Numele și prenumele:

Lucrare scrisă semestrială la Limba şi Literatura Română

Semestrul II, an şcolar 2017-2018

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


SUBIECTUL I
 Citeş te următorul fragment: (50 de puncte)

Copilăria noastră nu a fost obiș nuită. Am devenit maturi prea devreme ș i ne-au lipsit
avântul ș i zburdălnicia acelei vârste. Am înț eles însă că severitatea părintelui nostru pornea din
dragostea prea mare ce o avea pentru noi. În schimb căuta să ne distreze cu poveș ti mici ș i poezii
umoristice improvizate pe moment, ca să nu ducem prea mult dorul unei vieț i mai libere. Cu
toate astea, deș i noi nu ne-am jucat ca toț i copiii, veselia ș i umorul domneau în casa noastră, spre
mirarea străinilor care veneau să ne vadă. [...]

Libertatea pe care ne-a lăsat-o de a citi orice carte din biblioteca lui ne-a făcut să
cunoaș tem foarte de timpuriu pe clasicii literaturii, moderni ș i antici. Fratele meu Luchi avea o
memorie prodigioasă*. Ne întreceam să recităm pe de rost din Racine, Mohlière, Shakespeare.
Tatii îi făcea mare plăcere să ne asculte declamând*. [...]

Câteodată, în serile de vară, tata se retrăgea cu Luchi pe balconul apartamentului nostru

de unde se vedea piaț a înflorită. Auzeam crâmpeie din discuț iile lor despre cer ș i stele, despre
timp ș i nesfârș it, viaț ă ș i înț elepciune, literatură ș i artă. Tata îl preț uia pe Luchi pentru
inteligenț a, erudiț ia ș i simț ul lui critic desăvârș it. Dragostea care i-a legat nu a fost tulburată
niciodată nici de cea mai mică neînț elegere. [...]

Raporturile tatii cu fiul lui mai mare, fratele meu vitreg Matei, au fost mereu încordate.
Matei a făcut împreună cu noi lunga călătorie care a precedat plecarea noastră definitivă din ț ară
ș i a locuit cu noi la Berlin unde fusese adus să urmeze dreptul. Dar când tata a descoperit că nu
frecventa cursurile, ci hoinărea prin oraș , admirând pomii seculari din Tiergarten, s-a supărat
cumplit ș i l-a expediat urgent la Bucureș ti, înscriindu-l la Universitate acolo.

Matei nu avea nimic din generozitatea sufletească a tatii. Era dispreț uitor, amar, plin de
morga* ș i mai ales snob. Aceasta ne făcuse pe noi, fraț ii mai mici, să-l botezăm „domnul conte”
̆
ș i să râdem de aerele ce ș i le dădea. Râdea ș i el, dar cu atâta superioritate, încât parcă tot el ieș ea
învingător. Era rece ș i distant cu tata. Nu-i înț elegea nici talentul, nici firea, precum nici tata nu
făcea haz de părerile lui. Matei era refractar la orice sfat ș i apreciere a tatii asupra părerilor ș i
convingerilor lui. [...]

A fost totuș i un moment când s-au apropiat. Aflând că Matei s-a îmbolnăvit de pojar, tata
a plecat urgent la Bucureș ti. Când s-a întors la Berlin, a desfăcut plicul pe care Matei i-l dăduse
pe peronul gării ș i a citit cele treisprezece sonete scrise de fiul răzvrătit. Ne-a citit ș i nouă
versurile, cu ochii înlăcrămaț i. Erau atât de frumoase, cizelate în cel mai preț ios metal!
„Nenorocitul, spunea tata, cât i-am spus să nu se apuce de literatură! L-am sfătuit să facă orice
meserie, numai pe asta nu; e cea mai trudnică. Dar acum s-a molipsit ș i nu mai pot să-l scap!” În
fond, era totuș i fericit ș i, uitând de trecut, a plecat, chiar a doua zi, din nou în ț ară să se ocupe de
publicarea sonetelor, care au ș i apărut în Viaț a românească. Când s-a întors la Berlin, l-a adus ș i
pe Matei să-ș i petreacă convalescenț a.

Ecaterina Logadi*, Din amintirile mele despre tata, în volumul Amintiri despre Caragiale
*prodigios – ieș it din comun

*a declama – a rosti cu voce tare, cu ton și cu gesturi adecvate, un text literar (în versuri) *morgă –
atitudine afectată și dispreț uitoare; aroganț ă, trufie, îngâmfare
 *Ecaterina Logadi – fiica lui I. L. Caragiale

A. Scrie pe foaia de examen, în enunț uri, răspunsul la fiecare dintre cerinţ ele de mai jos, cu
privire la textul dat.


1. Indică sensul secvenț ei aerele ce ș i le dădea, din al cincilea paragraf al textului dat. 6 puncte

2. Menț ionează prenumele copiilor lui I.L. Caragiale. 6 puncte

3. Precizează două domenii ale cunoaș terii pe care le abordează în discuț iile lor Luchi ș i tatăl lui,
desprinse din secvenț a despre cer ș i stele, despre timp ș i nesfârș it, viaț ă ș i înț elepciune,
literatură. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care Matei ajunge să studieze la Universitatea din Bucureș ti. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, viziunea lui I. L. Caragiale despre profesia de scriitor, aș a cum
se desprinde din textul dat. 6 puncte

B. Scrie un eseu, de minumum, 400 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre
lume, reflectate într-un text poetic studiat, din opera lui George Bacovia.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o perioadă
sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziuniidespre lume a poetului (de exemplu:
imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii,
elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.