Varguta de aur fost odata, intr-o vreme, un imparat care avea o singura fata. Si fata lui nu avea pereche de frumoasa ce era. Toti feciorii de imparat voiau sa 0 ia de nevasta, dar ea nu voia sa se marite. Intre cei ce se invarteau in jurul ei, era unul foarte frumos si, cand {-a vazut, inima a inceput sa-i bata. Si-a pus in gand mai qntai s&-| incerce daca e viteaz si daca o are draga. A spus deci cad pe acela il va lua de barbat, care va merge sai aduca de la zmeul cel cu mare faima varguta cea de aur. Cati feciori de imparat au auzit una ca aceasta, _numaidecat li s-au muiat ciolanele de frica, fiindca stiau bine ca, de se vor duce sa faca ce le cere, au sa-si piarda -yiata. Era zmeul acela o salbaticiune si avea un ochi in " frunte care ramanea totdeauna deschis, si nimeni nu se putea apropia de el, fara $a fie mancat. Feciorul cel de imparat insa s-a hotarat sa mearga. $i asa a pornit la drum, fara s& spuna nimanui nimic. 59 mieBasme grecesti LL Ziua, noaptea, mergea mereu, fara sa gtie unde. A trecut prapastii, a trecut pustietati si acolo unde |-a ajuns oboseala de atata drum s-a asezat sub un copac, si indata I-a prins somnul. Cand s-a trezit, a zarit departe o baba, care cernea faina intr-o tava mare; dar faina nu cadea in tava, ci se varsa pe jos. Se apropie de baba si vazu ca este chioara. Atunci feciorul de imparat ji spuse: — Lasa, maica, nu mai cerne alta faina, uite cum cade pe paméant! Ada incoace, sa-{i cern eu in tava. $i feciorul de imparat apuca sita si-i cernu toatd faina, apoi i-o puse intr-un sac ce era mai la o parte, spunandu-i: ~— Unde vrei sa-I duci, ca s8-{i ajut, maicd? ; Batrana se arata tare multumita de feciorul de imparat. ‘ — Fatul meu, pentru binele ce mi -ai facut, ce doresti s&-ti daruiesc? il intreba ea. — Maica, doresc numai bine si noroc, caci dupa ce umblu eu, tu nu pofi s&-mi ajufi! raspunse feciorul de imparat. — $i ce e aceea dupa care umbli, de nu-mi poti spune sa aud si eu? Sa vad, poate tot fi-as fi de vreun ajutor. ~ Eu, maica, sunt fecior de imparat, unul la parinti; si am auzit povestindu-se despre o fata de imparat, cae cea mai frumoasa din lume, c& multi feciori de imparat vin de o cer de nevasta si c& ea n-a gasit barbat sa-i placa. Atunci am luat si eu binecuvantarea mamei mele si m-am dus la palatul ei. Cum am zarit-o, m-am gi indr&gostit de frumusetea ei neasemuita. Toti i-au vorbit si i-au spus dorul lor, dar ea la tof le-2 raspuns cu mare iscusinta. $i am vorbit gi eu; a zAmbit a rade si a spus: 60Varguta de aur Pe acela am sa-l iau de barbat, care imi va aduce de la zmeul cel cu mare faima varguta cea de aur". — Asculta, fatul meu, fi spuse atunci baba, ai intrat la mare necaz, dar binecuvantarea parintilor sia mea au s&-ti ajute! SA o apuci pe drumul unde-i iarba mare, pe unde picior de om n-a calcat inca. $i pe cdrarea cea in sus ai s& dai de munti si de prapastii; de departe ai sa auzi ca un muget; sa stii c4 zmeul e inauntru gi doarme. Atunci sa stai pe deoparte, pana ce se deschide intrarea la pester, pentru ca acolo igi tine oile; sila gura pesterii pune o stanca mare, de nu 0 poate urni nimeni din loc. Sa astepti, agadar, pana igi scoate oile afara; si atunci faci chip si fel s& te strecori inauntru in pestera. Cand se intoarce apoi la culcare, zmeul igi mana oile inauntru si inchide pestera iarasi cu stanca aceea. Atunci sa bagi de seama si, cum vei intelege dupa horait cA doarme, sa iesi de unde te-ai ascuns. Zmeul are o cheita de aur legat& de barba; si cu aceste foarfece — si baba ii puse in mana o forfecutd — sa tai din barba zmeului o guvita de par cu tot cu cheifa si, cand are sa deschida pestera, a doua zi in zori, sa fugi. Si cand vei fugi, s& fugi mai departe pe drumul cu iarba mare. Acolo ai sa vezi un palat mare. Cum vei atinge cheita de poarta, are sa se deschida. SA urci scdrile sus in palat. Acolo ai sa gasesti intr-o odaie mare un cal si un caine. Inaintea calului au sa fie ciolane, ca s4 manance, iar inaintea cainelui, fan. Tu, fara s4 scofi o vorba, sa le schimbi, sa pui ciolanele jnaintea cainelui si fanul inaintea calului. Mai departe o sa te invete calul ce sa faci. Atunci feciorul de imparat i-a mul{umit frumos babel, a luat forfecuta ce i-o daduse si a plecat. Mai incolo. 61Basme grecesti dupa o bucata de drum, zari pestera cea mare. Merse aproape, nu auzi nici un muget. Se uita si nimeni nu era inauntru in pestera. A vazut numai un cazan mare plin cu lapte, o turt& cat o arie si o garafé mare cu rachiu. Atunci gi-a adus aminte feciorul de imparat ca de multa vreme n-a mancat. A taiat deci o bucata de turta, a muiat-o in lapte si a mancat bine, pana ce s-a s&turat. Dupa aceea s-a mai uitat imprejur si a zarit o gaurd adanca in stanca; merse gsi se ascunse intr-insa. Putin timp dupa aceea auzi talangile oilor si intelese cA se apropie oile si zmeul cu ele. Atunci s-a ghemuit bine in ascunzatoarea a lui, tinandu-gi rdsuflarea. Cum a intrat zmeul in pestera, a impins indata piatra si a inchis intrarea. Apoi s-a asezat s4 manance. Dupa ce a mancat, cum nu se s&turase, incepu a grai singur cu sine: - — Ciudat lucru, ce poft mare am astazi, de nu mi-a ajuns nici laptele, nici turta! E drept ca am uitat sa va Spun ca baba i-a mai dat feciorului de imp&rat si un Draf, de |-a pus in garafa cu rachiu, ca de indat& ce zmeul il va bea, s4 adoarma adanc. $i asa, zmeul, cum 2 mancat, a mai intetit focul si s-a culcat. Cand feciorul de imparat 2 auzit cd horaie si a inteles ca doarme, a iesit incet-incet din ascunzatoare, Ti téie suvita, ji lua cheita din barba si se ascunse din nou. Totugi, dupé aceea s-a mai gandit ca, de se va trezi zmeul si va vedea ca-i lipseste cheita din barba, 0 sa caute si va da peste ef. Atunci a luat un drug lung, I-a ascutit si I-a varat in foe: si cand s-a aprins bine, |-a bagat in ochiul zmeului. de La orbit.| reals SNe Ua a. Sith My abit tla lies RR \, MyBasme grecesti Zmeul a inceput a mugi si a tipa ca din gura de garpe; gi de fipatul lui se cutremura intreg pamantul. Cum au auzit ceilalti zmei tipetele lui, au alergat sa vada ce are stapanul lor. Inauntru n-au putut totusi intra, c&ci stanca era asezata la intrare; si nici unul nu avea atata putere s& o miste din loc. Dupa ce au mai stat pufin, au spus ca trebuie sa fie beat; si s-au ridicat si au plecat. in sfargit, zmeul a dat la o parte stanca, de:a deschis pestera, s-a asezat la iesire gi a inceput sa pipaie fiecare oaie in parte, nu cumva sa scape afara si dugmanul care-l orbise. $i era 0 oaie mare si lanoasa; gi feciorul de imparat s-a prins sub pantecele ei lanos si aga a apucat sa iasa din pestera. Sa-| ls4m_ pe zmeu sa caute pe cel ce i-a scos ochiul si sa-] urmam pe feciorul de imparat. A apucat drumul ce i |-a spus baba si, dupa ce a mers o bucata bund, a zarit de departe palatul. Amers pana aproape, a varat cheia in broasca sia deschis usa. S-a urcat sus in palat si a vazut un cal frumos legat de lant, care avea inaintea lui o gramada de ciolane; si un caine tare frumos, legat si el, care avea inaintea lui o gramada de fan. A pus deci fanul inaintea calului si ciolanele inaintea cAinelui. Cum au mancat calul si cainele, au inceput a grdi si i-au spus intr-un glas: — Cum de ai nimerit aici, ftul nostru? Are sa vina stapanul zmeilor gi o sa te manance! Feciorul de imparat le-a spus ca pe zmeu |-a orbit si © cA a venit incoace sa caute vargufa de aur. Atunci calul i-a spus: — Cine te-a indrumat sa vii aici? 64Vargufade aur . Si feciorul de imprat le-a povestit despre baba, cum si ce. lar cainele i-a spus: —Aceea, fatul meu, e ursitoarea cea buna gi pe ea a orbit-o alta ursitoare, pentru ca n-a facut la nimeni niciodata vreun rau; si au ursit-o sa ramana aga, pana se Va gasi cineva caruia sa-i fie drag si mila de ea. Acum, fatul meu, sa mergi de aici — si-i arata, pe unde sa mearga — gi sa intri in odaia aceea. Acolo vei gasi douad fete de imparat robite de zmeu; sa le dai drumul, ca de mult ajutor iti vor fi. Si feciorul de imparat a intrat in odaia aceea gi a gasit in ea doud fete de imparat robite de zmeu. Erau atat de frumoase, incat, cum le-a vazut, n-a mai stiut ce sa faca. lar ele |-au intrebat cum de le-a gasit. Si a “povestit cum a venit intr-acolo, sa caute varguta cea de _ aur. Atunci ele i-au spus: —Noi fi-o dam, dar sa ne scofi de aici. Si i-au dat varguta. El a mers de a atins cu ea calul pe spate gi a dezlegat calul; a atins gi cainele, si |-a slobozit. A luat apoi fetele de imparat, le-a urcat pe cal $i a chemat si cainele. Dar fetele de imparat i-au spus: — Inainte s& fugim, mai trebuie s facem inca un bine. Uita-te prin fereastra, sa vezi! Animalele acelea de acolo, jos, toate sunt oameni; intre ei sunt gi feciori de imparati. Cu totii au fost la vanatoare gsi gasind poarta deschisa au intrat induntru, dar spre nenorocirea lor zmeul i-a zarit, i-a stropit cu apa moarta si i-a prefacut in _ felurite animale. Hai repede acu’, de-i loveste incetigor cu varguta asta de aur, si atunci se vor face cum au fost _ intai. Si-s-a dus feciorul de imparat de i-a atins cu varguta pe fiecare, unul cate unul, si indaté au inceput sa se 65Basme grecesti faca oameni — si inca frumosi si tineri — i sa-| imbratiseze si s8-| sdrute pe feciorul de imparat. lar calul gi cainele au spus catre feciorul de imparat ca pe éi doi sa nu-i atinga inca, pentru ca ei mai trebuie sé ramana o vreme aga cum sunt. Cum au iesit cu totii afara, feciorul de imparat a incuiat palatul si cheia a luat-o cu el! $i s-au pornit cu totii la drum; feciorii de imparat au plecat spre cetafile lor, iar feciorul nostru de imparat, dimpreuna cu calul, pe care a urcat cele doua fete, si dimpreuna cu cainele, care alerga si se uita in toate partile, ca nu cumva sa se vada de departe zmeul, s-a pornit sa duca fetele de imparat acasa la parintii lor. Parinfii, cand le-au vazut, -puteti s& va ganditi ce bucurie i-a cuprins; gi i-au spus s-si aleaga pe care vrea de nevastA si sa-i dea si _ imparatia intreaga. Dar feciorul de imparat le-a spus ca -este logodit si c& de dragul logodnicei a mers sa aduca varguta cea de aur. Atunci calul si cainele au spus feciorului de imparat sa-i atinga cu varguta si pe loc s-au preschimbat in doi feciori frumogsi de imparat. A stat sis-a minunat imparatul, cand a vazut cum se fac oameni calul si cAinele. Atunci, cei doi feciori de imparat s-au dat pe fata si au spus: — Cand zmeul a furat pe cele doua domnite, de care eram indragostifi. am pornit si noi sa le scoatem din mAinile lui. Pe noi ins& zmeul ne-a Zarit si pe mine m-a prefacut in cal, iar pe prietenul meu in caine. Daca ifi e cu voia, sa traiesti multi ani, imparate, fa-ne pe noi ginerii tai. Si atunci imparatul i-a imbrafisat si le-a spus ca-i va face ginerii lui. 66Varguja de aur Feciorul nostru de imparat a luat-o repede la drum, ca sa ajunga la frumoasa lui domnita. Dar n-a mai mers pe jos, caci imparatul i-a dat oameni, calesti si daruri; si Lau dus pana la poarta frumoasei lui domnite. lar celelalte doua domnite plangeau de bucurie ca le-a scos din robie, dar si pentru ca le parea rau ca a plecat feciorul de imparat care le-a izbavit. Dar sa-i lasam acuma pe ei si sa ne intoarcem la fata de imparat cea frumoasa. Cum a auzit ea ca feciorul a plecat dupa varguta cea de aur gi n-o sa-I mai vada, cape atatia altii care o petiserd, s-a cait si s-a imbolnavit, de era sa moara. Vraci de pretutindeni s-au apucat sao lecuiasca, dar n-au putut s-i ajute cu nimic. CAnd feciorul de imparat ajunse la palat, toate portile erau incuiate, pentru ca mare durere ji cuprinsese pe toti din pricina fetei. Atunci feciorul de imparat lua varguta cea de aur, atinse cu ea pe rand fiecare poarta; si toate portile se deschisera si deodata el se infatisa inaintea fetei cu varguta cea de aur in mana. Cum |-a zarit, domnita se ridica indata, il imbratisa si-i spuse: _ Unde ai fost atata vreme, de era sa mor de dorul tAu?! De ce ai plecat? Atunci feciorul de imparat i-a povestit toate cate le-a patit si i-a dat varguta cea de aur. Cantari minunate rasunara in intreg palatul, de o bucurie atét de mare! S-a facut nunta. A doua zi, feciorul de imparat si-a (uat si s-a dus /a parintii (ui; si acolo, de doua ori pe weselie gi bucurie! $i au trait ei bine gi noi sa traim