UNIVERSITATEA DE VEST„VASILE GOLDIŞ" DIN ARAD

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ŞTINŢIFIC:
Bogluț Angela

ABSOLVENT:
Niţişoară ( Baderca) Maria-Mădălina

2022
PROF.UNIV. DR
Teodor Pătrăuță

UNIVERSITATEA DE VEST„VASILE GOLDIŞ" DIN ARAD

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
 PROGRAMUL DE STUDIU POSTUNIVERSITAR:
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ ȘCOLARĂ

Modalități de utilizare a jocului didactic în procesul

educațional-recuperator

COORDONATOR ŞTINŢIFIC:
Bogluț Angela

ABSOLVENT:
Niţişoară ( Baderca) Maria-Mădălina
PROF.UNIV. DR
Teodor Pătrăuță

2022

Cuprins
 Jucându-se, copilul asimilează realităţile intelectuale care fără joc,
‚‚

rămân exterioare iteligeţei lui’’

 (J.Piaget)

În teoria psihopedagogică jocul este reprezentat ca principalul

mijloc de educare a copiilor și are un rol important pentru dezvoltarea
psihică, pregătindu-l de nivelul superior de dezvoltare . Jocul figurează
ca formă de activiate din copilaria timurie, în care copilul se dezvoltă
psihologic prin două instrumente: jocul și imitația.
Jocul este o activitate specifică copilăriei, unde dorințele se satisfac
conștient și liber, jocul aduce copiilor distracție, bucurie și satisfacție.
Jocul este un ansamblu de acțiuni care au ca obiective pregatirea
intelectuală, morală și fizică a copilului. Jocul dezvolta capacitatea și
adapatarea cu ușurință la situații noi care îi învață pe copii să fie atenți și
le dezvoltă încrederea în sine și crește capacitatea de efort. Acest fapt se
datorează că jocurile de mișcare se desfășoară mai mult în grup, acestea
oferă socializare, dar trebuie adaptate în fucție de deficiența copilului.
Acesta este motivul pentru care jocurile de mișcare sunt o metodă, o
oportunitate importantă de a integra copii cu cerințe educationale într-un
colectiv, comunicarea devine mai ușoară, lucrează în perechi sau grupuri
pentru atingerea scopului jocului și astfel ei devin mai responsabili
respectând regulile jocului și acceptați așa cum sunt.
Dezvoltarea intelectuală a copilului se desfășoară în contextul
propriilor activității de învățare și are drept forță motrică contradicțiile
apărute dintre ,,vechi’’și ,,nou’’. Mecanismul actei dezvoltări este
trecerea de la exterior la interior, de la social/ individual. O condiție
fundamentală a decurgerii dezvoltării intelectuale este comunicarea
copilului ca mod valoros de interacțiune psihosocială a persoanelor.
Actualmente cunoscut este rolul comunicării drept condițiile de bază în
dezvoltarea psihicului uman avansat de Vâgotskii(1983) care a explicat
legătura dintre dezvoltarea psihică și comunicare.
 Conform lui L. Vâgotskii, dezvoltarea psihică a individului nu este
altceva decât însușirea experienței sociale de către el, iar aceasta are loc
doar în interacțiunea cu alte persoane , adică prin intermediul
comunicării. La rândul său, comunicarea se dezvoltă și ea în corelație cu
celelalte funcții psihice, deorece întreaga activitate psihică constituie un
tot unitar, prin care se realizează interacțiunea copilului cu mediul
înconjurător .
Jocurile sunt strategii euristice în care copiii își manifestă istețimea,
inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala și curajul. Prin încărcătura
sa afectivă jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activități
psihice. În joc copilul este un adevărat actor și un simplu spectator. El
participă cu toată ființa sa la îndeplinirea jocului, realizând în felul acesta
obiectivul de învățare autentică.
Referindu-ne la jocul didactic, constatăm că acesta este o activitate
care sprijină înțelegerea obiectivelor planificate, fixarea și formarea unor
deprinderi durabile, precum și împlinirea personalității. Fiecare joc
didactic cuprinde următoarele componente constitutive: conținutul,
sarcina didactică, regulile jocului și acțiunea de joc.
Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element didactic
întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv,
făcându-se apel nu doar la cunoașterea lor, dar și la spiritul de achipă,
disciplină, ordine, coeziune în vederea obținerii victoriei. Întrecerea
prijeluiește copiilor emoții, bucurii și satisfacții. Copiii obosesc repede și
de acea este necesară introducerea jocurilor încât perioadele care solicită
atenția să alterneze cu activitatea de învățare.
,, Jocul este considerat un motor al minții și are un rol important în
dezvoltarea copilului. Este cel mai bun mijloc de învățare, deoarece prin
joc copilul învață ușor fără să-și dea seama și pe lângă plăcere, jocul îi
perimite copilului să-și stimuleze și organele de simț. Prin joc copilul
învață să se concentreze, să-și respecte partenerul de joc, el progresează
și învață în măsura în care motivația lui este susținută’’.
Jocurile de mișcare îi învață pe copii să perceapă mai precis
distanța, să aprecieze rapid situația în care se află, să ia mereu o decizie
eficientă, să acționeze corect și să fie activ în mijlocul unui colectiv, își
dezvoltă independeța, curajul, perseverența și le educa sentimentul de
prietenie și strictețe împotriva oricarei încălcări a regulilor de conduita.
Este important de știut că jocurile de mișcare îi pregatesc pe copii
de muncă, îi îmbunătățesc fizic, dezvoltandu-le și anumite calități
psihologice, sunt obișnuiți să își unească forțele cu ceilalți pentru
atingerea unui scop de joc. Jocul le dezvolta pesonalitatea și le educă
particularitățile intelectuale și fizice precum curajul, fermitatea,
perseverența în joc , atitudine pozitivă față de grup, spirit de competiție
și socializare.
Jocul didactic urmărește un scop bine determinat și presupune o
situație de joc cu anuminte condiții și reguli. Ele au menirea de a plasa
copilul în lumea cunoștințelor și de a-l pregăti cu deprinderi pentru a
putea opera cu cuvântul. Prin intermediul jocului obișnuim copilul să
gândească independent și să aplice cunoștințele acumulate preventiv în
diferite situații. Ele vin să altoiască copilul cu cele mai frumoase calității
intelectuale morale și estetice, ele influențează și asupra emoților
copilului care devine mai dinamic, mai ingenios încrezut în forțele
proprii, în care le dezvoltă reflexivitatea, autocunoașterea și
autoevaluarea propriului demers cognitiv al propiriilor actiuni și operații
realizate.
Înainte de joc cadrul didactic creează o atmosferă plăcută și o
dispoziție bună elevilor. Pe parcurs, sunt susținuți și încurajați elevii
timizi care uneori participă personal la joc care îi conduce pe
neobservate și le susține inițiativa în care se bucură și trăiește emoțional
împreună cu ei. Desigur se va ține cont de respectarea raportului dintre
instruire și distracție. Încălcând acest principu, nu poate fi vorba de joc
didactic, ci de joc-distracție.
După obiectivele urmărite, jocul didactic este folosit în cadrul
tuturor ariilor curriculare, iar după tipul lecției jocul este folosit ca mijloc
de predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperarea
cunoștințelor.
Utilizarea jocurilor didactice în cadrul lecțiilor, are o mare importanță
deoarece vizează:
 Cultivarea creativității prin îndrăzneală, istețime, spirit inovator,
flexibilitatea gândirii
 Crearea unor situații generatoare de motivație
 Educarea unor trăsături care pline de voințe-pozitive
 Stimularea elevilor slabi sau timizi
 Cultivarea încrederii în forțele proprii, precum și a spiritului de
răspundere, de ajutor reciproc și colaborare.
Jocurile didactice le plac copiilor și folosirea lor sporește eficiența
lecțiilor, care este de luat demn afirmația lui Lucian Blaga că ,,
Înțelepciunea și iubirea copilului e jocul,, în care copilul se dezvoltă
intelectual, moral și fizic.
Jocurile didactice se pot folosi în orice moment al lecției cu scopul
de:
 A familiariza elevii cu unele concepte
 A consolida cunoștințele însușite
 A cultiva unele calități ale gândirii
 A evalua cunoștințele însușite.
În procesul jocului demonstrează cât de realist este el în tot ceea ce
face și la ce nivel se ridică competența sa, uneori atât de bine conturată
motivațional. Succesul unui joc didactic este asigurat dacă sunt
îndeplinite majoritatea cerințelor și mai ales dacă este bine explicat, în
care jocurile copiilor devin o metodă de formare care capătă o organizare
și a prelua fucția în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învătării.
Măiestria pedagogică joacă un rol decisiv în reușita elevilor, din
aceste considerente, una din metodele active-interactive bazate pe
acțiunea stimulată este jocul didactic. Astfel cadrul didactic
consolidează, precizeză, dar și verifică cunoștințele elevilor în care pune
în valoare și antrenează capacitățile creatoare ale acestora.
După scopul educațional urmărit jocurile se pot clasifica:
- Jocuri de miscare- care urmăresc dezvoltarea calităților,
priceperilor și deprinderilor motrice
- Jocuri de exersare a pronunției corecte
- Jocuri de dezvoltare șiorientare spațială
- Jocuri de dezvoltare a memoriei și gândirii.
După sarcina didactica urmărite jocurile se pot clasifica.
- Jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor
- Jocuri de însușire de noi cunoștințe
- Jocuri de verificare și evaluare a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor.
După conținut jocurile se pot clasifica:
- Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător
- Jocuri didactice cu conținut matematic
- Jocuri didactice pentru educarea limbajului
După locul care îl ocupă activitatea jocurile se pot clasifica:
- Jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare
- Jocuri integrate în activitate
 Pentru cadru didactic, unul dintre cele mai importante aspecte ar fi
nevoia sa de adaptare la necesitățile copiilor, fie că sunt copii cu CES,
sau sunt copii cu un ritm mail lent de învățare. Una dintre cele mai mari
provocări căruia să-i facă față un cadru didactic este adaptarea stilului de
predare astfel incât să corespundă necesităților ficărui elev.
Jocurile didactice se bazeaza pe recunoaștere, comparație, asociere și
raționamen, se poate organiza cu succes la toate disciplinele de
învățământ, iar ca metodă la orice moment al educației.
Lecțiile desfășurate prin joc cât și cele diversificate cu jocuri didactice
susțin efortul elevilor și reduc oboseala, mențin atenția. Cu ajutorul
jocului se dezvoltă curajul, perseverența, corectitudinea, disciplina,
spiritul de cooperare, un comportament civilizat, cultivăm prin metoda
jocului la elevi dragostea de a cunoaște și îi captivează și imobilizează să
lucreze cu plăcere și interes în cadrul lecției.
Prinn joc copiii cu CES ajung la descoperiri de adevăruri, pot acționa
creativ, in care intenția jocului nu este divertisment, ci învățare care
pregătește copilul pentru muncă, viața și încadrarea ulterioară în
societate.
Scopul educației prin joc este de a forma deprinderi,strategii
cognitive, atitudini și să acționeze pe plan verbal și motric. Jocul
didactic are o largă contribiție la dezvoltarea proceselor psihice. O mare
parte a jocurilor didactice cuprind importante exerciții senzoriale și de
memorare care contribuie la dezvoltarea sensibilității auditive și a
auziului fonematic. Un deosebit aport il au jocurile pentru dezvoltarea
memoriei voluntare.
Motivația
Scopul acestei cercetări este de a evidenția rolul jocurilor asupra
dezvoltării și integrării copiilor.
Importanța cercetării
Specialiștii în educație vizează importanța dezvoltării al copiilor, și
eficiența jocului didactic în dezvoltarea sa, aduce numai beneficii în plan
educativ .
Lucrarea are o importanță deosebită, deoarece este foarte mult
utilizată în dezvoltarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și
dezvoltarea copiilor normali.
Rezultatele cercetării
S-a constatat că:
- Jocul nu apare spontan și autonom, nu se dezvoltă de la sine, ci
trebuie să fie învățat în ambianță socoală;
- Jocul are un caracter universal cu rol de propulsare în procesul
obiectiv al dezvoltării;
- Jocul are un caracter polivalent, care este pentru copil muncă,
realitate, fantezie, artă;
- Jocul este o realitate permanentă cu un imensă mobilitate pe scara
vârstelor;
- Caracterul colectiv al jocului reprezintăo expresie a trebuinței de
comunicare

Metodologia de cercetare utilizată este documentația, menţionez că în

funcţie de metodologia adoptată cercetarea de faţă este una
experimentală.
Obeservaţia sistematică pe parcurs ma ajutat să urmăresc modul în care
copiii prezintă judecăţiile,atitudinea care o au în timpul jocului didactic
dar şi a altor activităţii, dacă finalizează sarcina de lucru, elaborează
soluţii originale petru rezolvarea sarcinilor de lucru.
Concluzii
Jocurile didactice oferă creşterea randamentului şcolar, deci
îmbunătăţirea performanţelor şcolare, preşcolarii îsuşidu-şi cunoştitele.
Un impact major pe care jocurile didactice de educare a limbajului îl
deţin asuprazvoltării capacităţii de comuicare orală la preşcolari.
Jocurile de exersare a memoriei auditive, a atenţiei auditive, a
capacităţii de difereţiere fonematică coduc la îmbunătăţirea auzului
fonematic. Utilizarea jocului didactic cu prepondereţă în activităţile din
grădiniţa de copii, conduce la rezultate cosiderabileî ceea ce priveşte
aspectul lexical şi sintetic, precum şi creativitatea şi expresivitatea
limbajului oral.
Cele mai avantajoase strategii didactice de valoare a valenţelor istructiv-
formative în cadrul jocului didactic de educare sunt strategiile interactive
. Ele împedică pasivitatea preşcolarilor şi le dezvoltă acestora o serie de
capacităţi: sociabilitatea, îcrederea î forţele proprii, spiritul de
echipă...etc. Î ceea ce priveste eficienţa jocului didactic, aceasta poate fi
perturbată atăt de factorii externi cât şi de cei interiori.

Bilbliografie: