoare Ioan Roibu – cu toţi deputaţii de Gorj în
vocea plăcută, interpretarea originală şi timbrul Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti, precum
vocal melodios al Claudiei Enache. Poate că în şi Tănase Stănculescu – magistrat (primar)
Gorj a trecut vremea Măriilor şi a venit vremea al Târgu-Jiului, sau Antonie Brăiloiu –
Ioanelor? Căci pe Claudia Enache o mai administrator (prefect) al judeţului Gorj la
cheamă şi Ioana. Au fost prezentate şi revistele acea vreme. şi-au dau concursul:
“Caietele Columna”, suplimentul literar-ştiinţific Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina
al revistei “Antemeridian&Postmeridian”, Gorjului”, Dr.ec. Victoria Stolojanu
revistele “Ad Mutrium” şi “Portal-Măiastra”,
alături de periodicul local “Puls” şi “Dicţionarul
scriitorilor români” îngrijit de Ioan Holban,
apărut la Editura poetului Aurel Ştefanachi de la 34
Iaşi.
Valea Sadului este denumită partea de
localitate unde se afla situat un cartier de
blocuri și unități comerciale. Acestea sunt
construite în anii 1940 - 1950 pentru a
găzdui muncitorii aduși din toată țara la
fabrica de armament, una dintre cele mai
importante uzine de armament din țară,
situată chiar la intrarea în Defileul Jiului
spre Petroșani. În timpul comunismului,
aceasta era cunoscută ca o fabrică
(Fotto: Catalin Tarvelea) industrială de frigidere. Aici se producea
BUMBEȘTI JIU celebrul frigider românesc „Fram” de unde
O SCURTĂ ENCICLOPEDIE LIBERĂ – muncitorii numeau însăşi fabrica, Fram’’
gândindu-se că este o „fabrica de răcit
Este un oraș în județul Gorj, Zona oameni” (cu trimitere la activitatea de
Oltenia, România, Este format din localitatea producere de armament).
componentă Bumbești-Jiu (reședința), și din În localitatea Bumbești Jiu, lângă
satele Curtișoara, Lăzărești, Pleşa și Tetila. Mânăstirea Vișina, se găsesc câteva
Localitate se află situată la ieșirea Jiului din unități de alimentație (restaurante, un
defileu. Pe teritoriul oraşului este situat un motel, o parcare pentru mașini de mare
castru roman, lucru care dovedește vechimea tonaj) renumite în județele Gorj și
sa. Tot aici se află situate și Mănăstirile Lainici Hunedoara, cunoscute sub numele de ,,La
și Vișina care datează din (secolul al XIV-lea) şi Vișina".
au fost fondate de Nicodim.La origini a fost
locuit de oameni liberi numiţi (moșneni). Articol: Kessy Ellys Nycollas
Tot aici, pe raza localității, se regăsește Imagini de la evenimentul cultural, De al
clădirea Oficiului Vamal aşezată la graniţa dintre eminescu spre noi, 100 de ani de unire’’...
Regat și Transilvania. Această clădire se află în
momentul de față într-o avansată stare de
degradare. Aici au fost date lupte crâncene atât
în primul cât și în al doilea război mondial.
Datorită poziției geografice, la ieșirea din
Defileul Jiului, zona a fost considerată strategică
de armată.
Liniştit şi mai puţin cunoscut, în ianuarie
1999 Bumbești Jiu a intrat în atenția publică din
cauza luptelor de stradă dintre jandarmi și
minerii conduși de Miron Cozma.
Localitatea deţine o suprafaţă de
aproximativ 6 km de la Vișina până în Comună
Curtişoara, aliniindu-se la poalele dealurilor pe
care se cultivă viță de vie și pomi fructiferi, până
la lunca Jiului. Alte terenuri se întind pe munții
Parâng până la limita administrativă cu județul
Hunedoara. (Zona Polatişte). Orașul este
împărţit în două zone urbanistice distincte:
Bumbești și Valea Sadului care mai este
denumită de localnici și „colonia”. Bumbeștiul
este fostul sat Bumbești Jiu, marcat de case cu
arhitectură veche, specifică zonei de sub-munte Fotto: Catalin Tarvelea
. 35
Prutule vorbești întruna
Prutule, vorbești întruna

Despre alta, despre una
Spui povești nenumărate
Despre soră, despre frate,
Despre plaiul care trece
MARIA TOMITA CORINI Peste apa ta cea rece
Despre cele două maluri,
Despre cele multe dealuri,
-REPUBLICA MOLDOVA-
Despre două lunci din vale
Despre gând ce curge-n cale
Plùnge Prutul... Despre foc și roșie pară,
Cum e ruptă-n două o țară,
Plânge Prutul Spui povești nenumărate
plânge frate, Despre sârmele ghimpate
Cin' l-aude de departe? Despre cum maldovenește
Cine sufletul îi simte? În țara asta se vorbește
Plânge ca și un părinte! Tu poveri nenumărate
Ce i-a fost tăiată-n două Duci de ani mereu în spate
Inima.. Printre valurile tale
Din ea tot plouă, Trece dor și trece jale
Lacrimi de surori și frați Ce șoptesc fără de seamă
De la Nistru spre Carpați! Despre neam ce stă la vamă
Plouă-n suflet de român Tu ești apă curgătoare
Lacrimile și le-adun Și ții neamul în picioare
Le-mpletesc cu apa lui Cu-ale tale vorbe dulci
Apa rece a Prutului Peste apa ta ne culci,
Plânge Prutul, strânge spinii, Chiar și-atunci când adormim
De ce oare vin străinii? Glasul ți-l mai auzim
Ei de Domnul nu se tem, Te îneci într-un oftat
Să ne spună cin' suntem? Și respiri prin gând curat
Noi suntem popor cu nume Și ne spui neostenit
Rădăcinile-s în hume, De unde neamul a venit,
Rădăcini de viță bună Ne vorbești din rădăcină
Cu istoria străbună Grai frumos – limbă română
Strigă Prutul cu-ndârjire: Prutule, apă de râu....
- Un popor se vrea-n UNIRE! Eu povestea ta o știu.
Cât de bine-ar fi să fie
Toată lumea ca să știe
Neam român c-un tricolor
Împreună duc un dor
Dor de țara cea română,
Dor de-a se ține de mână
Să joace hora frăției
Pe pământul României!
( fotto:internet)
36
LA MULTI ANI ROMÂNIE!

La mulţi ani Românie...!
Ţara mea mică.... dar ţară bogată...
Ai ajuns, peste ani, să te vândă, proprii-ţi fii,
Rând pe rând, la străini, bucată cu bucată...!
Buzunarele goale, mereu cer arginţi...
Iar noi cei de rând, stăm calmi şi cuminţi
Privim zi de zi, la tot ce se întâmplă
Şi plângem amarnic, cu mâna la tâmplă...!
Ţi-au vândut fabrici, pământ şi uzine,

Ţi-au vândut tot... nimic nu îţi mai aparţine...
Mai au ca să vândă, sângele nostru din vine
Şi inimile ne-au vândut... fiindcă... băteau pentru
tine!
Azi bate doar vântul, prin oraşe şi sate
-ROMÂNIA - Iar casele noastre-n paragină-s toate...
Fiii te lasă... se duc( slugi), la străini....
CÂNTEC DE JALE pentru un pumn de arginţi... şi pentru masini...!
Azi îţi cânt un cânt de jale Buzunarele goale, mereu cer arginţi...
Că sufletul (rău) mă doare! Iar noi cei de rând, stăm calmi şi cuminţi
Sa ales praful de tine, Privim zi de zi, la tot ce se întâmplă
De fabrici, ogoare, mine... Şi plângem amarnic, cu mâna la tâmplă...!
De oraşe şi de sate
Şi de holdele bogate...! Dezamăgirea stă-n toate, iluzii deşarte...
Că viaţa-i frumoasă şi mai bună în străinătate...
Au crescut scaieţi şi spini,
Ca la tine acasă nu va fi orice ar fi...
Prin curţile din vecini!
Oriunde, în lumea aceasta, române, te vei pripăşi...
Cei bătrâni plecară sus
Tinerii slugi ţi sau dus...
Pentru-n amărât de ban
Părăsiră un Bărăgan,
Ce- a hrănit pe ăi străbuni
Ce faceau spice, cununi...
Întoarce-te acasă şi hai să făcem
De data aceasta Unirea-ntre noi...
Am ajuns ca vai de noi
Copiii de suflet ai acestui popor
Supăraţi, plini de nevoi...
Şi reîntregit să îl vrem…….
Părăsiţi şi neîngrijiţi
De copii noşti iubiţi... Buzunarele goale, mereu cer arginţi..
Cu pensii de râsul lumii Iar noi cei de rând, stăm calmi şi cuminţi
Că ne râd până şi câinii Privim zi de zi la tot ce se întâmplă
Facem cu viaţa comerţ... Şi plângem amarnic, cu mâna la tâmplă...!
Fără rost şi fără preţ...!
29012018 24012018
37
LIVIU BREZEANU
-ROMÂNIA -
sculptor
CURRICULUM VITAE
NUME: BREZEANU
PRENUME: Liviu
DATA NAȘTERII: 7.03.1958
LOCUL NAȘTERII: Vârfuri, Dâmbovița
STUDII: - Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”
București, promoția 1984, clasa prof. Geta Caragiu
- Membru al U.A.P București- din1995

- EXPOZIȚII PERSONALE
1992- Galeria U.A.P- Târgoviște
1992 - Galateea- București

1993 - Căminul Artei- București Basorelief ,,Efigii’’
Lemn de nuc- 80x30x10cm
1994 - G.A.M.B.- București
1995 - G.A.M.B.-București
2002 - Orizont-București
2003 - Căminul Artei-București
2005 - Simeza-Bucureti
2009 - Academia de Studii Economice București-„Ritmuri”
2017 - Cercul Militar Național București- ,,Sculptură și Pastel”
,,Portret’’
Sculptura in lemn de mar
60x30x19cm
38
EXPOZIȚII DE GRUP
1984 – Expoziție Municipală de Pictură și Sculptură- Galeriile Dalles- București

1985 – Expoziție de sculptură mică- Galeriile Dalles- București
1986 – Expoziție de artă plastică- Buzău
1987 – Expoziție interjudețeană- Târgoviște
1988 - Bienala de pictură și sculptură „Ghe. Petrașcu”- Târgoviște
1989 - Târgul de arte- București
1989 – Expoziția republicană de tineret- București
1991 – Expoziție județeană- Târgoviște
1992 – Expoziție județeană- Târgoviște
1995 - Omagiul lui Gh. Tătărescu- București, Premiul special al juriului
1996 - Căminul Artei- București
1999 - Ministerul de Interne- București
2000 - Galeria Alba- Târgoviște
2004 - Orizont- București
2005 - Bienala de iarnă de la Galeria Sever- Târgoviște
2006 - Simeza-Bucuresti
2014 - Galeriile Orizont- București, Expoziție de tapiserie, pastel și sculptură
TABERE DE SCULPTURĂ ROMÂNIA
1985 – Bucșani- Dâmbovița, piatră

1986 - Covasna, lemn-piatră
1987 - Sângeorz Băi-Bistrița Năsăud, marmură
1990 - Oarba de Mureș- jud. Mures, piatră
1991 - Pucioasa, Dâmbovița, simpozion piatră
1992 - Pucioasa, Dâmbovița, piatră (organizator)
1993 - Pucioasa, Dâmbovița, piatră (organizator)
1995 - Pucioasa, Dâmbovița, pictură (organizator)
1996 – Târgoviște, Dâmbovița, pictură
2011- Pucioasa, Dâmbovița, sculptură lemn, editia I a (organizator, participant)
2012- Pucioasa, Dâmbovița, sculptură lemn, ediția a II a (organizator, participant)
SIMPOZIOANE INTERNAȚIONALE DE SCULPTURĂ

1998 - Simpozionul de sculptură in marmură, Changchun, China
MONUMENTE ȘI LUCRĂRI DE ARTĂ MONUMENTALĂ
1998 - Monumentul Eroilor, Pucioasa, Dâmbovița

2002 - Monumentul Dascălilor, Pucioasa, Dâmbovița
2003 - Grup statuar „Brâncoveanu și fiii”, Doicești, Dâmbovița
2004 - Grup statuar „Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi”colaborare,
Târgoviște, Dâmbovița
39
2008 – Compoziție sculpturală-piatră de Vistea- „Omagiu Constantin Brancusi”- firma

K.P.M.G București
2009 - Lucrare in bronz-Vultur monumental- Monumentul Eroilor din comuna Corbii
Mari, jud.Dâmbovița
2007- 2017- Expoziții personale la Centrul Cultural Pucioasa
2017- Expoziție personală – Sculptură și Pastel-Liviu BREZEANU- Palatul Cercului
Militar Național București
Pagină Facebook:
https://www.facebook.com/SculptorLiviuBrezeanu/?fref=ts
Lucrări in colecții private din: România ,S.U.A, Franța, Canada, Luxemburg, Anglia,
Liban, Olanda, Germania, Austria, Scoția, Cehia, Ungaria.
Text critic, Gheorghe Vida, București,19.01.1993
„Ceea ce se impune, din capul locului, la un prim contact ce poate fi tactil cu aceste
lucrari, elaborate majoritatea din lemn, este temeinicia meștesugului, soliditatea arhitecturii
volumelor,odată cu incorporarea inteligentă a golurilor, prin traforări și penetrări urmând un
traseu sinuos, minuțios gândit in prealabil. Remarcăm in acest sens, ciclul „Vegetală”, cu
piese aflate la limita dintre decorativ și fitomorf, definitoriu credem pentru concepția sa
asupra integrării spațiului. Stilizările sale cu ecouri detectabile din Henry Moore, centrate pe
figura umană, singulară, sau dublă, reflectă cu aceeași vigoare, o gândire plastică coerentă,
echilibrată, unde detaliul nu este niciodată izolat și văzut ca factor decisiv intr-un ansamblu,
care tinde spre o anume liniște atemporală netulburat de convulsiile momentului, chiar atunci
când corpul este redus aproape la semn cu autonomizarea mai accentuată a limbajului
volumelor, epurate de conotații superflue, ajungându-se astfel la un alt stadiu al prospectării
posibilității expresive.
Sunt acestea doar citeva repere pe un drum artistic pe care il dorim mereu ascendent
și care merită să fie urmărit cu incredere„
Liviu si Manuela Brezeanu ,,Personaj’’

-sculptura lemn de nuc-
120x40x20 cm
40
Quillingul este o formă de artă care implică utilizarea şi rularea de benzi de hârtie şi
apoi lipirea acestora împreună pentru realizarea unor modele decorative excepţionale. Benzile
de hârtie sunt rulate cu ajutorul unui beţişor de răsucire iar capetele fâşiilor sunt fixate cu lipici
sau adeziv. Se pot realiza felicitări (onomastică, zi de naştere, business, Crăciun, Revelion,
Paşte, Valentine’s day, 1 Martie, 8 Martie etc.), invitaţii de nuntă sau botez, mici tablouri,
decoraţiuni de sărbători, ornamente 3D, mărtişoare, flori, cutii de bijuterii, rame foto, ornamente
cadouri, etc.
Eu am început cu mărţişoarele. Am executat peste 40 de modele diferite. Toate îmi sunt

foarte dragi. O parte din acestea le-am oferit cadou de 1 Martie... şi pot să vă spun că bucuria a
fost de ambele părţi... atât pentru mine cât şi pentru persoanele cărora le-am oferit.
Am trecut apoi la pasul următor şi am executat felicitări... În jur de 100 de modele...

unicat... pentru că trebuie să vă spun că nu prea pot să reproduc... să copiez. Nici măcar pe ale
mele nu le pot multiplica deoarece am lucrat fără un desen prealabil.
Ador aceasta migăleală... dar nu numai. Îmi place să tricotez, să croşetez, să pictez... am
foarte multe preocupări însă, Atoate Creatorul mi-a dat doar două mâini şi la fel ca şi la restul
oamenilor, zilele compuse din douăzeci şi patru de ore... dar când iubeşti să faci ceva timpul se
ajustează după nevoi. Nemulţumirea mare stă în faptul că nimeni nu se mai osteneşte să vadă
astfel de eforturi... sau şi dacă văd... puţin apreciază... şi mult mai puţini investesc...
Un alt pas pe care l-am făcut este acela de a executa şi tablouri în această tehnică.
41
Instrumente necesare pentru quilling
În România, instrumentele necesare pentru practicarea quilling-ului, se găsesc

în magazinele de hobby, specializate sau pot fi comandate de pe internet. Seturile de quilling
conţin benzi de hârtie, ace şi pensete speciale pentru rularea hârtiei şi liniarul cucele 7
cerculeţe de dimensiuni diferite care ne ajută să facem mai multe forme de aceeaşi mărime.
Acul de rulat Sablon
Instrumentele necesare pentru executarea lucrarilor quilling sunt: foarfecele, lipiciul,

fâsiile de hartie, cât si cartonul colorat, de bază (pentru fixarea lucrării propriu zise) şi cine
doreşte poate să îşi procure ghilotină pentru tăiat fâşiile, foarfece cu care se pot tăia diferite
modele, capsatoare cu care se pot decupa diverse forme (flori, fluturi, steluţe... etc) cât şi alte
ustensile... deloc costisitoare.
Personal recomand acest hobby ca pe un medicament! Da! Un medicament anti stres.
Captează atât de mult atenţia şi aduce atât de multe satisfacţii încât sufletul ajunge să vibreze
ca şi cum ar fi atins de o IUBIRE.
Iubeşte-te OMULE! În primul rând iubeşte-te pe tine şi oferă sufletului frumosul şi

satisfacţia realizării unor lucruri frumoase.
VĂ AŞTEPTAM SA NE FACETI CUNOSCUTE HOBBY-URILE

DVS. NOI VĂ VOM PROMOVA.
42
PAGINA DE SATIRA
„Trebuie să strângi
pietrele care ți se aruncă. ZUZA
Astăzi Zuza, mătăuza,
Sunt începutul unui vrea morţiş să-mi fie
piedestal.” muza...
Şi mă-mpinge de la spate
- Hector Berlioz - să spun vorbe cu păcate...
IUDA Cică ştie ea nebuna...
Pe nedrept sau drept că-ntr-o seară pe la una
DEGHIZATĂ important este doar faptul dădea târcoale, Ilie
c-am ajuns mai înţelept cu ilic şi pălărie...
Doamne mare ţi-e puterea Şi am învăţat din toate Şi cu un baston în mână...
să dezvălui tu secretul chiar de puţin m-a marcat... striga la Flarea-n grădină...
care stă ascuns sub masca dar am observant(cu frică) să-i facă puţin’ lumină
ce nu o poarta oarecine... ci! că sora mi-e vitregă... cu lămpasul afumat,
Doamneeee! ,,Şi mi-a pus în inimioară’’ să nu-l vadă cei din sat...
Însăşi, înţeleptul, dragostea de surioară! că umblă nebun moşneagul
care-a învăţat se pare Doamneeeee! În mâna ţinând toiagul...
să uzeze,, sus şi tare'' Ce strâmbi am mai ajuns... vrea s-ajungă-n astă
alifii care de care Şi câte ar fi de spus... noapte
să-şi ascundă chipul slut….! dar încerc să mă opresc să facă din nou păcate...
Să ascundă sub un zâmbet să cred sincer, că cum făcea la tinereţe..
veninul din şapte viperi greşesc. dar a făcut... fețe, fețe...
Şi să muşte pe la spate Pistolul lui învechit
ca un câine,, credincios’’ De:Kessy Ellys Nycollas uzat rău şi, RUGINIT’’
cu colţii înveninaţi foc n-a vrut ca să mai ia
chitit să te pună jos...! cum lua el altă dată...
Doamne mare ţi-e puterea iar moşneagul, necăjit
Şi iubirea ce mi-o porţi dă grăbit vina pe soartă!
să pricep cine-i cu mine De făi Floareo!
cine merge-n stânga mea ce să fac?
că făcui taică un drac!
cu stindardul sus, strigând:
te rugaaaaiiii... mulţi ani şi-o
tu eşti sora mea cea dragă zi...
te iubesc pân’-la mormânt... până când îmbătrâni...
„Talentul trezește Când puteam eu
……………………………… nu vreai tu...
invidie în sufletele mici și vezi acuma întâmplare!?
Cănd am vrut şi eu şi tu...
Tu mi-ai deschis doamne OCHII admirație în sufletele eu nu mai fusei în stare!
Şi surorii mele GURA…. Că ştii tu cea vorbă mare...
care dând pe dinafară alese.” ce mă scoate din păcate
Şi-a vărsat pe mine ura... barbatu-i bărbat cât poate
care-i clocotea în suflet, - Petőfi Sándor - femeia e pân’ la moarte...
nu ştiu…..! Şi uite aşa făi Floareo dragă
mă întorc acas’ de grabă
până nu observă ZUZA
că-i lipseşte ,,mătăuza’’...
43
DE-VA….
De va-ntreba de mine luna

De ce nu vin, unde veneam?
Tu să-i răspunzi c-am obosit
Să cred că sunt, ce nu eram!
De va-ntreba de mine ceasul

De ce întârzii uneori,, pe ram’’
De va-ntreba de mine visul

De ce nu mai visez, cum te visam?
De va-nteba de mine viaţa

Unde mai sunt de nu mă vede?
Tu să-i răspunzi că am plecat
Pentru că-n tine, nu pot crede!
Şi dacă cine ştie, peste ani

Iti vei aduce aminte tot ce a fost ….
Tu să nu plângi, să fii ferice
Pentru c-a fost!
de: Kessy Ellys Nycollas

44 LEI
15

LUCEAFĂRUL DIN VALE, Anul 1 - Nr.1-Ianuarie 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCEAFĂRUL DIN VALE, Anul 1 - Nr.1-Ianuarie 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCEAFĂRUL DIN VALE Anul 1, Nr.

LUCEAFĂRUL DIN VALE,fondată în ROMÂNIA – ianuarie 2018

LUCEAFĂRUL DIN VALE,fondată in ROMÂNIA – ianuarie 2018

Kessy Ellys Nycollas

Încrederea mea, ne zdruncinată, a avut ca temelie, întotdeauna, sintagma,,Doar uniţi se

Teoria reuşitei în,,VINDECAREA RELAŢIILOR CU BANII’’, o ştiu în general, dar am

Tot aşa se întâmplă şi cu pământul pe care îl călcăm zilnic, cu lumina soarelui, cu

Ai priceperea necesară într-un anumit domeniu? Ai încredere în forţele proprii? Simţi că

ÎNDEMNUL MEU PENTRU TINE ESTE URMĂTORUL:

Răspunsul mamei a fost: Chemi NEVOIA! Ea va avea toate răspunsurile la problemele

IUBIREA DIN NOI!

Iar eu am crezut în dulceața fiecărei lacrimi, lăsându-mă mângâiată de frumusețea

ÎNFLORISE MACUL Nici Macul nu mai are roşul de-altă dată!

Cu toţii am uitat să fim copii Păi! De unde să ofere ce nu are?

de: Kessy Ellys Nycollas

Păşim prin viaţă cu suspine

Încerc acum o reverenţă,

Şi când va ﬁ să ne-ntâlnim la Domnul,

Te-neci de jale, dor şi patimi,

Nu ştii decât să plângi amarnic,

Încerci din greu să îţi schimbi viaţa,

Nimeni vreodată nu-ţi va înţelege chinul,

De obicei, eu nu cotrobăiam în camera ei. Nu eram curioasă să îi citesc corespondenţa

DUMNEZEU SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Kessy Ellys Nycollas – (O mamă de ÎNGER)

Felicia Drăgușin/ Editor la Prosperity Exprim www.vreausaﬁuscriitor.

Îți face ploaia cuib în așteptări!

Avem cel mai de jos nivel de trai,

Pictură de Traian Mârza, președinte U.A.P.

Mihai Eminescu, biografie (1850 - 1889)

Printre nori, ca luna care raza -și cerne,

„Cobori în jos, Luceafăr blând”,

slova citindu-ți te invoc, Fă-ți timp, o clipă doar să mai rămâi,

„Plecă Luceafărul”! COBORI...

Data şi locul naşterii: 23 ianuarie 1964, com. Ruşii-Munţi, jud. Mureş

Activitate culturală: În perioada studenţiei a activat în cenaclurile studenţeşti

Antologii:„Antologie lirică" - Reghin, 1992 (pg.82-86), „Nepreţuitele râuri“„Antologie

Premii la concursuri locale şi naţionale de poezie: "Credo", Festivalul naţional de

Tablou Quilling – Kessy Ellys Nycollas

GÂNDIŢI-VA ROMÂNI, ,,TOTUL IA TIMP SI

Dacă Atoate Creatorul a decis că acesta este timpul

Valoarea (poate că) n-o primim de la contemporani

Suntem ca şi nişte bieţi stropi în ,,Oceanele Lumii"!

Vouă! Celor ce v-aţi născut în luna aceasta

De: Kessy Ellys Nycollas

În 1995, îngrijeşte antologia

Cât priveşte haikuul, I.D.Sicore l-a

OMAGIU, tabloul acesta trist

Tu EMINESCULE lumini... ce se caută unii pealți

Tu reînnoieşti în neam un vis... până la sfârșitul lumii

... cu-n ţel cum tu l-ai sorocit - I.D.SICORE/08042012

MAXIME SI CUGETARI ,,UNUI LUCEAFĂR’’

În umbra casei mele reci,

... Nu trata cu indiferenţă o buruiană. Descoperindu-i

CĂRŢI PUBLICATE (selecţie): Teatrul

Din 2015 este Doctor în economie, specialitatea Management al Universității Valahia

Colaborări: ,,Caietele Columna’’, ,,Șapte zile’’, ,,Universul’’, Gazeta Gorjului’’,

Autoarea ne prezintă o izbutită Compunere, aparent autobiografică, prin valenţele

Autoarei îi este recunoscută predilecția ASCULTAREA ÎNSEAMNĂ

De la Eminescu spre noi, 100 de ani de unire……..

Prutule vorbești întruna

Prutule, vorbești întruna

LA MULTI ANI ROMÂNIE!