Numele………………………………… Data………………………..

Prenumele………………………………
TEST
Citește cu atenție textul de mai jos:
Dintre toţi colegii mei de clasă, Chiostec este cel mai temut, dar şi cel mai iubit. Este încăpăţânat
ca un catâr şi mucalit1 ca un Păcală. Când se ceartă cu câte cineva, este în stare să dea foc oraşului întreg.
Dar după ce se împacă, se înmoaie ca un gogoloi de pâine caldă. Râde ca un castan roşu înflorit şi plânge
ca o lumânare de ceară.[…]
De când stăm alături de el în bancă, ne-am împrietenit şi mai bine. Chiostec este un sentimental exotic
cu chip de ibis2 împăiat şi trup de palmier veritabil, păstrat lângă soba de teracotă a unei sufragerii
boiereşti. Pe mine mă apreciază mai ales, fiindcă fac cele mai bune teme la limba română. Anul acesta, însă,
ne-au venit patru profesori noi ― de limba română, de limba greacă, de matematică şi de geologie. Cei
vechi au fost scoşi la pensie sau mutaţi în alte oraşe. Faptul acesta îl nelinişteşte şi pe el, şi pe mine, şi pe
Mihăiţă chiar. Singur Cotan nu duce nicio grijă. Profesorii cei vechi ne ştiau pe dinafară, cunoşteau
aptitudinile fiecărui din noi şi la examen ne aranjau aşa ca să nu-i facem de râs ― nici pe ei, nici liceul
„Ion C. Brătianu”. La Piteşti nu rămânea aproape nici un repetent. Ce avea să fie însă de acum înainte?...
Profesorii cei noi nu par deloc încântaţi de noi.[…]
Dintre profesorii noştri cei noi, de doi ne temeam mai mult ca de toţi ceilalţi. De cel de limba
greacă şi de cel de matematică. Pe profesorul de limba greacă l-am poreclit „Ghiozdan”, fiindcă nu se
desparte niciodată de mapa de piele galbenă, în care-şi păstrează cu sfinţenie personalitatea lui de
țârcovnic clasic, şi juxta franceză, după care ne traduce în româneşte versurile lui Homer. Cel mai grozav
însă este „Vipera neagră” ― profesorul de matematică, pe care nu-l pot mistui nici chiar colegii lui.
Amănuntul acesta îl ştim de la Cotan, care trăsese cu urechea când directorul liceului rugase pe
prefect să intervină la Bucureşti ca să-l mute în alt oraş. Se pare însă că ministrul Instrucţiunii Publice de
pe vremea aceea refuzase, fiindcă profesorul nostru de matematică era unul din elevii săi favoriţi. Parcă-1
aud şi astăzi şuierând printre dinţi, din vârful catedrei şi în dialectul său moldovenesc:
- Văd c-ai citit ceva, dar n-am ce-ți face... N-ai priceput nimic. Situaţia dumitale este cinci la
teorie şi unul la practică. Total, şase. Pe jumătate, trei... Hai să-ţi dau patru din graţie... să nu zici că-s om
rău...
Mărinimia profesorului nostru de matematică, însă, ne umplea ochii de lacrimi şi sufletul de
groază. Pentru noi, sub nota cinci, un punct mai mult sau mai puţin era acelaşi lucru. Între patru şi trei, nu
există decât o simplă diferenţă grafică. Înarmaţi cu note ca patru, trei, doi şi chiar unu, majoritatea
elevilor din clasa VI-a păşeam victorioşi ca o falangă 3 macedoneană spre... corigenţă. Şi totuşi, profesorul
nostru de matematică este un tânăr frumos, cu părul negru şi ochii verzi. Când îl salutăm pe stradă, ne
surâde blajin şi generos ca sfântul Stelian, patronul copiilor. În clasă însă, când trebuie să-i suportăm
ochii o oră întreagă, parcă seamănă ca două picături de apă cu Zmeul din basme, gata să-şi înfigă
ghearele în ceafa fiecăruia din noi. Pe mine, însă, avea să mă răpună profesorul de limba română, nevasta
căpitanului Ceauşoglu şi... Umbra lui Mircea la Cozia.
(Ion Minulescu – Corigent la limba română)

1. (6p)Prezintă în două-trei enunțuri două trăsături ale textului narativ, ilustrându-le cu o secvență din text.

1
Mucalit – glumeț, haios, vesel
2
Ibis – pasăre asemănătoare cu barza, de culoare albă sau roșie, cu cioc lung și curbat în jos, cu penajul alb sau roșu
pe corp și negru pe cap și pe coadă.
3
Falangă – formație de luptă în care se așezau soldații (falanga macedoneană este formată din 16 rânduri de soldați
infanteriști care mărșăluiau)
2. (6p)Ilustrează două mijloace de caracterizare a profesorului de matematică din text, exemplificându-le cu
secvențe din fragment.
3. (6p)Prezentați, în minimum 30 de cuvinte, emoțiile pe care le trăiesc personajele din text atunci când sunt în
sala de clasă cu „Vipera neagră”.
4. (6p)Precizează ce tip de structură textuală apare în primul alineat al textului, menționând o caracteristică a
acesteia.
5. (6p)Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.
6. (6p)Transcrie propoziția subordonată din fraza: este în stare să dea foc oraşului întreg, menționând felul
acesteia.
7. (6p) Indică felul propoziției subordonate evidențiate cu litere îngroșate și realizează contragerea acesteia.
8. (6p)Realizează expansiunea cuvântului evidențiat cu galben în propoziția corespunzătoare, precizându-i
felul.
9. (12p) Alcătuiește o frază în care să existe o propozițe completivă prepozițională, care să aibă ca termen
regent o locuțiune verbală și una în care să existe o Completivă directă introdusă printr-un pronume
nehotărât.
10. (30p)Imaginează-ți că ești naratorul-personaj din textul Corigent la limba română de Ion Minulescu.
Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să îți imaginezi o continuare a fragmentului
B, în care să inserezi o secvență descriptivă și una dialogată.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 16 puncte
• redactarea compunerii – 14 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 2 punct; coerența textului
– 2 punct; proprietatea termenilor folosiți – 2 punct; corectitudine gramaticală – 2 punct;
claritatea exprimării ideilor – 2 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea
de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct; respectarea numărului de rânduri – 1 punct).

Vei primi 16 puncte pentru conținutul compunerii și 14 pentru redactare

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus