POVESTI ROMANESTI CIMPAN VERDE $I FRUMOS A fost odata un imparat sirac, care avea un fecior si trei fete. El lasi cu limba de moarte ca feciorul sau si pants fereles dar sa nu se uite pail ae le da. Oricine ar veni la imparatie, ziua ori poapten, le dea pe Acuma, intr-o seara, dupa moartea impacafnlui, sta- teau cite patru la masa si vorbeau de treburile Impariticl. Cind, deodata se lish ca din senin o negurd deash iar feciorul de imparat zise citre sora-sa mai mare sa tas # s& vada ce este. Dar cum iesi fata afara, picla o lua si ee oe male Se unde, nu se Bite Fratele gi surorile cele! Ite mirard. de agp int ‘intimplare doua la vremea mesei, veni o negreata de cio care se. ate curti, atit de multe, ean mate mai aveau loc. orl aE feciorul de- pirat striga la sora cea ie sa a afara si sa vada ce este. Ciorile o luara si se dusera cu dinsa. A treia seard se stirni_un yuiet grozav 0 Vy vintoasa napraznica veni. Feciorul iar trimise im sora cea mai mica sa vada ce este, dar vintoasa o lua si se duse cu dinsa. id singur si _pustiu, foun _de-mpirat s-a intristat mult si l-a prins o jale grozava gi-un dor de surorile lui. Se hotari atunci si Bee duc& dupa ele, si le precy isi lua un buzdugan in mina. sburpete cng Dar tot mergind el asa, pias a Gea nd coer seam: nu na incercat uterile nichols cit ar zvirli de departe cu uzduganul. re cre ul een si izbi peo baba care Bune jaa ap Baba il blestema cu foc, zicindu-i: itusii, Ioane, ee nu-i_ iasi” sufletul din ase, pray ce nu te-oi "bate cu Cimpan Verde si Frumos, si nici odihna s n-ai pina atunci! Auzind blestem, se mihni Ionicd, feciorul de imparat, pee calea surorilor, luindu-se dupa Cimpan Verde si rumos. A mers el mult prin ent nestrabatute, in departari nemaivazute de firea omen , $i-a ajuns la niste codri mari si batrini. Cind a intrat in codru s-a innoptat. Tot mergind asa, Pec, numai ce vizu © zare defoc, as Uae) gi_iar se ivea. Cu gindul cd acolo o fi Cimpan Verde si Frumos, ajunse la un foc mare de trei lent de lemne, care ardea cu niste vilvori cit casa. Spier focului era incolacit de trei ori un balaur. _ a Vremea, boieri mari, zise baiatul. —~ Mulfumim dumitale, baiete Ioane, raspunse balau- rul, Dar ce vint dusman te-a imy lon pe-alet unde n-a ajuns nici picior de om pamintean, pit acum? J Feciorul de imparat isi spuse pasul, apoi intreba pe balaur dacd nu cumva are vreo stiinta ‘unde salisluicste Cimpan Verde si Frumos. Balaurul zise cd. a umblat lumea si-nlungis si-n curmezis, dar de numele asta n-a mai auzit. — Dar, zise el, si chem lighioanele din imparatia mea, cA poate o sti vreuna. c SPoalaurul a suierat o data sia inceput sa curgi o gloatt mare de lighioane mari si mici, care erau sub stapinirea lui, dar pict una din ele n-a avut vreo stire despre Cimpan i Frumos. ‘Atunci balaurul il pee pe Ionicd, feciorul de it, la fratele lui al mijlociu. ucindu-se pe cale, lonica~ numa ce vede un lup cu un picior rupt si vru sa repeada baltagu-n el, ca si-1 omoare; dar deodata auzi cum lupul fi zise’ cu grai omenesc: 2 3 = Baiete Ioane, nu mi ucide, ci mai bine leagi-mi viciorul in lopatelé si ma unge cu unsoare, ci vreodata Denon toe toeat a gréi lupul si apoi auzi ., Feciorul de-mparat facu aga cum lupul si apoi auzi dihania. zicindu-i: z th = Cind te-ai gindi la mine, si or ca sint ling’ tine! Tot mai mergind el pe cale, intilni o cioara cu aripa rupté. El vru s-o omoare, dar cioara il rugi intocmai ca lupul, sa-i dea o mina de ajutor si sa-i lege aripa, ca i-o fi spre folos. e c gy Tonica facu asa “a asarea fi multumi, zicind: — Cind te-i ain i la mine, o sa fiu linga fine! Apoi se iar pe cale feciorul de-mparat, si merse, merse, pind ce se ficu noapte, intr-o padure uriasa. 10, departe de tot, 24ri o lickrire de foc siseindrepta Acol spre ea. | ee ,_Cind ajunse, vazu un foc mare de sase stinjeni de lemne, ie imprejurul focului, un balaur infricosator era incolacit le ori. acd ajunse acolo, Jonicé grai: — Buna vremea, mici cept — Multumim dumitale, baiete, raspunse balaurul. De te-a invatat cineva, bine ti-a priit, de-i fi facut de capul tau, bun cap ai avut, ca de nu Ziceal asa, texmincam. (Pasa- 4mi-te cd pe baiat il pee balaurui dintii). Dar ce vint a te-a aruncat pe-aici? C oe partea asta nici pasare cereasca nu poate vietui, darmite om pamintean? ‘ Feciorul de-imparat fi povesti totul, pol il ruga si-i dea_vreo stiinta despre Cimpan Verde si Frumos. Dar degeaba! Nici balaurul, nici potopul de vietuitoare pe care le-a chemat n-au stiut nimic. L-a indreptat insa la fratele cel mai mare. _ Pe acela I-a gisit imprejurul unui foc de doisprezece bes Fire incolacit de douasprezece ori. — 4 Balaurul |-a intrebat, ca si ceilalti doi frati, ce cauta; apoi aflindu-i pasul si nestiind nimic despre Cimpan Verde Restos a chemat gi el Nee de sub stapinirea i. Dar nici una n-a fost in stare sa-i dea vreo lamurire. Atunci balaurul zice: i f — Ei, baiete Ioane, de-acum si mai stai nitel, pind oi minca. $i aduse sase buti cu vin, sase care de piine si sase bag tite grase. Apoi zise feciorului de-mparat: . — De nu m-oi satura cu toate astea, am sd te maninc si pe tine! a i ! e cind sta la masa, veni un ciocirlan schiop. Balaurul il intreba de ce a intirziat asa. — Sa am iertaciune, maria ta, zise el, dar am fost cale- ndepartata! & — Dar de Cimpan Verde si Frumos n-ai auzit? =, Cum sa n-aud? raspunse ciocirlanul, cA chiar de la grajdul lui am pornit, unde unul din argati m-a lovit ¢-un méaturoi peste picior, ci d-aia sint schiop. Balaurul atunei ii porunci numaidecit si ia indatd, pe Tonica si sa-1 ducd tocmai acolo. Dar ciocirlanul se vaita cae aes gi nu poate sa-1 duca. Dar porunca era neclintita. Cind a fost si plece, balaurul a chemat la o parte pe feciorul de-mparat si i-a zis: — Baga de seama, sa nu te ingele, cd el are si te duct ind la o apa lata, de unde se vad seraiurile lui, Cimpan erde $i Frumos, ca o stea numai, si o sd vrea sf te lase. Dar tu sa spui ca nu Ie yezi deloc cind fi le-o arata. Si atunci are sa te ia sub o aripa, are sa te suie in inaltul cerului si are sa te lase pe pamintul lui Cimpan Verde si Frumos. . lonica multumi balaurului pentru_povete si pentru ajutor $i porni cu ciocirlanul la drum. Tot mergind asa pe cale, re © mreana pe care o zvirlise un val ,pe uscat si se zbatea de moarte, sdraca! Jon vru s-o prinda si s-o mianince, dar ea fi zise: apts — Baiete Ioane, nu ma omori: carnea mea fi ca iasca 5gi n-ai sa alegi nimic de ca. Du-ma in balta si ti-oi prinde vreodata bine. % Feciorul eee facu aga. Apoi pornira iar inainte, pind ce ajunsera la o apa mare. Ciocirlanul arata in partea cealalta seraiurile lui Cimpan Verde $i Frumos. Baiatul Ion Spuse ca nu le vede. Atunei ciocirlanul ii sterse o palma si il 1ud'sub ae indltindu-se cu el in slava cerului si apoi il lisa pe pimint. Ajungind la Cimpan Verde si Frumos fl gasira dormind in ees culea lingi dinsul si feciorul de-mpirat. : s-au sculat amindoi deodati, Cimpan Verde gi Frumos 1-a intrebat: . — Si ne marek in s&bii si ne tiiem, ori si ne prindem frati de cruce’ ‘ ‘eciorul de-mparat zise: ' = bine sa ne prindem frati de cruce! Si-au viefuit amindoi laolalta, in pace si buna intele- gers, vreme indelungati, pind. ce, venindu-i vremea lui impan Verde si Frumos ca sa se ducd la bisericd, intr- una din zile chema a fiul de-mparat si-i zise: ” — Frate Ionica! Uite toate cheile de Ja toate odiile, si umbli prin toate, numai in fundul casei, la usa care e legata pa tei si c-un curmei, sd nu umbli, cd de-amindoi o fi ju. , Feciorul de-mpirat umbla prin toate odiile si_cind ee i usa legata c-un tei $i c-un curmei, se intrebi ce fie. Intra si acolo si vazu cA in mijlocul odaii era Jepat un stilp de fier; iar de stilp era legat un.zmeu de tatal lui Cimpan Verde si Frumos. 4 id il vazu zmeul pe biiat grai: Pernhenye = Da-mi 0 cofa de apa, si beau, cd mult bine fi-oi face! Feciorul de-mparat, milos la inima, i-a dat. Pe urma zmeul i-a mai cerut inca una; baiatul i-aduse cam cu grija. Cum a baut zmeul apa, s-a scuturat o data sia sfarimat stilpul de care era legat si s-a dus de s-a culcat in leaginul lui Cimpan Verde si Frumos. ¥ Cind a venit Cimpan, nu mai stia de ciudA vizind pe zmeu ee ‘i a priceput ca de la feciorul de-mp&rat i-a venit n 4 Cind s-a trezit zmeul, a iets afara gi a sApat o fintina a be si alta in vale; cea din deal, seaca, raspundea la cea lin vale. , Apoi, lua douad cofe de fier z ith pe Cimpan Verde si Frumos la canon, si care apa din fintina din vale, si umple pe cea din deal; iar pe feciorul de-mparat il puse herghelegiu. " " . a trecura multe zile, ee de amar si de truda.* Dar intr-o zi feciorul le-mparat vrind si scape pe 6op Verde si Frumos de la canon, alese doi cai buni din ep se duse la dinsul si-i zise: _ Cimpan Verde si Frumos, mergi cu mine? — Da, cum sa nu merg? zise el. Atunet incalecara pe cai si plecara. Dar calul zmeului nechezi napraznic in grajd. Zmeul il auzi si ii grai: — Ciinii carnea si-ti manince, ciorile singele sa-ti bea, de ce nechsetats? Au, n-ai ce bea gi ce minca? _ —,Ba am, stapine, si prea am, dar feciorul de-mparat fi-a furat pe Cim erde si Frumos, ra se calul. — Am vreme sa cint un cintec, s4 joc, si beau o cafea, sa eae ts crnbucy, si de ajuns ‘sai ajung? intreba zmeul. > Ai si prea ai, raspunsu-i-a caful. Zmeul cinta un cintec, fi res joc, bau o cafea, trase un ciubue gi incdlecd pe cal. Intr-o clipiti ti ajunse me fugari si-i aduse la locurile lor. Apoi ii zise lui Ionic: feciorul de-mparat: | : aoe Vezi, sa nu mai faci a dova oara asta, ci nu te mai iert! _Dupa © bucata de vreme, feciorul de-mparat alese doi cai si mai iuti, lué pe Cimpan Verde si Frumos si incepura _ 8& goneasca. ar zmeul fi ajunse si de data asta; pe feciorul de- mparat il taie in bucatele, iar pe Cimpan il aduse la osinda. Pe cind trupul ciopirtit al lui Ionic’ zicea in mijlocul drumului, veni un cird de ciori, luara din el fiecare cite © bucatica in cioc si se dusera acasa la stipina lor. _ Acum, la una se nimerise egal cel cu inelul si fiind aproape de fereastra o vazu pe stapina lor ciocanind in inel. Stapina ciorilor atunci iegi iute afara, caci cunoscuse inelul lui frate-siu. ols " , Pe urma, intrebind cioara unde a gasit inelul acela, fi zise sa i-] dea ei. Cioara spuse ca l-a gasit pe pamintul lui Cimpan Verde si Frumos. y Atunei, stapina lor degraba a trimbitat de s-au strins toate ciorile, poruncindu-le sé aduci, toate bucitile de pea bs ciolane, ba sa se ducd si soarba si singele din Ciorile, cit te-ai sterge la un ochi, au adus toate bucatile, iar sora lui Ionica a pus bucatica lingd bucatica, l-a intrupat pe de-a-ntregul, apoi l-a spalat cu api moarta si l-a stropit cu apa vie. Atunei a sarit in picioare feciorul de-mparat, de trei ori mai frumos de cum fusese inainte. Apoi grai: a ang somn am dormit, surioara draga! - it dormit mult si bine, fratiorul meu, daci nu eram ft pe-aici. Dar ce catasi la hainul de zmeu? il intreba sora lui. 7, Feciorul de-mparat, cu muita obidi fi povesti toate i zise ca trebuic 9A scape de canon pe Cimpan Verde gi rrumos, care numai de pe urma lui indura osinda zmeului. Dar sora Ini fi zise: . -~ Fratioare, dragi, n-o sa pofi scipa cit lumea si pAmintul pe Cimpan Verde si Frumos, afara numai dac& ai pues sa capeti iapa babel hodoroaga, nevazuta, neau- zita, din smircurile marilor in adincul zarilor. Auzind una ca asta, lonica, feciorul de-mparat a oftat din fundul inimii eeperne spre laturea pamintului, icotro ii aratd sora lui. Cit o fi mers el, nu pot sa va dau Dine seama, dar nu ajunge cineva asa, cu una cu doud in smircurile marilor, in adincul zarilor. _ Baba avea o ograda mare si-n toti parii de la gard era cite un cap de om: numai unul n-avea si cit ti-era ziulica de mare se vaicarea gi cerea: cap! cap! a , Baiatul, cum ajunse, se trinti pe prispa casei, iar cind iesi baba din ca a il intreba: ia ar — Da ce sant pe-aici, flickiasul maichii? — Slujba cant, matusa, raspunse Ionica. — Sgr .— Apoi, iaca, daci vrei sa te bagi la mine, ai sa-mi pasti 9 iapa doar, si-ncolo nimic. Sa mi-o duci in trei seri la iarba si, daca mi-oi aduce-o, {i-oi da, pe alese, un cal din grajdul meu; daci nu, unde-{i sti capul, or sa-ti stea si Picioarele! Aun iu ‘ Baiatul primi cu inima bund si, dupa ce minca ce-i puse baba pe masa, se mai dete nitel, aga pe prispa, ca si mai afipeasca pina o scpata soarele, ci lapa mergea fa apa dupa apusul soarelui. D Buenos t Baba, cum se inser, se viri in grajd si lua iapa la bataie cu un bici de foc, poruncindu-i sa se ascunda bine. Pe urma scula pe baiat si-i dete in primire iapa. Baiatul se sui cAlare pe ea, da* cum a facut, cum a dres, nu stiu, a spe. incepu sa mofaie calare, apoi adormi de-a inelea. Cind s-a trezit era cilare pe cipistru gi cu miinile-n buruieni. Atunci prinse a zice: i ~— Vai de mine $i de mine! M-a mincat fript baba. Barem de-ar fi pal batrin pe-aici, el poate ar fi vazut-o. Tati si lupul atunci graind: — Ce-i, lonica? A - — Ce si fic, raspunse el, iapa babei_nu-i! s ~ Ei, lasé, nu te framinta cu firea! Hai acolo si tine capastru-n mind, ii zise lupul. Vezi colo, pe dealul ala, o turma de oi? Tapa babei s-a facut mioara alba. Eu m-oi ciurdi pe toate laturile si voi lua-o la goana; iar cind vedea ca fuge tare, atunci si suni din friu gi sa strigi: «Tpru! tpru! iapa babei si c-un minz!». Atunci ea o sa fie 8in friu, iar tu incalecd or ea si-fi cata de treaba. Baiatul facu intocmai. Cind ajunse acasa, baba ii iesi in prag, facuta numai catran gi-i zise: | - pi pascut iapa? ef - cut-o, raspunse ul. — Ai bes ee — Am adapat-o. Bine-ti pare, mitusd? — Bine, cum sa nu-mi para bine? Dar cind a intrat baba-n grajd, dupa ce s-a dus baiatul sa se odihneasca, vai de spinarea iepii! A batut-o pind n-a mai putut baba gsi apoi i-a zis: MH 8 — Vezi, si dea dracu’ sa te mai giseasca gi miine, ci te omor in ciomege. i A doua seara iar se duse baiatul cu iapa la iarba si iar se pomeni adormit. Atunci se ae la cioara si cioara fi spuse ca iapa se bate cu capul de toartele cerului; apoi fi Zise sd astepte. —_ ‘ A wh $i cioara stirni toate ciorile si de-aici se pornira vin- speria Si alungara iapa care se facuse o stincd vindtd cu loi_pui. Baiatul cind o vazu ii zise: «Tpru! tpru! iapa babei cu doi minji!» (cd iapa mai facuse un minz). | ue Acasa baba il primi cu bucurie si cu veninul in inima. A treia seara iapa s-a facut o mreana si s-a scufundat in fundul marilor, dar baiatul s-a gindit la pestele pe care il scépase de moarte si pte i-a scos mreana la farm si el i-a pus apoi cipastrul in cap zicindu-i: «Tpru! tpru!, iapa babei cu trei minji, ci pasdmite iapa fata pe fiecare seara cite un minz, Apoi au pomit acasi. Baba, cind i-a vazut, era sa eee fierea-n ea de ciuda, dar s-a potolit si s-a aritat ucuroasa de argatul ei. Pe urma grai lui lonica: — Acu*, dragul matusii, mai odihneste-te pind miine si miine-ti voi pliti, precum ne-a fost vorba. Dupa ce adormi baiatul, baba a intrat in grajd sia spintecat pe toti minjii, le-a scos inimile si le-a bagat pe toate in iapa. Apoi a luat un bici si din minji a facut cai frumosi si din tapa facu un ogar si-i bagi biciul de foc intr-o ureche. Dar pe cind dormea, Jonica se pomeni cu fata babei — ca baba avea si-o fata mare — gi scuturindu-l ii zise: = Daca m-ai lua dumneata, eu ti-as spune o vorba! El raspunse: z — Eu n-am indraznit matt spun cuvintul asta pind acum, cd de... mi-erai stapina, da* mi-ai plicut mult si te iau, numai sa vrei. . eer— Vreau, cum sa nu vreau! zise fata, bagi de seama la pay eeu spuse ce a facut mama-sa cu caii $i cu i. aa Zise: i sey BE. x — Vezi si nu te imbie cu vreunul din dia frumosi, cd iene a i acolo cazi de oe # nu mai dai nici macar dintr-un deget. Tu sa nu un ul, ci sa te duci dupa Braid, 8 pui mina pe i, 8-0 ici $i sd pleci cu ea. Orice ti-ar mai toca ¢ faci niznal. facu baiatul la alegere. Iar baba, cind vazu una incepu sa se schimonoseasca gi cu muita prefaca- zicea ca si nu se orbeasca pina intr-atita si si ia bun si vrednic de el, cd nu vrea sa plece cineva de ea nemultumit. Dar baiatul porni cu ogarca de lant. yee desi din casa $i fata babei cu bocceaua plina in zise babei: | - avut si noi o sluga buna, lasi-ma sa-I petrec pina lany =z B. Bess 28 lo. de ciud’, nu zise nimic, dar vru si otriveasca rca, iar baiatul puse mina pe o ciozvirti de tirnat si li pe baba o data asa de bine, ca o lasa lungita. Apoi porni cu fata si cu ogarca pe poarta; iar baba se sculase si striga in urma fetei: — Vino-napoi, dragul mamei, sa nu te loveasca si pe fee 29 Bah si tu ca mine! VOUTEGT atul isi vedea de-ale lui; scoase biciul din urechea i si o facu mai frumoasa cum nu fusese niciodata. lupa aceea incalecind zise fetei sa se urce indarat, si fiind tot cu ciozvirta-n mina, lovi iapa o data strasnic peste gura; apoi, git ai rasufla, fu la curfile lui Cimpan Verde gi Frumos. fl luara ss plecara, dar calul zmeului rincheza © data din grajd asa de tare, ca fiuira trei ceasuri palaturile de eile jar zmeul sari din pat. si racni la el: = ‘minca-ti-ar carnea cfinii si ti-ar bea singele ciorile! N-ai ce bea si ce minca? — He, he, stapine, Arp calul, am a prea am ce bea % ce minca, dar feciorul de-mparat {i-a furat pe Cimpan ‘erde si Frumos. Zmeul tot mai intreba: oe: — Am cind sa cint un cintec, si joc o data, si beau o cafea, si trag un ciubuc gi de ajuns sa-i ajung? : — Ai cind sa cinti un cintec, sa joci un joc, sa bei o Pa si tragi un ciubuc, dar de ajuns nu i-ai mai ajunge cit Iumea! Zmeul atunci se repezi pe cal si se asternu drumului cu el. Feciorul de-mpirat o luase mai domol, asa ci zmeul, 10mai pe sub seara fi ajunse, dar nu putea urca acolo, in inaltul cerului, unde erau Cimpan si lonica. Atunci ia ae din inalfimea unde se afla si grii cdtre calul zmeutui: — Cai de zmeu si fiu al meu, trinteste pe a tau de-1 f4 praf si pulbere si vino la stapinul meu, ca ti-oi da sa sezi pind in piept in fin cosit din postul Simpietrului unte cit ai vrea! _ pi calul zmeului asculta gi ficu asa. De zmeu nu se alese nici praful, cind cizu jos; tar Ionica, feciorul de-mparat | $i cu Cimpan s-av intors la seraiurile lor si au petrecut zile indelungate in pace netulburata. §i aici se sfirgeste povestea mea. ZINA DE PE JTARMUL FLORILOR De mult... de mult, de nu se mai stie cind, traia in- tr-o lature a pamintului un om sarac lipit. Si pe ga celelalte toate, mai avea si o piazi rea afara din cale. Pe tot ce punea mina fi iegea tot pe dos si cu ponos. , Vazind el cf mintuire nu e si cd acas& cei sase copii fipau toata ziulica de foame, se lua de ginduri. La o vreme era chiar si-si facd seama, dar gindindu- se ce amar de deznadejde ar fi ramas in urméa, se lisa in voia ursitei, plecindu-se iar séraciei, pina ce odata, nemaiputind rabda, lua un topor si plot in lume, cu gind 84 omoare siracia. $i a plecat omul la drum. z Tot _mergind el asa, pe-o carare strimta, la marginea Unei paduri batrine si departate intilni un poateag cuo barba de argint, cu ochi blinzi si cu vocea blajina. — Dar unde te duci, mai crestine asa necajit? . — Ma duc, mogule, s4 omor saracia, pe unde-oi ga- Si-o, cd uite-aga si-asa, spuse omul tot ce avea pe inima. Si grai batrinul: ‘ sabi | — Du-te acasi, omule, pune gi tu. un pogon i si vezi ce-o sa résara. Dar sa-1 ingrije: na bine! : | Auzind acestea, omul se intoarse acasa si facu intocmai dupa cum il povatuise uncheasul. | ,5i atunci vazu ca rasare niste griu des ca peria si cu spicul de aur. ; ‘ De teama ca nu cumva pisirile cerului si-i fure vreun spic, omul puse de paza pe cei trei baieti ai lui. Unul la | capi de loc, aitul fa celdialt capat, areal pazea la ‘ mijloc. | Cum pazea of baiatul cel mic vdzu o cioara ca vine se cee atunci ope ea zicindu-i: -mi spicul, si ia un spic. n — Cioara, cioara, i spic tata ma omoara! 11 | Pe i |