Fișă de lucru – opera epică

Citește, cu atenție, textul următor:

Au fost odată-ntr-o şcoală de provincie doi buni camarazi - Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu.
Amândoi erau potriviţi la-nvăţătură şi la purtare. Niţă însă se deosebea, şi nu numai de Ghiţă, dar
chiar de toţi copiii ceilalţi, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În
anul al patrulea de şcoală primară, Niţă ajunsese să scrie aşa de frumos, încât, adesea, puse alături,
caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă
vreme, Ghiţă scria nu se poate mai urât; [...]
Aşa, isprăvind clasele primare, s-au despărţit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare
după norocul lui. Ghiţă s-a dus la ţară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână;* iar
Niţă, copil sărman*, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său:
- Fătul meu, tu părinţi n-ai, carte multă nu ţi-e dat să-nveţi, că nu prea eşti deştept, slugă nu
te poţi face că eşti cam leneş... Ţi-a dat şi ţie Dumnezeu un dar: ai icoană la scris; ţie cu condeiul ţi-e
dat să te hrăneşti. Du-te la Bucureşti, acolo ai să intri copist* în vreo canţilerie* şi-ncet-încet, cum te
ştiu că n-ai purtări prea rele, cu vremea ai să-naintezi.
Niţă a ajuns în capitală şi s-a pus să-şi caute de lucru. A făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu
altul, recomandându-şi talentul şi căpătând din toate părţile complimente şi dovezi de admiraţiune.
Dar afară de acestea, n-a reuşit deocamdată să capete nimic mai mult. Niţă nu şi-a pierdut speranţa
şi bine a făcut; căci iată că-ntr-o seară o cunoştinţă i-a spus:
- Mâine dimineată la ceasurile unsprezece, să te afli la Ministerul de Interne: se ţine concurs
pentru trei posturi de copişti; desigur ai să capeţi unul.
Se-nţelege că Niţă n-a lipsit a se înfiinţa la vreme.[...]
Deşi dictarea mersese cam prea iute, Niţă s-a uitat lung pe foaia lui, a zâmbit mulţumit de
sine, apoi a înmânat-o cu mult respect unui domn membru, care a strâns toate probele. Peste două
zile s-a dat rezultatul concursului... Numele Niţă Ghiţescu nu figura între cele trei numiri.
- Şi ce frumos scrisesem, domnule! a zis Niţă, mâhnit, cunoştinţii sale.[...]
N-a trecut o săptămână şi iată că s-a publicat concurs pentru un post de perfect caligraf la
acel ultim minister. [...] Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste, să
se-ntâlnească- cu cine? Cu vechea lui cunoştinţă, cu bunul său camarad de odinioară, cu Ghiţă
Niţescu.
(I. L. Caragiale, Triumful talentului)
*(negustor) cu dare de mână - înstărit, bogat
*(copil) sărman - care şi-a pierdut ambii părinţi sau numai unul dintre ei; orfan
*copist - (în trecut) funcţionar inferior care (redacta şi) copia acte. *canţilerie - cancelarie; birou sau
secţie a unei instituţii (publice) destinată lucrărilor administrative

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Transcrie, din textul marcat cu chenar, trei cuvinte conţinând diftongi şi trei cuvinte conţinând
vocale în hiat.
2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele „deștept”, „foaia” şi „camarad”.
3. Transcrie din fragmentul marcat cu chenar șase termeni din câmpul lexical al cuvântului „școală”.
4. Transcrie, din text, o structurǎ care să conţină un indice de spațiu, respectiv unul de timp.
5. Explică, în maxim 5 rânduri, sensul structurii „ai icoană la scris”.
6. Menționează tipul naratorului identificat în text.
7. Precizează rolul fiecărui mod de expunere întâlnit în fragment, completând spațiile punctate:
Prin narațiune se prezintă o succesiune de ……………………………… petrecute într-o
………………….. temporală. Partea de vorbire specifică narațiunii este ………………………………..
Secvențele descriptive sunt …………………. în narațiune și ………………………. ritmul epic,
portretizând sugestiv ………………………………………………………………………… .
Dialogul are rolul de a …………………………………… acțiunea, și de a caracteriza în mod indirect
…………………………………. Prin dialog se creează impresia de ……………………..
8. Transcrie, din text, o secvență descriptivă.
9. Precizează câte două trăsaturi fizice sau morale ale celor două pesonaje, Niţă Ghiţescu şi Ghiţă
Niţescu.
10. Menționează care moment (momente) al subiectului este înfățișat în fragment.
11. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:
În fraza: Se-nţelege că Niţă n-a lipsit a se înfiinţa la vreme., propozițiile sunt, în această ordine:
a. Propoziție principală + subiectivă + completivă directă;
b. Propoziție principală + subiectivă;
c. Propoziție principală + completivă directă + completivă directă.
12. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text.
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că fragmentul citat
aparține unei opere epice. 12 puncte.
În compunerea ta, trebuie:
- să precizezi două caracteristici ale genului epic, identificate în textul suport
- să exemplifici aceaste caracteristici, pe baza textului citat;
- să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text și cerinţei formulate;
- să respecţi limita de spaţiu indicată.
 Fragmentul citat face parte din opera literară „Triumful talentului” de I. L. Caragiale şi aparţine
genului epic, deoarece autorul îşi transmite indirect gândurile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii
şi al personajelor. Narațiunea este modul de expunere predominant și naratorul este vocea care
relatează faptele.
Acţiunea este simplă, cuprinzând în acest fragment expozițiunea și o parte din intrigă. Astfel,
aflăm că cei doi buni camarazi de școală, Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu participă la un concurs
pentru ocuparea unui post de copist la Ministerul de Interne.
Din punct de vedere spaţial, cititorul poate intui imaginea unui decor urban în prima parte a
fragmentului, ce are în prim-plan ca reper o școală primară, ca apoi acțiunea să se mute în capitală.
Temporal, nu există detalii specifice, acțiunea nefiind plasată cu exactitate în timp: „a fost odată”.
Personajele prezente în fragmentul dat sunt Niţă Ghiţescu, Ghiţă Niţescu, dascălul și o
cunoștință. Niţă Ghiţescu este personajul principal, fiind caracterizat în mod direct de către narator
„Niţă însă se deosebea de toţi copiii ceilalţi, prin talentul lui la scris” și de către dascăl: „că nu prea
eşti deştept (…) eşti cam leneş”. Caracterizarea indirectă este realizată prin faptele sale: este un om
ambițios și merge în capitală pentru a-și valorifica talentul, dar și prin relațiile pe care le are cu
celelalte personaje: e prietenos și respectuos, făcându-și ușor cunoștințe noi.
În prezentarea epică, modurile de expunere folosite sunt: naraţiunea, descrierea și dialogul.
Naraţiunea are rolul de a prezenta evenimentele în ordinea cronologică a desfăşurării lor, prin
trecerea de la o secvenţă narativă la alta. Dialogul dă dinamism acţiunii şi constituie un mijloc de
caracterizare indirectă iar descrierea conturează portretul personajelor care iau parte la acțiune.
Relatarea este obiectivă, la persoana a III-a singular, naratorul distanțându-se de pesonaje.
Toate acestea sunt caracteristicile unui discurs narativ obiectiv, fragmentul citat valorificând
atributele specifice operei epice.