F 1.

Atunci când se porneşte calculatorul, prima dată de deschide monitorul iar apoi
unitatea centrală.
A 2. În momentul deschiderii calculatorului şi afişării meniului de bază, calculatoarele
sunt automat conectate în reţea.
F 3. Utilizând programul Word avem posibilitatea de a ne crea propriile noastre fişiere,
cu numele nostru unde ne putem salva materialele pe care le lucrăm.
A 4. Dacă suntem conectaţi în reţea ne putem accesa adresa noastră de pe oricare din
staţiile de lucru (calculatoare) chiar dacă nu am lucrat înainte pe respectivul calculator.
A 5. Cu ajutorul programului Windows Explorer putem naviga cu mai mare uşurinţă, în
programele cu care lucrăm.
F 6. Nu există un program special cu ajutorul căruia să accesăm propriile documente
aflate atât pe staţia noastră de lucru cât şi pe alte staţii de lucru conectate în reţeaua noastră.
F 7. Nu există un program numit Total Commander.
A 8. Eticheta Date Modified poate fi folosită dacă se doreşte căutarea unui fişier în
funcţie de data ultimei modificări.
A 9. Screen Saver-ul este un program care se activează automat dacă calculatorul nu
primeşte nicio comandă într-un interval de timp fixat de utilizator.
A 10. Dacă marcăm Tools (unelte) putem să facem o testare a discului de erori, să
realizăm un backup (copie) sau să executăm defragmentarea.
F 11. Dacă în meniul File – Page Setup nu avem indicate dimensiunile unui format A4
nu avem posibilitatea, dacă nu ştim eventual datorită cunoştinţelor deja acumulate, să
determinăm aceste dimensiuni.
F 12. Microsoft Word este un simplu editor de texte.
F 13. Există un set unic de norme agreat pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice valabil în
comunitatea academică din România şi care corespunde normativelor ISO 9001.
A 14. Care dintre următoarele tipuri de lucrări au caracter ştiinţific, în cadrul tehnicilor
de exprimare scrisă: Rezumatul, Referatul, Sinteza, Raportul de cercetare, Dizertaţia.
F 15. Referinţele bibliografice se pot face (dacă sunt mai multe titluri) doar în ordinea
crescătoare a anilor de apariţie.
 A 16. Referinţele bibliografice pot fi situate doar la sfârşitul lucrării.
F 17. Titlurile capitolelor şi paragrafele se aliniază la aceeaşi distanţă faţă de marginea
paginii.
A 18. Atunci când efectuăm calcule într-un tabel Word, este necesar să lăsăm o celulă
liberă, în care să se poată insera rezultatul.
A 19. În Microsoft Excel se pot scrie texte care pot fi scoase la imprimantă pe un format
standard A4.
F 20. În programul Excel găsim meniul Drawing.
A 21. Din orice date prezentate sub formă de tabel se poate ajunge la o reprezentare
grafică.
A 22. Una dintre utilizările des întâlnite ale programului Excel, este aceea de
administrator al bazelor de date sau al listelor cu date.
A 23. Când intenţionăm doar să localizăm anumite date din listă putem folosi formularul
de date pentru a le găsi.
F 24. Copierea formulelor dintr-o celulă de calcul în altă celulă de calcul nu este
influenţată de modul de referire a celulelor.
A 25. Integrându-se atât cu MS Word cât şi cu MS Excel, se pot importa din acestea
documente întregi de tip text sau tabele de tip foi de calcul în PowerPoint.
F 26. Fiecare slide poate conţine texte, grafice, tabele, imagini doar din fişiere.
F 27. Prezentarea în PowerPoint a rezultatelor nu este economică din punct de vedere al
timpului;
A 28. AutoContent Wizard este asistentul cu ajutorul căruia putem crea o prezentare
urmând mai mulţi paşi predefiniţi
A 29. Background este opţiunea prin care se pot modifica culorile unui slide, dintr-o listă
predefinită sau dintr-o listă creată din culori definite de utilizator.
A 30. Prin opţiunea Custom Show se pot stabili, pentru o anumită prezentare, ce slide-uri
vor apărea pe ecran în timpul vizualizării acesteia.
F 31. Termenul de reţea de calculatoare desemnează o colecţie interconectată de
calculatoare neautonome.
 A 32. Din punctul de vedere al dimensiunii reţelei, reţelele de calculatoare pot fi
împărţite în două categorii: reţele de difuzare şi reţele punct la punct.
F 33. Când ne referim la reţele de calculatoare, topologia fizică descrie conexiunile între
perechi de noduri care comunică între ele.
F 34. Topologia inel presupune o reţea în care există o conectivitate totală, prin
intermediul unui hub.
F 35. Lista de protocoale utilizate de către un anumit sistem, câte un protocol pentru
fiecare sistem poartă numele de arhitectură de reţea.
F 36. Modelul de referinţă OSI- ISO, cuprinde şapte niveluri definite în conformitate cu
nişte principii agreate la nivel local.
A 37. Liantul care ţine internetul la un loc este protocolul TCP/IP.
F 38. Singurele browsere de internet utilizate după 1993 sunt Internet Explorer şi
Netscape Comunicator.
F 39. Unele adrese IP sunt de 32 de biţi lungime şi sunt utilizate în câmpurile adresă
sursă şi adresă destinaţie ale pachetelor IP.
A 40. Cel mai mare avantaj al HTTP constă în faptul că este un protocol fără stare.
F 41. HTTP stochează datele pe web.
F 42. Toate site-urile încep cu www şi se termină într-un nume de domeniu principal.
F 43. SMTP este un protocol standard pentru regăsirea şi descărcarea mesajelor de e-
mail.
F 44. Protocolul POP3 are trei stări principale pentru gestiunea conexiunii între clientul
de e-mail şi server: starea autentificare, starea tranziţie şi starea actualizare.
F 45. Viteza modemului este măsurată în kilobyti pe secundă.
F 46. Informaţia se stabileşte în funcţie de probabilitatea mesajului.