PROIECTE POLITICE DIN PRIMA JUMĂTATE A SEC.

XIX

PROIECTUL POLITIC DE LA 1821- Obiectivul principal al programului politic până în 1821 a fost recâştigarea independenţei politice, adică
revenirea la domniile pământene. A aparţinut lui Tudor Vladimirescu şi a urmărit înlăturarea regimului fanariot, revizuirea statutului juridic al
Principatelor şi autonomia în raport cu Imperiul Otoman. Proiectul politic a fost schiţat în principalul program al revoluţiei ,,Cererile norodului
românesc”, ce conţinea o serie de prevederi privind organizarea internă a Principatelor şi revenirea la autonomie. Deşi revoluţia a fost înfrântă,
principala urmare a fost revenirea la domniile pământene în 1822 (Ioniă Sandu Sturdza în Moldova şi Grigore Dimitrie Ghica în Ţara
Românească.
ÎNCEPUTURILE UNUI STAT MODERN 1821-1848- Perioada 1821-1848 a reprezentat formarea unui stat român modern de către elita
boierească şi burghezie care, prin memorii, proiecte de reformă sau activităţilor unor societăţi culturale şi secrete, au desfăşurat o amplă miscare
reformatoare. În Moldova - 1822 - Constitutia Carvunarilor – elaborată lde Ionică Tăutul: - indirect sustine principiul separatiei puterilor, -
legiferarea drepturilor cetatenesti, -respectul pentru proprietate, -egalitatea in fata legii, -libertatea comertului, presei.
REGULAMENTELE ORGANICE- Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în Moldova – administraţia lui Pavel Kiseleff.
Au la bază principiul separării puterilor în stat. Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare Obştească Extraordinară, avea drept de
inioţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase miniştri. Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din boieri
şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului rapoarte despre starea ţării Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul
Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii.
PROIECTUL POLITIC PAŞOPTIST (1848)- A fost proiectul intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele şi au condus la revoluţia de la
1848. Obiectivele proiectului s-au regăsit în conţinutul programelor revoluţionare, printre acestea se regăseau: autonomia şi independenţa, unirea
românilor într-un singur stat, reforma agrară şi desfiinţarea clăcăşiei, drepturi şi libertăţi politice, modernizarea instituţilor, o nouă organizare
a puterilor în stat. În privinţa statutului juridic extern al Principatelor s-au formulat trei soluţii: autonomia, independenţa, constituirea unui Regat
al României sub garanţia europeană. PROGRAME - 1848 - 27 martie 1848 – Iași – Petițiunea-proclamațiune – Vasile Alecsandri
mai 1848 – Blaj – Petiția Națională – Simion Bărnuțiu - 12/24 mai 1848 – Brașov – Prințipiile noastre pentru reformare patriei – Vasile
Alecsandri - 8/20 mai 1848 – Cernăuți – Petiția Țării – Eudoxiu Hurmurzachi - 9 iunie 1848 – Islaz – Proclamație – Ion Heliade Rădulescu - 15
iunie 1848 – Lugoj – Petiția neamului românesc din Banat și Ungaria – Eftimie Murgu - 7 august 1848 - Dorințele partidei naționale din
Moldova. Documente programatice- Petiția națională – Transilvania: folosirea limbii române în școli și biserică, desființarea iobăgiei fără
despăgubire, drepturi politice pentru români.
Prințipiile noastre pentru reformarea patriei – moldovenii refugiați în Transilvania: unirea și independența Principatelor,
împroprietărirea țăranilor fără despăgubire.
Proclamația de la Islaz – Țara Românească: drepturi politice pentru toate categoriile sociale, domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale,
împroprietărirea țăranilor cu despăgubire, desființarea rangurilor boierești.
CONCLUZIE: Deşi revoluţiile de la 1848 au fost înfrânte, ideea de unire a cuprins întreg poporul român. Acest obiectiv național s-a realizat
prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine” și practica punerii marilor puteri în față a „faptului împlinit”.