Fata dulgherului I raia pe vremuri un dulgher. Sarmanul om nu avusese parte de copii. intr-o buna zi, punand mult suflet, ciopli din lemn o papusa mare, o imbraca frumos gi o aseza la fereastra. Jubea papuga ca pe propriul sau copil. Se intémpla ca intr-una din zile sa treaca prin faja casei dulgherului fiul padisahului. Acesta vazu -fata-papusa si se indragosti de ea. intorcandu-se la palat o trimise pe mama sa s-o ceara de sofie pentru el. Bietul dulgher si nevasta-sa nu stiau ce raspuns sa-i dea. ,,Sa ne mai gandim”, spusera ei in cele din urma pefitorilor. Se gandira, se rasgandira. Ce sa faca ? Se temeau ca li se va taia capul daca vor spune c& fata dulgherului este neinsuflefita gi ca e doar o papusa de lemn. A doua zi pefitorii venira din nou. — O vom da pe fata noastra prinfului, dar cu o condifie, zisera ei. Mireasa nu va fi vazuta de nimeni pana nu va intra in camera sa. Pefitorii dusera aceasta veste la palat. Prinful fu de acord. Sarbatorira nunta timp de patruzeei de zile si patruzeci de nopji, dupa care trasura imparateasca veni sa ia mireasa. Nevasta dulgherului era o femeie infeleapta. Tot gandindu-se ce ar trebui sa faca pentru a scapa de necazul acesta gasi un siretlic. ,, Voi lua cu mine un pietroi, igi zise ea. Cand alaiul va trece peste rau, fi voi lega pietroiul papusii de mijloc si o voi arunca in apa. Odata ajunsa pe fundul apei n-au decat s-o caute gi s-o gaseasca” jmpodobi frumos papusa de lemn. Nimeni nu putea banui ceva atta vreme cat fata era insofita numai de mama. Alaiul urca in calesti. Pe cand treceau peste rau, femeia lega pietroiul de mijlocul papusii si o azvarli cu putere pe fereastra slobozind totodata si un fipat. — Vai de mine, ajutooor ! Sarifi, a cazut mireasa in apa !Alaiul se opri. Cafiva inotatori sarira in apa gi fncepura sa caute pe fundul raului. Pe cénd cautau ei, de mainile unuia se prinse un smoc de par. Omul apuca gi trase afara si ce le fu dat sa vada ?! O fata frumoasa, frumoasa ca o luna plina. Dusera fata la trasura. Nevasta dulgherului se minuna si ea bucurdndu-se in acelagi timp. O imbraca gi 0 gati din nou pe mireasa. Alaiul porni iarasi la drum. Ajungand la palat mireasa fu insofita pana in camera sa de nevasta dulgherului care, dupa putin timp, o parasi. Fata incuie indata usa in urma ei. s CAnd se facu seara, prinful veni la usa, dar aceasta era inchisa. Batu in . usa, lovi cu pumnii, usa nu se deschise. Incepu sa se roage: ~ fndura-te, fata de dulgher, nu fi rea ! Deschide usa, sunt eu pringul. A tot zis, s-a tot rugat, dar usa a ramas inchisa. Prinful se infurie gi pleca. Cum se lumina se duse la imparateasa si-i zise: — Mama, mergi si cere-o de sofie pe fata Marelui Vizir. Desi maica-sa il sfatui sa aiba pufina rabdare, prinqul n-o asculta. Fata Marelui Vizir fu adusa ca mireas la palat. A doua zi noua mireasa zise: |,88 merg s-o vad gi eu pe rivala mea”. Veni in faja usii inchise, care se deschise indata lasand-o s& intre. Se uita in jur gi ce vazu ? in mijlocul camerei stitea o fata frumoasa ca o zana care se juca cu buclele ce-i curgeau din par. Fata dulgherului se ridica gi-si pofti musafirul sa ia loc. Dupa care zise in soapta din locul unde se afl Cafeluja, fierbe-te repede si vino !” Cafeaua dadu in fiert gi trecdndu-i pe deasupra capului veni si se aseza in fafa fetei Marelui Vizir. , Cafeaua fu bauta. Fata dulgherului sopti iarasi: ,, Farfurie, cujit es fndata sosira farfuria si cufitul. ,,Allah, ajuta-ma”, zise fata gi igi toca in farfurie cele cinci degete. Degetele se prefacura in trufandale pentru salaté. Dupa ce se ospata, fata vizirului se ridica si pleca. in urma-i usa ramase din nou incuiata. fn camera ei fata vizirului isi zise: ,,A vrut sa-mi arate cat e de iscusita. Ce mare isprava a ficut ? O pot face si eu”. Ceru o farfurie si un cufit si incepu sa-gi toace degetele. Se umplu de singe si muri. Afland prinqul se sg Veni din nou la usa fetei dulgherului. — Astampara-te, fata | Deschide usa asta | M-am insurat 0 data, ai facut ce-ai facut si nevasta-mea a murit. Dacd nu-mi deschizi ma voi insura din nou. Dar oricat se ruga, totul fu in zadar. Usa ramase inchisa. De asta data printul se insura cu fata celui de-al doilea vizir. $i aceasta merse intr-una din zile sa-si vada rivala. Dupa ce o pofti sa ia loc fata porunci incetisor: ,,Sa fie pregatita si adusa aici o tava cu ulei”. Tava cu ulei sosi deindata. Fata dulgherului igi baga mana stanga in ulei si cele cinci degete se prefaicura in cinci pesti proaspefi care se rumenira si pe care fata vizirului fi manca cu mare pofta. ,, Ce mare isprava, si eu pot face asta”, isi zise cfind se intoarse in camera ei. Ceru si i se aduca o tava cu ulei incins gi isi vari indata 20degetele in el. Acestea se facura.scrum gi fata muri. Afland prinful se infurie. Veni din nou la usa fetei dulgherului si-i vorbi astfel: ~— Fata de dulgher, nu mai face lucruri din astea. Doua neveste mi-am « luat si /e-ai venit de hac la amindoua. Deschide usa ! Cu toate ca o ameninfa: ,,Vezi ca ma insor din nou ! — usa nu se deschise. De asta data prinjul se insura cu fata celui de-al treilea vizir. $i aceasta, ca gi celelalte doua, se duse s-o cunoasca pe fata dulgherului. Fata porunci: ,,Vatra, incinge-te si vino !” Sosi imediat 0 vatra incinsa. Fata rosti o data: ,,Doamne, ajuta !” si se arunca pe vatra. Se rasuci pe o parte si pe cealalta si in faja fetei viziruli aparu o tava cu un miel rumenit. Fata dulgherului se scula teafard de pe vatra. Mancara si baura impreuna. Intorcandu-se in odaia sa fata vizirului puse sa i se-aduca o vatra incinsa si se arunca pe ea. Se prefacu deindata in scrum. be ,, Aici nu-i lucru curat,” isi zise prinjul auzind cele intamplate. In seara aceea, pe cand se intorcea ingdndurat la palat fi aparu in cale un batran care-i vorbi astfel: — Ce ai, prinful meu ? Eu cu tristefile, tu cu necazurile. Ce fi s-a intamplat de esti atat de cufundat in ganduri ? — Ah, taicufule, fi raspunse prinful. Nu cred sa mai aiba cineva necazurile mele. ab incepu sa-i povesteasca toate cele ce i se intamplasera. Batranul il asculta si in cele din urma il sfatui astfel: — Prinjul meu, cu o ora inainte de a se insera sa te duci in faja usii si sa-i spui ,, Vai mie, peste o ora trebuie sa primesc 0 mulfime de oaspefi. Pregategte-mi repede cinci-zece feluri de bucate”. Dupa aceea sa ramai in fata usii si sa ciulesti urechea la cele ce se vor intémpla inauntru. Dupa ce-i spuse toate acestea batranul disparu. - Prinjul ajunse in faja usii fetei dulgherului si facu asa cum il sfatuise batranul. isi ciuli urechea incercdnd sa auda gi sa priceapa cele ce se petreceau. Fata dulgherului pregati bucatele. Ageza masa. Puse furculijele si cufitele la locul cuvenit! isi arunca privirea asupra mesei gi vazu ca lipseau sarea gi piperul... Inciudata igi lovi palmele si porunci: ,Tu, sare si tu, piper, venifi repede”. in acest timp sarea ‘si piperul se certau pe raft care sé mearga mai intai. Fata dulgherului astepta o clipa, doua, dar sa se intémple ce poruncise nici gind. Infuriata fipa: ,,In numele parinfilor mei, Luna si Soarele, venifi degraba, ca de nu, va voi zdrobi sub picioare”. Auzind acestea sarea si piperul venira alergind. Prinjul aflat in fata usii, auzi si se minuna zicand: ,,Deci asta nu-i fata dulgherului ci o zana” Atunci fi porunci astfel: ,,In numele parinfilor tai, Luna gi Soarele, deschide usa !”. Nici nu apuca s& sfargeasca si usa se deschise. Prinqul se arunca in brafele fetei care-i grai: 21— Frumos din partea ta. Bine fi-a mai stat, fecior de padigah, sa ma umilesti pe mine, fica de imparat, zicandu-mi ,,fata de dulgher” gi sa te insori cu altele ! Dar acum pentru ca ai pomenit numele parintilor mei, Luna si Soarelé, ma voi impaca cu tine. Pregatira o nunta de patruzeci de zile si patruzeci de nopti si visul li se implini. Ei sa fie fericifi, iara noi s-ajungem sa domnim ! rivala — concurent, a, adversar, & trufandale — legume proaspete, aparute timpuriu primavara a veni de hac ~ a invinge, a rapune, a birui teafard — sinatoasa inciudata — suparata, infuriata