Licența

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Specializarea: Construcții Civile, Industriale și Agricole
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Proiectarea și analiza structurală a unei clădiri cu destinație de

locuințe colective, cu regim de înălțime P+3E
Coordonator: Absolvent:
Șef lucr. dr. ing. Mircia Aniculăesi Lilicu Grigore
-IAŞI 2023-
1
Lilicu Grigore
Cuprins
1. Titlul proiectului………………………………………………………………………..3
2. Conţinutul proiectului………………………………………………………………….3
2.1 Memoriul tehnic de rezistenţă………………………………………………………3
2.1.1 Cerinţe impuse de funcţionarea construcţiei………………………………3
2.1.2 Date despre amplasament……………………………………………….…3
2.1.3 Descrierea structurii de rezistenţă…………………………………………5
2.1.4 Descrierea infrastructurii………………………………………………….5
2.1.5 Descrierea elementelor nestructurale……………………………....……..5
2.1.6 Descrierea sistemului de inchideri………………………………………..6
2.1.7 Condiţii de exploatare……………………………………….……………6
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului………………………………………...6
2.1.9 Norme privind protecţia muncii…………………………………………..7
2.1.10 Descrierea conţinutului parţii personale din proiect………………………9
2.2 Breviar de calcul……………………………………………………………….….9
2.2.1 Evaluarea incarcarilor……………………………………………………..9
2.2.2 Predimensionare……………………………………………………...….22
2.2.3 Calculul structurii………………………………………………………..25
2.2.4 Calculul fundaţiilor………………………………………………………50
3. Partea personală……………………………………………………………………….60
3.1 Descrierea conţinutului parţii personale……………………………………..….60
3.2 Continutul parţii personale……………………………………………………...60
4. Bibliografie……………………………………………………………………………..85
2
Lilicu Grigore
1.TITLUL PROIECTULUI
Proiectarea și analiza structurală a unei clădiri cu destinație de locuințe colective, cu regim

de înălțime P+3E
2.CONȚINUTUL PROIECTULUI
2.1 MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ
2.1.1 Cerințele impuse de funcțiunea construcției
Prezentul proiect își propune proiectarea unei clădiri cu destinația de bloc de locuințe
colective cu regimul de înălțime P+3E, având structura de rezistență din cadre de beton armat.
Acoperisul construcției va fi de tip terasă necirculabilă.
2.1.2 Date despre amplasament
2.1.2.1 Localitate
Amplasamentul mun. Iași, Judetul IAȘI
2.1.2.2 Zonarea din punct de vedere al acțiunilor

Din punct de vedere al acțiunilor, amplasamentul se caracterizează dupa cum urmează:
- Din punct de vedere al încărcării din zăpadă, conform CR 1-1-3/2012, valoarea
caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s0 , k este de 2,5 kN/m2;
- Din punct de vedere al încărcării din vânt, conform CR 1-1-4/2012, valoarea presiunii
dinamice a vântul qb, pentru IMR de 50 de ani este 0,7 kPa;
- Din punct de vedere seismic, conform P100-1/2013, perimetrul studiat este situat în zona
seismică de calcul C, valoarea accelerației terenului pentru proiectare a g, este de 0,25 g, iar
perioada de colț Tc = 0,7 s;
- Conform STAS 6054/77, adâncimea de îngheț a amplasamentului este de -0,90 m de la
suprafața terenului.
2.1.2.3 Studiu geotehnic

Studiul geotehnic are drept scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice şi climatice, pentru o descriere adecvată a proprietăţilor esenţiale ale
terenului.
Pentru amplasamentul aflat în discuție se va realiza un studiu geotehnic în conformitate
cu
specificaţiile şi prevederile Normativului NP 074/2014 și SR EN 1997:1-2006, ce va pune în
3
Lilicu Grigore
evidență condițiile geotehnice și parametrii necesari proiectării lucrărilor de infrastructură .

Pentru determinarea naturii terenului de fundare, pe amplasament s-au executat două
foraje geotehnice, din care s-au recoltat probe de pamânt care au fost analizate si interpretate in
cadrul laboratorului geotehnic.
Pe baza observațiilor si investigațiilor realizate in teren cât și ținând cont de
rezultatele analizelor fizico-mecanice, realizate pe probe de pamânt recoltate din prospectiunile
executate, a rezultat stratificatia terenului, natura si grosimea straturilor, caracterizarea stării lor
si poziția apei subterane pe locația punctelor de forare. Rezultatele acestor determinări sunt
prezentate in fisele forajelor executate:
Nr. Denumire Simbol U.M. Valori de calcul

crt.
1 Limita inferioara de plasticitate WP % 17,32 - 22,52
2 Limita superioara de plasticitate WL % 38,32 - 50,62
3 Indice de plasticitate IP % 19,19 - 29,96
4 Umiditate W % 18,12 - 26,87
5 Indice de consistenta IC - 0,80
6 Greutate volumica γ kN/m3 18,12 - 19,06
7 Greutate volumica in stare uscata γd kN/m3 14,99 - 15,60
8 Porozitate n % 42,21 - 44,35
9 Indicele porilor e - 0,73 - 0,80
10 Grad de umiditate Sr % 0,66 - 0,91
11 Modul de deformatie edometric M2-3 kPa 6896 - 9302
12 Modul de deformatie edometric - M2-3 kPa 3361
inundata
13 Tasare specifica la 2*102 kPa in ep2 % 2,65 - 4,1
stare naturala
14 Tasarea suplimentara prin im3 % 1,75 - 1,85
umezire
15 Unghiul frecarii interioare (in Ø grade 14
stare naturala)
16 Coeziunea (in stare naturala) c kPa 30
17 Granulozitatea
argila A % 29,00 - 52,00
praf P % 32,00 - 66,00
nisip N % 7,00 - 17,00
4
Lilicu Grigore
2.1.3. Descrierea structurii de rezistenţă

Sistemul structural este de tip cadre din beton armat.
Clasele de beton folosite sunt următoarele:
- Pentru infrastructură se va utiliza clasa beton C25/30;
- Pentru parter, etajele 1-3 se va utiliza clasa beton C25/30;
Pereții exteriori vor fi din BCA având grosimea de 30 cm.
Plăcile între etaje sunt realizate din beton armat monolit clasa C25/30, având grosimea de 14
cm.
Legătura pe vertical este realizată de scara din beton armat. Acoperișul clădirii este de tip
terasă necirculabilă.
2.1.4. Descrierea infrastructurii
 Infrastructura va fi executată din fundații continue sub șirul de stâlpi
 Talpa va avea grosimea de 50cm și lățimea de 150cm realizată din beton armat monolit
clasa C25/30 ți oțel BST500C. Elevația grinzii de fundare va avea grosimea de 55cm și înălțimea
de 110cm (disță calculate de la partea superioară a tălpii de fundare). Grinzile de fundare vor fi
turnate pe un strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm, clasa C8/10.
2.1.5. Descrierea elementelor nestructurale

În alcătuirea cladirii intră următoarele tipuri de elemente nestructurale:
 Pereţi de închidere exteriori de 30 cm.
 Pereţi de închidere interiori de 25 cm.
 Pereți de compartimentare și despărțitori de 15 cm.
Zidăria executată la exterior de 30 cm se alătuiesc din blocuri de B.C.A. de tip BCA
Prefab, cu dimensiunile 620x300x240mm, care se pun în operă împreună cu mortar de tip
Termofix Poren de clasa M5.
Zidăria executată la interior de 25 cm se alătuiesc din blocuri de B.C.A. de tip BCA Prefab,
cu dimensiunile 625x250x240mm, care se pun în operă împreună cu mortar de tip Termofix
Poren de clasa M5.
Pereții de compartimentare și despărțitori de 15 cm se alătuiesc din blocuri de B.C.A. de
tip BCA Prefab, cu dimensiunile 620x150x240mm.
Alcătuirea componentelor de instalații și a echipamentelor cu diferite destinații, precum și
prinderea lor de structură vor fi astfel rezolvate încât să se asigure stabilitatea lor și să se evite
producerea de efecte de interacțiune nefavorabile.
Zidăria va fi protejată prin tencuire iar pardoselele sor fi finisate cu plăci ceramic si
5
Lilicu Grigore
parchet.
2.1.6. Descrierea sistemului de inchideri

 Pereţii exteriori din zidarie de B.C.A. cu dimensiunile de 620x300x240 mm
reprezentaţi pe plan cu dimensiunea de 30 cm și termoizolaţia din plăci de vată
minerală 1000x500x100 mm, aplicate la exterior.
 Tâmplăria exterioară din pvc cu trei foi de geam.
 Acoperișul va fi de tip terasă necirculabilă.
2.1.7. Condiţii de exploatare

Soluţiile de realizare a clădirii au fost propuse astfel încât să satisfacă cerinţa de rezistenţă
şi stabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 republicată în 2015 privind calitatea
construcţiilor. Prin aceasta se înţelege că acţiunile susceptibile a se exercita asupra clădirii în
timpul exploatării nu vor avea ca efect producerea vreunuia din evenimentele:
- prăbuşirea totală sau parţială a clădirii
- deformarea unor elemente la valori peste limită
- avarierea unor părţi ale clădirii sau a instalaţiilor şi echipamentelor, rezultate ca urmare a
deformaţiilor mari a elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proporţii,
faţă de efectul luat în calculul de proiectare.
Soluţia propusă asigură cerinţele de rezistenţă şi stabilitate pentru comportarea
următoarelor elemente componente ale clădirii în timpul exploatării:
- teren de fundare
- infrastructura
- suprastructură
- elementele nestructurale de închidere
- elementele nestructurale de compartimentare
- instalaţii diverse aferente clădirii.
Pentru protejarea fundaţiilor clădirii contra infiltraţiilor şi îngheţului se va executa un
trotuar perimetral pentru circulaţia pietonală.
Prin limitarea deplasărilor şi deformaţiilor structurale se evită degradarea elementelor
nestructurale. Din măsurile adoptate în cadrul proiectului se apreciază obţinerea unei asigurări
raţionale a construcţiei în raport cu stările limită ale exploatării normale şi cu stări limită ultime.
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului
6
Lilicu Grigore
-SR EN 1998-1/2004 ”Eurocod 8:Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur.

Partea 1: Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri. ”
-SR EN 1991-1-1/2004NA:2006: ”Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Acţiuni generale - Greutaţi specifice,greutaţi proprii,incarcări utile pentru clădiri. Anexa
naţională.”
-SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 ”Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
1:Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa naţională.”
-CR 2-1-1.1/2013 “Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți stucturali de beton armat”
-CR0-2012: ”Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor din constrcuţii”
-CR 1-1-3/2012: “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”
-NE 012:2-2010 “Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”
-NE 012:1-2007 “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului”
-P100-1/2013: “Cod de proiectare seismică-Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri”
-Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
-CR2-1-1.1-Proiectarea-structurilor-cu-diafragme-de-beton-armat;
-Ghid pentru aplicarea standardelor SR EN 1997-1:2004 + SR EN 1997-1:2004/NB:2007
Proiectarea geotehnică: Partea 1 – Reguli generale si SR EN 1997-2:2007 + SR EN 1997-
1:2007/NB:2009 Proiectarea geotehnică: Partea 2;
-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directe NP 112-04;
-CR-1-1-4-2012-normativ-vant;
- SR EN 1991 – Eurocod 1 - Acțiuni asupra structurilor;
- NP 112-2014 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directă;
2.1.9 Norme privind protecția muncii

1. La executarea lucrărilor se vor respecta:
a) Normele de protecţia muncii elaborate în baza Legii nr. 90 din 25.06.1996 şi promulgată
prin Decretul nr. 290 din 11.06.1996 ;Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii - publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5,6,7,8 din 1993 aprobat de MLPAT cu
Ord. 9/N/15.03.1993 ;
b) Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj - aprobate cu Ord. M.C. Ind.
Nr. 1233/D/29.12.1980 ;
7
Lilicu Grigore
c) IM006/1996 - Normele specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie , montaj

prefabricate şi finisaje în construcţii;
d) Legea Nr. 90/1996 - Legea privind igiena şi protecţia muncii.
e) Normele generale de protecţia muncii - editate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în

colaborare cu Ministerul Sănătăţii;
f) STAS 26112-87 - protecţia împotriva electrocutării;
g) STAS 12216-84 - protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile ;
h) STAS 12217-88 - protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice

mobile;
i) Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime - Ordin 235/26.071995;
j) Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi

executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat - ordin 136/17.04.1995 ;
Se atrage atenţia asupra însuşirii amănunţite a tehnologiilor prevăzute pentru fiecare

lucrare în parte , cu întreaga formaţie de muncă, verificări pemanente a funcţionării şi stării
uneltelor, dispozitivelor şi utilajelor, dotarea cu materiale şi echipamentul de protecţie necesar.
Prin lucrul la înălţime se înţelege activitatea desfaşurată la minim 2 m masurat de la tălpile

picioarelor lucrătorului până la baza de referinţa naturală (solul) sau orice alta bază de referinţă
artificială faţă de care nu există pericolul căderii în gol ;
- organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor
de asigurare colectivă pentru toată durata de desfasurare a lucrărilor ;
- dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale
locului de munca astfel încât sa fie asigurată securitatea executantului;
- obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale
corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective ;
Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct
de vedere tehnic şi organizatoric. Accesul la şi de la locurile de munca amplasate la înălţime
trebuie asigurat împotriva căderii în gol a lucrătorilor ;
Lucrătorii trebuie să utilizeze centura de siguranţă pentru constructori şi montatori,
conform normelor în vigoare. Punctul de ancorare trebuie astfel ales încât zona de prindere a
lucrătorului trebuie sa fie sub cota locului de ancorare pe toată perioada lucrului.
8
Lilicu Grigore
Centura trebuie sa fie verificată înainte de utilizare. Pentru lucrul la înălţime este
obligatorie purtarea căştii de protecţie . înainte de începerea lucrărilor , lucrătorul va verifica
integritatea căştii de protecţie, a sistemului de amortizare , a posibilităţilor de reglare şi a
curelelor de prindere.
Lucrările trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere ; persoana desemnată pentru

supraveghere trebuie să verifice înaninte de începerea lucrului dacă au fost asigurate toate
măsurile de securitate necesare.
Grinzile şi planele înclinate precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor tebuie

să fie rezistente şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure fiind interzisă orice
deplasare a lor în timpul lucrului. Ele vor avea o panta maximă de 20% şi o lăţime minimă de
1.00 m. Vor fi prevăzute cu balustrade înalte de 1 m cu legături intemediare şi cu borduri laterale
de 10-15 cm.
Rampele de urcare vor avea o înclinare de cel mult 1:3 iar la fiecare 30-40 cm trebuie
bătute şipci pe toata lăţimea rampei. Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de
construcţii sau alte obiecte. Rampele trebuie să fie întreţinute şi curăţate în permanenţă.
Pentru folosirea schelelor, eşafodajelor , cofrajelor se vor aplica prevederile cuprinse în

"Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje"
2.1.10 Descrierea conținutului părții personale din proiect.

Proiectarea geotehnică și structural a zidului de sprijin pentru a proteja taluzul în potriva
eroziunilor, alunecărilor sau prăbușirilor de pământ, ne oferă posibilitatea execuției construcției
la o singură cotă de nivel si extinderea spațiului util.
2.2. Breviar de calcul
2.2.1. Evaluarea încărcărilor
2.2.1.1. Clasificarea încărcărilor:

Criteriul de clasificare al incarcarilor este frecventa cu care sunt intalnite la anumite
intensitati.
Din punct de vedere al frecventei incarcarile se clasifica astfel:
• Încarcari permanente
• Încarcari temporare: cvasipermanente si variabile
• Încarcari exceptionale
9
Lilicu Grigore
 Încărcări permanente – sunt acele acţiuni ale căror valori ale intensităţii rămân practic
neschimbate pe toată durata de exploatare a construcţiilor
Exemple:
 greutatea proprie a elementelor structurale și de închidere
 greutatea proprie și împingerea pământului și a umpluturilor
 greutatea proprie a elementelor de izolare, egalizare și finisare
 Încărcări temporare – pot fi de două tipuri:

a) cvasipermanente – sunt acţiuni ce se manifestă cu intensităţi mari, foarte frecvent
Exemple:
 pereți despărțitori
 utilaje fixe (conținutul rezervoarelor și conductelor; presiunea gazelor, lichidelor)
 încărcări pe planșee în încăperi pe depozit
 greutatea prafului industrial
 variația temperaturii tehnologice
 tasări și deplasări neuniforme
b) variabile – sunt acţiuni ce se manifestă cu intensităţi semnificative, la intervale mari de
timp şi pot varia rapid în timp
Exemple:
 încărcări din oameni și mobilier
 încărcări în execuție, montaj sau punere în funcțiune
 pod rulant
 vânt
 zăpadă
 variația temperaturii exterioare
 Încărcări excepţionale – sunt acţiuni ce apar foarte rar (probabil niciodată) de-a lungul
perioadei de exploatare a unei construcţii dar care au intensităţi deosebit de mari (ex:
Seismul, explozii, inundaţii catastrofale)
Gruparea încărcărilor.
10
Lilicu Grigore
Coeficienții încărcărilor. Coeficienți parțiali de siguranță.
Elementele structurale ale clădirii împreună cu terenul de fundare vor fi proiectate la

starea limită ultimă grupând încărcările conform următoarelor combinații:
n m
1,35 ∑ G k , j +1,5Q k ,1 +∑ 1,5 Ψ 0 ,i Q k ,i
j=1 i=1
- ”+” – reprezintă ”în combinație cu” sau ”efectul combinat al”

- Gk , j – efectul pe structură al acțiunii permanente i, luată cu valoarea caracteristică
- Q k , 1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între
acțiunile variabile, luată cu valoarea caracteristică
- Qk , i – efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică
- Ψ 0 , i – factor de simultaneitate al efectelor pe structură al acțiunilor variabile i (i=1,2,3...)

luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea: 0,7.
În cazul considerării acțiunii seismice, gruparea se numește seismică iar relația de grupare
pentru verificarea la stări limită ultime se scrie:
n m
∑ G k , j + γ I A Ek +∑ Ψ 2 , i Qk , i
j=1 i=1
- A Ek – valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recurență, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani în P100-2013)
- Ψ 2 ,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile i,
având valorile recomandate în tabelul 7.1din Normativul CR0 – 2005
- γ I – coeficient de importanță a construcției având valorile în tabelul 4.2. din Normativul
P100-2013, în funcție de clasa de importanță a construcției.
2.2.1.2. Evaluarea încărcărilor permanente

Acţiunile permanente se aplică in mod continuu cu o intensitate practic constantă în raport
cu timpul. Această intensitate poate să se reducă sensibil sau să se anuleze numai in cazuri
excepţionale. În cazul acestor acţiuni s-a considerat greutatea elementelor permanente ale
construcţiei.
Încărcările date de pereţii despărţitori nestructurali, a căror poziție nu poate fi indicată cu
exactitate în momentul proiectării sau a căror poziție se poate modifica în timp se consideră ca
încărcări distribuite uniform pe suprafața planșeului, cu valoarea de 4kN/m2:
11
Lilicu Grigore
Încărcarea din atic:
ϒ
Nr. Denumirea stratului de d Gk
(daN/mc
Crt. material (m) (daN/mp)
)
1 Tencuială minerală armată 0,005 2100 10,5
2 Zidarie BCA 0,30 1100 330
3 Termoizolație vată minerală 0,10 80 8
4 Tencuială minerală armată 0,005 2100 10,5
359
12
Lilicu Grigore
Încărcarea din pereţi exteriori:
Nr. ϒ Gk
Denumirea stratului de d
Crt (daN/mc (daN/mp
material (m)
. ) )
1 Tencuială interioară M5 0,02 1800 36
2 Zidarie BCA 0,30 1100 330
3 Termoizolație vată minerală 0,10 80 8
0,00
4 Tencuială exterioară armată 2100 10,5
5
384,5
13
Lilicu Grigore
Încărcarea din pereţi interiori:
Nr. ϒ Gk
Crt (daN/mc (daN/mp
material (m)
. ) )
2 Zidarie BCA 0,25 1100 275
347
14
Lilicu Grigore
Încărcare din planşeu curent – pardoseală caldă:
Nr. ϒ Gk
Crt (daN/mc (daN/mp
material (m)
. ) )
1 Tencuială tavan 0,01 1800 18
2 Placă beton armat 0,15 2500 375
3 Șapă egalizare 0,05 1900 95
0,003
4 Strat fonoabsorbant 1900 6,65
5
5 Strat uzură 0,01 400 4
498,65
15
Lilicu Grigore
Încărcare din planşeu curent – pardoseală rece:
Nr. ϒ Gk
Crt (daN/mc (daN/mp
material (m)
. ) )
3 Șapă egalizare 0,05 1900 95
0,005
4 Strat adeziv 1900 9,5
0
505,5
16
Lilicu Grigore
Încărcare din planşeu peste acoperiș – terasă necirculabilă:
ϒ
Nr. Denumirea stratului de d Gk
(daN/mc
Crt. material (m) (daN/mp)
)
3 Șapă de mortar 0,05 1900 95
4 Strat de difuzie - - 2,5
5 Bariera de vapori 0,02 - 5
6 Strat de pantă 0,10 600 60
8 Termoizloatie 0,30 80 24
9 Șapă slab armată 0,03 2 0,06
11 Hidroizolație - - 17,5 17
Lilicu Grigore
12 Strat balast p/u protectie 0,03 1600 48
650,06
Încărcarea din scară:
Nr. ϒ Gk
Crt (daN/mc (daN/mp
material (m)
. ) )
1 Tencuială intrados 0,01 1800 18
2 Rampă beton armat 0,15 2500 375
3 Treaptă beton armat 0,08 2500 189
4 Șapă de egalizare 0,03 1900 57
647
18
Lilicu Grigore
2.2.1.3 Încărcări variabile

Încărcări utile
Sunt încărcările caracteristice provenite din sarcini utile.
Aceste încărcări s-au luat în considerare conform normativului SR EN1991-1-1-2004 și a
anexei naționale SR EN 1991-1-1 NA-2006
În normativ la 2.2 (1) se precizează că aceste încărcări trebuie considerate ca fiind acţiuni
variabile libere în cazul nostru.
Conform categoriei A de clădiri, încărcările utile care rezultă din exploatare (utilizare
normală de către persoane; mobilier și obiecte deplasabile) au valorile caracteristice de 2,5
kN/m2 pentru planșeu, 0,75kN/m2 pentru terasa necirculabilă și scări, 3kN/m2 pentru balcoane.
Încărcarea dată de zăpadă
La baza calculului încărcărilor din acțiunea zăpezii, stă codul CR 1-1-3/2012.
Fig.1 - Harta de zonare a valorilor caracteristice pentru încărcarea din zăpadă

Amplasamentul este situat în Județul Iași, Orașul Iași, conform codului CR 1-1-3–2012,
19
Lilicu Grigore
valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol: sk = 2,5 kN/m2

s = γIs μi Ce Ct sk =1∙0,8∙1∙1∙2.5 = 2 kN/m2
unde:
- γIs - este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
- μi - coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş ;
- sk - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;
- Ce - coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
- Ct - coeficientul termic.
Încărcarea din vânt
Conform codului de proiectare CR 0-2012 , acțiunea vântului nu se cumulează cu acțiunea
seismică rezultând clar că dimensionarea elementelor la solicitări orizontale se va face fie la
acțiunea vântului, fie la acțiunea seismică. Datorită faptului că greutatea mare a structurilor din
beton armat conduce la solicitări importante din acțiunea seismică, valoarea forțelor orizontale
din seism este mult mai mare decât valoarea celor provenite din acțiunea vântului.
Având în vedere precizarile de mai sus, se poate concluziona că, în cazul construcțiilor
curente din beton armat, dimensionarea elementelor la solicitări orizontale se va face din
acțiunea seismică, iar încărcările provenite din acțiunea vântului nu reprezintă o importanță
notabilă, ca urmare acestea se vor neglija.
2.2.1.4 Încărcări excepționale

Încărcarea seismică (S)
Evaluarea încărcărilor din acțiunea seismică se face conform Codului de Proiectare
Seismică P100-1/2013.
Condițiile locale de teren sunt descrise de valorile perioadei ce control (colț) Tc a
spectrului de răspuns pentru amplasamentul construcției analizate.
Tc=0,7s
ag = 0,20g – accelerația terenului pentru proiectare;
βo = 2,5 – factor de amplificare dinamică maximă.
20
Lilicu Grigore
Fig.2 – Zonarea valorilor perioadei de colț Tc a spectrului de răspuns
Fig.3 – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru

proiectare ag cu IMR=225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de
ani
Definirea factorului de comportare q:
21
Lilicu Grigore
Tab.1 – Valori maxime ale factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizontale
Pentru cazurile uzuale se pot adopta următoarele valori pentru raportul αu/α1:
Pentru cadre sau sisteme duale cu cadre preponderente:
 Clădiri parter: αu/α1 = 1,15
 Clădiri etajate cu o singură deschidere: αu/α1 = 1,25
 Clădiri etajate cu mai multe deschideri: αu/α1 = 1,35
Pentru clădiri cu pereți structurali:
 Structuri cu maxim 2 pereți pe fiecare direcție: αu/α1 = 1,0
 Structuri cu mai mult de 2 pereți pe fiecare direcție: αu/α1 = 1,15
 Structuri cu pereți cuplați și structuri duale cu pereți preponderenți: αu/α1 = 1,25
q = 3.5 ∙ 1,35 = 4.725– factorul de comportare al structurii;
γI = 1,2 - factor în funcție de clasa de importanță a construcției.
22
Lilicu Grigore
2.2.2. Predimensionarea elementelor structurii de rezistență
2.2.2.1. Predimensionarea grinzilor

Grinzile preiau încărcări de la planșee, de la pereții de închidere, cei despărțitori și le
transmit stâlpilor. Un element de construcție poartă denumirea de grindă dacă:
L
≥5
max ⁡( b , h)
unde:
- L - lungimea grinzii
- b – lăţimea secţiunii grinzii
- h – înălţimea secţiunii grinzii
Dimensiunile grinzilor se stabilesc preliminar, din criteriile de rigiditate și arhitecturale.
Secțiunile grinzii se aleg multiplu de 5 cm pentru cele cu înălțimea de 80 cm sa multiplu de 10
cm pentru grinzi cu înălțimea mai mare de 80 de cm.
Grinzi L:h gL= ( 101 … 121 )∗L interax = ( 101 … 121 )∗5,35 m=( 0.535 m−0.445 m ) → h =0.50 m
gL
b gL= ( 12 … 13 )∗h =( 12 … 13 )∗0.5= ( 0.25 … 0.166 ) → b

gL =0.25 m  GL 25x50
gL
Grinzi T:h¿ = ( 101 … 121 )∗T interax = ( 101 … 121 )∗4,85 m=( 0.485 m..0.404 m ) →h =0.45 m
¿
23
Lilicu Grigore
b ¿= ( 12 … 13 )∗h =( 12 … 13 )∗0.45=( 0.225 … 0.15 ) → b

gL gL =0.20 m GT 20x45
Se adoptă grinda cu secțiunea: 25x50
2.2.2.2. Predimensionarea plăcii

Plăcile din beton armat sunt elemente de suprafaţă la care una din dimensiuni este mult
mai mică decât celelalte două încărcate perpendicular pe planul lor. Deoarece lățimea și
lungimea plăcilor sunt date de geometria structurii, predimensionarea plăcilor presupune aflarea
grosimii acestora.
Grosimea plăcilor este modulată la multiplu de 10mm.
1
hP= ∗¿min (l1;l2)
35 ….45
Unde:
l1 și l2 sunt luminile pe direcție longitudinală și transversală
1
hP= ∗¿min (5.35 ; 4.85) = 0.14 m
35 ….45
Adoptăm o grosime a plăcii hp=140mm
2.2.2.3. Predimensionarea stâlpului

Stâlpii cadrelor sunt elemente supuse la solicitări compuse: M,N,V în proporţii diferite în
funcție de poziția lor în cadru. Conform rezultatelor aflate după modelarea structurii în
programul AXIS VM X6, se observă că dintre toate solicitările, cea mai mare este forța axială.
Secțiunea transversală a stâlpilor s-a ales pătrată. Pentru asigurarea ductilității
corespunzătoare trebuie ca:
hs≥
√
N ELD
s
ϑ f cd
Unde:
ELD
 Ns - forța axială în stâlp la nivelul încastrării în starea limită de serviciu de lungă
durată (P+0,4U+0,4Z);
 ϑ = 0,4 - forța axială normalizată
 f cd = 25/1,5 =16,666 N/mm2 (C 25/30).
Criteriul de predimensionare este cel legat de asigurarea ductilitații locale a stâlpilor
prin limitarea efortului mediu de compresiune. Nu este indicată schimbarea secțiunii
stâlpilor pe înalțimea clădirilor pentru a evita variația rigidității etajelor.
Predimensionarea stâlpilor se face în funcție de forța axială ce acționează asupra
24
Lilicu Grigore
acestora. Acest lucru presupune o evaluare a încărcărilor în această fază .

N Ed
Ac , nec =
v d ∙ f cd
unde:
 Ac , nec −¿aria necesară a secțiunii transversale a stâlpului [ mm ]
 N Ed−¿ forța axială la baza stâlpului [ N ]
 v d−¿ forța axială normalizată , adimensională ce ține seama de efectul indirect produs de
acțiunea seismică asupra structurii
v d=0,4 ÷ 0.65(conform P 100−1/2013)
 f cd −¿valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului
f ck 25
f cd =α cc ∙ =1 ∙ =16,67 N / mm2 ¿)
γc 1,5
 α cc−¿ coeficient care ia în considerare efectele de lungă durată și efectele defavorabile
rezultate din modul de aplicare al încărcărilor
 f ck−¿ valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune a betonului
 γ c −¿ coeficient parțial de siguranță pentru beton
o Aria de plașeu aferentă celui mai încărcat stâlp este:

pl 2
Aaferent =25.41 m
Forța axială ce acționează la baza stâlpului este produsă de încărcările din:
o Terasă
N d ,terasă =A terasă
aferent ∙ g d , acoperis=25.41 ∙ 6.50=165.165 KN
o Placă etaj curent

pl
N d ,etajcurent =netaje ∙ A aferent ∙ g d , etajcurent =3 ∙ 25.41∙ 5.05=384.961 KN
o Pereți interiori
❑
N d , pereți . interiori= A aferent ∙ gd , pereți . interiori=25.41 ∙3.47=88.17 KN
o Greutatea grinzilor cu sectiunea de 25x50cm
N d ,grinzi =7 ∙ ( 0,25 ∙ ( 0,50−0,14 ) ) ∙13 ∙ 25=204.750 KN
o Greutatea stâlpilor cu secțiunea considerată 45x45cm
N d ,stâlp =7∙ ( 0,45 ∙ 0,45 ) ∙ 3 ∙ 25=106.312 KN
Forța axială este:
N Ed=N d ,acoperiș + N d , etajcurent + N d , pereți .interiori + N d , grinzi + N d , stâlp =949.358 KN=949358 N
25
Lilicu Grigore
Aria necesară a stâlpului este:

1,35 ∙ N Ed 1281633.3 2
Ac , nec = = =192206.55 mm →
v d ∙ f cd 0,4 ∙ 16,67
→ hnec =447,21mm → adoptăm h=45 cm
→ bnec =447.21mm → adoptăm b=45 cm
2 2
→ A s=b ∙h=45 ∙ 45=2025 cm =202500 mm
2.2.3. Calculul structurii

Pentru calculul structurii de rezistență și determinarea eforturilor secționale s-a utilizat
programul de calcul AxisVM X6 Student Version.
Analiza prezentei structuri se va realiza în 4 etape:
- Modelarea elementelor structurii (introducerea datelor)
- Generarea încărcărilor, definirea ipotezelor și combinațiilor de încărcări
- Analiza (MODALĂ și STATICĂ)
- Prelucrarea rezultatelor (eforturi și tensiuni în elemente, reacțiuni în reazeme, deplasări și rotiri)
2.2.3.1. Modelarea elementelor structurii

Introducerea datelor se face, la rândul ei , într-un șir de etape bine determinate:
Se reprezintă geometria structurii sub forma unui cadru spațial cu elementele structurale
modelate ca elemente finite unidimensionale.
Acestea au următoarele dimensiuni ale secțiunilor:
Grinzi – 25x50 cm pentru grinzile principale și secundare
Stâlpi – 45x45 cm
Placă – 14 cm
26
Lilicu Grigore
Fig.4. Modelarea structurii de rezistență (AxisVM X6)
 Definirea materealelor utilizate
Fig.5. Definirea materealelor
 Definirea secțiunilor elementelor
Fig.6. Definirea secțiunilor
 Definirea elementelor finite și reazamelor modelului (Încastrările stâlpului)
27
Lilicu Grigore
 Definirea gradelor de libertate nodală
Fig.7. Definirea gradelor de libertate
 Definirea încarcărilor
Fig.8. Definirea încărcărilor – ipoteza 1
28
Lilicu Grigore
29
Lilicu Grigore
 Definirea încarcărilor din seism
Fig.11. Definirea încărcării seismice
Deoarece asupra unei structuri acționează simultan mai multe tipuri de incărcări, acestea
trebue grupate pentru obținerea unor eforturi totale cumulate asupra elementelor structurale.
Gruparea încărcărilor se realizează conform SR-EN 1990-2004, și sunt elaborate pentru
două tipuri de stări limită: SLU și SLS.
Pe baza evaluării încărcărilor, în programul de calcul, s-au introdus următoarele combinații
de încărcări:
30
Lilicu Grigore
Fig.12. Combinații de încărcări
2.2.3.2. Rezultate
 Analiză modală
 Frecvențe proprii și combinația maselor modale
Fig.13. Frecvențe proprii
Fig.14. Combinația maselor modale
31
Lilicu Grigore
 Modurile proprii de vibrație
Fig.15. Modul 1 de vibrație
32
Lilicu Grigore
33
Lilicu Grigore

34
Lilicu Grigore
 Verificarea deplasărilor relative de nivel “drift”
Fig.18. Sensibilitatea seismică a nivelelor
2.2.3.3. Calculul armăturii din rigla de cadru

În cadrul calculului armăturii s-a folosit SR EN 1992-1, iar pentru determinarea eforturilor
s-a utilizat un program automat de calcul. Din programul AXIS VM 6 s-au extras momentele
maxime în câmp şi pe reazeme din cadrul înfăşuratoarei min/max reduse la faţa stâlpului.
Pentru dimensionare s-a ales grinda transversală din axul 2 poziţionată peste parter.
Generalități:
În această etapă se va efectua dimensionarea armăturii longitudinale și transversale a
grinzii principale conform prevederilor din standard SR EN 1992-1-1 :2006 și normativ P100-
1/2013.
Grinzile din beton armat sunt elemente liniare la care una din dimensiuni este mult mai
mare decât celelalte două, fiind solicitate la încovoiere.
Grinzile din beton armat se clasifică din punct de vedere structural în trei mari categorii :
 grinzi principale;
 grinzi secundare;
 grinzi de rigidizare;
Grinzile secundare preiau încărcări de la plăci și le transmit altor elemente orizontale
(grinzi principale). Este important de precizat faptul că grinzile secundare nu preiau încărcările
provenite din seism.
Grinzile principale preiau încărcările de la plăci și grinzile secundare (dacă acestea din
urmă există) și le transmit elementelor verticale de rezistență. Este important de precizat faptul
că grinzile principale preia atât încărcări gravitaționale importante, cât și încărcările seismice.
35
Lilicu Grigore
Pe baza datelor obținute în urma predimensionării și a evaluării încărcărilor date de

acțiuni, se realizează analiza structurală cu ajutorul progamului de calcul automat al structurilor
ce are la bază metoda elementului finit, AxisVM 6.
Prevederi constructive:
 armătura longitudinală de rezistență:
 cel puțin jumătate din secțiunea de armătură întinsă se prevede și în zona comprimată
 coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă satisface condiția
As f ctm
ρ= ≥ 0,5 ∙
b∙d f yk
 valoarea minimă a coeficientului de armare trebuie respectată pe toată deschiderea grinzii
 se prevede armarea continuă pe toată deschiderea grinzii, astfel:
 la partea superioară și inferioară a grinzilor se prevăd se prevăd cel puțin câte două bare
cu suprafața profilată cu diametrul ≥ 14 mm
 cel puțin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor, se prevede
continuă pe toată lungimea grinzii
 distanța între axele barelor, în zonele întinse, de regulă, trebuie să fie de maxim 200mm
 armătura transversală (etrieri) :
 diametrul maxim al etrierilor se consideră 12 mm
 diametrul minim al armăturilor se consideră ¼ din diametrul cel mai mare al armăturii
longitudinale de rezistență , dar cel puțin 6 mm
 distanța maximă între etrierii din zonele critice potențiale se consideră:
smax ≤ min ( hw
4
; 150 mm; 7 ∙ d bL )
 Caracteristici geometrice:
Grinda 25x50:
 Lățimea grinzii : b w =250 mm
 Înălțimea grinzii: h g=500 mm
 Înălțimea plăcii: h f =140 mm
 Lățimea stâlpului : b c =450 mm
 Acoperirea cu beton : c=35 mm
36
Lilicu Grigore
Distanța dintre centrele de greutate ale armăturilor de 20mm de la partea inferioară A s1 și

cele de la partea superioară A s 2:
20
d s =h g−2 ∙ c−2∙ ❑ =500−2 ∙35−2 ∙ =410 mm
2 2
Lățimea activă de placă b eff conform normativ P100-2013 (5.3.4.1.1) este egală în cazul
grinzilor care intră într-un stâlp exterior cu lățimea stâlpului b c plus de două ori grosimea plăcii
h f de fiecare parte a grinzii , dacă există grinzi transversale în nod :
b eff =b c + 4 ∙ hf =450+4 ∙ 140=1010 mm
Înălțimea utilă a grinzii pentru un rând de armături longitudinale cu diametrul de 20mm
se obține cu relația :
❑max 20
d=hg −c− =500−35− =455 mm
2 2
 Caracteristicile materialelor folosite
- Beton C25/30
f ck 25
fcd=αcc ∙ =1∙ =16,67 N/mm2 = 16670 kN/m2
γc 1,5
f ctk , o ,05 1,5
fctd=act∙ =1∙ =1,00 N/mm2
γc 1,5
fctm=2,6 N/mm2
Unde:
- fcd-valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului
- fctd-valoarea de calcul a rezistenței la întindere a betonului
- f ctk ,o , 05-rezistența de calcul la întindere axială cu fractilul de 5%
- fctm-valoarea medie a rezistenței la întindere direct a betonului
- γ c- coeficient parțial de siguranță pentru beton
o γ c=1,5-pentru situații de proiectare permanente și tranzitorii
o γ c=1,2-pentru situații accidentale
- α cc şi α ct – coeficienţi care iau în considerare efectele de lungă durată şi
efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al încărcărilor
- Oțel PC52
f yk 355
fyd = = = 300 N/mm2
γ s 1,15
37
Lilicu Grigore
- Oțel BST500 C
f yk 500
fyd = = = 434,8 N/mm2
γ s 1,15
Unde:
- fyd-limita de curgere de calcul a armăturilor pentru beton armat
- f yk – limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat
- γ s - coeficient parțial pentru armăturile pentru beton armat sau precomprimat
 Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzilor conform SR EN 1992-1-1 :2006 și

P100-1/2013
 Calculul armăturilor longitudinale din reazem:
Fig.19. Diagrama My grindă longitudinală
- h f =140 mm
M Ed 103229000
- h g=500 mm μ= 2
= 2
=0,119
b w ∙ d ∙ f cd 250 ∙ 455 ∙ 16,67
- b w =250 mm
- b c =450 mm
38
Lilicu Grigore
- a=c nom =35 mm
x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =455 ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ 0,119 )=57,81 mm

x ∙ bw 1 ∙ f cd
x ∙ b w ∙ f cd= A s 2 ∙ f yd A s 2= ≥ ρ ∙ bw ∙d
f yd
f ctm 2,6
ρ=0,5 ∙ =0,5∙ =0,00318
f yk 345
x ∙b w ∙ f cd 57,81∙ 250 ∙16,67

A s 2= = =803,07 mm2 ≥ ρ ∙ bw ∙ d=0,00318 ∙250 ∙ 455=361,72mm 2 ;
f yd 300
nec 2 2
A s 2 =803,07 mm 4 16 A s2 r =804 mm
2
A16=201,1mm
A s 2r ∙ f yd 804 ∙ 300
x r= = =57,87 mm
bw ∙ f cd 250 ∙16,67
M rb 2=A s 2 r ∙ f yd ∙ ( d−0,5 ∙ x r )=804 ∙ 300 ∙ ( 455−0,5∙ 57,87 )=102766878 N ∙ mm=102,766 kN ∙ m
 Calculul armăturilor longitudinale la partea inferioară
Fig.20. Diagrama My grindă longitudinală
M Ed 58408000 M Ed 70642000
μ= 2
= 2
=0,023μ= 2
= 2
=0,019 ;
b eff ∙d ∙ f cd 730 ∙ 455 ∙16,67 b eff ∙d ∙ f cd 900∙ 500 ∙ 16,67
b eff =b c + 2∙ hf =450+ 2∙ 140=730 mm
x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =455 ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ 0,023 )=9,65 mm

x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =500 ∙ ( 1−√1−2∙ 0,019 ) =19 mm;
39
Lilicu Grigore
x ∙ beff ∙ f cd
x ∙ b eff ∙ f cd =A s 1 ∙ f yd A s 1= ≥ ρ ∙b w 1 ∙ d ≥ 0,5 ∙ A s 2
f yd
f ctm 2,2
ρ=0,5 ∙ =0,5∙ =0,00318
f yk 345
x ∙b eff ∙ f cd 9,65 ∙ 730∙ 16,67 2
A s1 = = =391,4 ≥ ρ ∙ bw 1 ∙ d=0,00318∙ 250 ∙ 455=361,725 mm
f yd 300
Anec 2
s1 =391,4 mm 3 14 A s 1 r =462 mm
2
2
A14 =153,9 mm
A s 1r ∙ f yd 462 ∙300
x r= = =11,39 mm
beff ∙ f cd 730 ∙16,67
M rb 1=A s 1 r ∙ f yd ∙ ( d−0,5 ∙ x r )=462∙ 300∙ ( 455−0,5 ∙ 11,39 )=62273673 N ∙ mm=62.27 kN ∙ m
 Calculul forței tăietoare de proiectare
max M i− j j −i
rb 1 + M rb 2
( p+ 0,4 ∙u ) ∙ ( L−h c )
V Ed =γ Rb ∙ +
L−hc 2
114,071+117,013
¿ 1,2∙ +68,66=131,68 kN
4,85−0,45
- γ Rb=1,2−¿factor de suprarezintență datorat efectului de consolidare a oțelului

 Dimensionarea armăturii transversale
α cw ∙ b w ∙ z ∙ ϑ 1 ∙ f cd max
V Rd ,max = ≥V Ed
( ctgθ +tgθ )
Unde:
40
Lilicu Grigore
- αcw=1 - coeficient care ţine seama de starea de efort în fibra comprimată
- z=0.9d
- v1=0,6 - coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare
- ctgθ=1
1∙ 0,25 ∙0,405 ∙ 0,6 ∙16670 max

V Rd ,max = =506,351kN ≥ V Ed =131.68 kN
1+1
A sw
V Rd , s= ∙ z ∙ f yd ∙ ctgθ ≥V max
Ed
s
2
π ∙ d bw π ∙8 2
A sw=nr ∙ =4 ∙ =201,061 mm
4 4
201,061 max
V Rd , s= ∙0,405 ∙ 400 ∙1=325,718 kN ≥V Ed =131,68 kN
100
 Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor conform SR EN 1992-1-1 :2006 și

P100-1/2013
 Calculul armăturilor longitudinale din reazem:
Fig.21. Diagrama My grindă transversală
41
Lilicu Grigore
- h f =140 mm
M Ed 129776000
- h g=500 mm μ= 2
= 2
=0,15
b w ∙ d ∙ f cd 250 ∙ 455 ∙ 16,67
- b w =250 mm
- b c =450 mm
- a=c nom =35 mm
x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =455 ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ 0,15 )=72.8 mm

x ∙ bw 1 ∙ f cd
x ∙ b w ∙ f cd= A s 2 ∙ f yd A s 2= ≥ ρ ∙ bw ∙d
f yd
f ctm 2,6
ρ=0,5 ∙ =0,5∙ =0,00318
f yk 345
x ∙b w ∙ f cd 72,8 ∙250 ∙ 16,67 2 2

A s 2= = =1011,31 mm ≥ ρ ∙b w ∙ d=0,00318∙ 250 ∙ 455=361,72 mm ;
f yd 300
nec 2 2
A s 2 =1011,31 mm 4 18 A s 2 r=1018 mm
2
A18=254,5 mm
A s 2r ∙ f yd 1018 ∙300
x r= = =72,28mm
bw ∙ f cd 250 ∙16,67
M rb 2=A s 2 r ∙ f yd ∙ ( d−0,5 ∙ x r )=1018 ∙300 ∙ ( 455−0,5 ∙72,28 )=127919844 N ∙ mm=127,919 kN ∙m
 Calculul armăturilor longitudinale la partea inferioară
Fig.22. Diagrama My grindă transversală
42
Lilicu Grigore
M Ed 86683000 M Ed 70642000
μ= 2
= 2
=0,034μ= 2
= 2
=0,019 ;
b eff ∙d ∙ f cd 730 ∙ 455 ∙16,67 b eff ∙d ∙ f cd 900∙ 500 ∙ 16,67
b eff =b c + 2∙ hf =450+ 2∙ 140=730 mm
x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =455 ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ 0,034 ) =18.2mm

x=d ∙ ( 1−√ 1−2 ∙ μ ) =500 ∙ ( 1−√1−2∙ 0,019 ) =19 mm;
x ∙ beff ∙ f cd
x ∙ b eff ∙ f cd =A s 1 ∙ f yd A s 1= ≥ ρ ∙b w 1 ∙ d ≥ 0,5 ∙ A s 2
f yd
f ctm 2,2
ρ=0,5 ∙ =0,5∙ =0,00318
f yk 345
x ∙b eff ∙ f cd 18.2 ∙730 ∙ 16,67

A s1 = = =738,25 ≥ ρ ∙ bw 1 ∙ d =0,00318∙ 250 ∙ 455=361,725 mm 2
f yd 300
Anec 2
s1 =738.25 mm 3 18 A s 1 r=763 mm
2
2
A18=254.5 mm
A s 1r ∙ f yd 763 ∙300
x r= = =18,8 mm
beff ∙ f cd 730 ∙16,67
M rb 1=A s 1 r ∙ f yd ∙ ( d−0,5 ∙ x r )=763 ∙300 ∙ ( 455−0,5 ∙18,8 )=101997840 N ∙ mm=101.997 kN ∙ m
 Calculul forței tăietoare de proiectare
M rb 1 + M rb 2 ( p+ 0,4 ∙u ) ∙ ( L−h c )
i− j j −i
max
V Ed =γ Rb ∙ +
L−hc 2
43
Lilicu Grigore
133,273+141,588
¿ 1,2∙ +68,66=143,62 kN
4,85−0,45
- γ Rb=1,2−¿factor de suprarezintență datorat efectului de consolidare a oțelului

 Dimensionarea armăturii transversale
α cw ∙ b w ∙ z ∙ ϑ 1 ∙ f cd max
V Rd ,max = ≥V Ed
( ctgθ +tgθ )
Unde:
- z=0.9d
- ctgθ=1
1∙ 0,25 ∙0,405 ∙ 0,6 ∙16670 max

V Rd ,max = =506,351kN ≥ V Ed =143.62 kN
1+1
A sw
V Rd , s= ∙ z ∙ f yd ∙ ctgθ ≥V max
Ed
s
2
π ∙ d bw π ∙8 2
A sw=nr ∙ =4 ∙ =201,061 mm
4 4
201,061 max
V Rd , s= ∙0,405 ∙ 400 ∙1=325,718 kN ≥V Ed =143.62 kN
100
44
Lilicu Grigore
2.2.3.4. Calculul armăturii din stâlp

Conform P100-1/2013 stâlpii se calculează la starea limită de rezistenţă la încovoiere cu
forta axială şi la forţă taietoare utilizand SR EN 1992-1-1 ca document de referinţă.
Stâlpul se calculează la compresiune excentrica plană şi se verifică la compresiune
excentrică oblică. Armarea stâlpilor se va face simetric.
În cadrul proiectului se va efectua dimensionarea armăturii pentru stâlp cu secţiune pătrată
45x45 cm, a cărui eforturi de calcul, în urma calculului automat efectuat cu programul AxisVM
6.
Fig.23. Diagrama Nx stâlp Fig.24. Diagrama My stâlp Fig.25. Diagrama Mz stâlp
45
Lilicu Grigore
 Prevederi constructive pentru armaturile longitudinale:

Coeficientul minim de armare longitudinală totală ρ va fi cel puţin 0,01 şi maximum 0,04.
Diametrele minime ale armăturilor longitudinale pentru zone seismice sunt de 12mm pentru bare
PC52.
Distanţe minime şi maxime între bare:
 distanţa liberă minimă între bare: 50mm
 distanţa maximă din ax în ax: 200mm
Între armaturile din colţuri se va prevedea, pe fiecare latură, cel puţin câte o bară
intermediară.
 Prevederi constructive pentru armaturile transversale:

Zonele de la extremităţile stâlpilor se vor considera zone critice pe o distanţă lcr,
determinată cu :
(
l cr ≥ max 1,5∙ hc ;
l cl
6
; 600 mm )
l cl
Daca <3 , intreaga sectiune a stalpului se considera zona critica si se va arma in
hc
consecinta.
Diametrul etrierilor trebuie sa fie ≥1/4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale , dar
cel puțin 6mm.
Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel puțin:
- 0.005 in zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel
- 0.0035 in restul zonelor critice
Distanța dintre etrieri nu va depăși:
s ≤ min ( b0
3
; 125 mm ; 7 ∙ d bL )
unde:
-b 0 latura minima a sectiunii utile(situata in interiorul etrierului perimetral)
-d bL diametrul minim al barelor longitudinale
 Caracteristici geometrice :
 secțiunea stâlpului – bs x hs = 450x450 mm
46
Lilicu Grigore
 înălțimea stâlpului – Ls= 3000 mm

 acoperirea cu beton – c = 30 mm
 Caracteristicile materialelor folosite

- Beton C25/30
f ck 25
fcd=αcc ∙ =1∙ =16,67 N/mm2 = 16670 kN/m2
γc 1,5
f ctk , o ,05 1,5
fctd=act∙ =1∙ =1,00 N/mm2
γc 1,5
fctm=2,6 N/mm2
Unde:
- fcd-valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului
- fctd-valoarea de calcul a rezistenței la întindere a betonului
- f ctk ,o , 05-rezistența de calcul la întindere axială cu fractilul de 5%
- fctm-valoarea medie a rezistenței la întindere direct a betonului
- γ c- coeficient parțial de siguranță pentru beton
o γ c=1,5-pentru situații de proiectare permanente și tranzitorii
o γ c=1,2-pentru situații accidentale
- α cc şi α ct – coeficienţi care iau în considerare efectele de lungă durată şi
efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al încărcărilor
- Oțel PC52
f yk 355
fyd = = = 300 N/mm2
γ s 1,15
- Oțel BST500 C
f yk 500
fyd = = = 434,8 N/mm2
γ s 1,15
Unde:
- fyd-limita de curgere de calcul a armăturilor pentru beton armat;
- f yk – limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat;
- γs- coeficient parțial pentru armăturile pentru beton armat sau
precomprimat.
47
Lilicu Grigore
 Calculul armăturilor longitudinale
(
e a=max 20 mm ;
hc
)
e =20 mm
30 a
M Ed =M 2−2(3−3) +e a ∙ N Ed=155,820+0,02 ∙1422,268=184,26 kN ∙ m
N Ed 1422268
x= = =189,59 mm
hc ∙ f cd 450∙ 16,67
d=hs ( b s )−a=450−30=420 mm
n = 4 bare ∅=16 mm
π∗∅ 2 2
A sr =n =804.248 mm
4
d−x
M Rd =N Ed ∙ + A sr ∙ f yd ∙ ( d−a )=298,476 kN ∙ m
2
d−x 560−128
M Rd =N Ed ∙ + A sr ∙ f yd ∙ ( d−a )=1276967 ∙ +1472.62 ∙300 ∙ ( 560−40 )=505553592 N ∙ mm=505.53
2 2
M Rd =298,476 kN ∙ m> M Ed =184.26 kN ∙ m
 Calculul armăturilor transversal
(
e a=max 20 mm ;
hc
)
e =20 mm
30 a
M Ed =M 2−2(3−3) +e a ∙ N Ed=208,634+ 0,02∙ 1422,268=237,07 kN ∙ m
48
Lilicu Grigore
N Ed 1422268
x= = =189,59 mm
hc ∙ f cd 450∙ 16,67
d=hs ( b s )−a=450−30=420 mm
n = 4 bare ∅=16 mm
2
π∗∅ 2
A sr =n =804.248 mm
4
d−x
M Rd =N Ed ∙ + A sr ∙ f yd ∙ ( d−a )=298,476 kN ∙ m
2
d−x 560−128
M Rd =N Ed ∙ + A sr ∙ f yd ∙ ( d−a )=1276967 ∙ +1472.62 ∙300 ∙ ( 560−40 )=505553592 N ∙ mm=505.53
2 2
M Rd =298,476 kN ∙ m> M Ed =237,07 kN ∙m
 Verificarea mecanismului de formare a articulațiilor plastice
γ Rd = 1,3 factor de suprarezistență datorat efectului de consolidare a oțelului
280+180
=1,39 ≥1,3
241+ 90
M Rd =505.536 kN ∙ m> M Ed=383.564 kN ∙m
 Verificarea la compresiune excentrică oblică
49
Lilicu Grigore
N Ed=1422,268 kN
N Rd= A ∙ f cd =0,45∙ 0,45 ∙16670=3375,67 kN

N Ed 1422,268
= =0,42 a=1,45
N Rd 3375,67
( ) ( )
1,45 1.45
208,634 155,820
+ =0.98≤ 1,00
298,476 298,476
 Calculul forței tăietoare de calcul

i−k k−i
max M Rd + M Rd 2∙ 298,476
V Ed =γ Rd ∙ =1,3 ∙ =310,41 kN
H −hw 3−0,5
- γRd=1.3 pentru nivelul de bază al construcţiei
- γRd=1.2 pentru restul nivelurilor
 Dimensionarea armăturii transversale

α cw ∙ bc ∙ z ∙ϑ 1 ∙ f cd max
V Rd ,max = ≥ V Ed
( ctgθ +tgθ )
unde:
- z=0.9d
- ctgθ=1
1∙ 0,45 ∙0,9 ∙ 0,42 ∙0,6 ∙ 16670 max
V Rd ,max = =850,67 kN ≥ V Ed =310,41 kN
1+1
s=100mm=0,1 m
A sw
pe = ≥p
s ∙ h c emin
- pemin=0.005 pentru nivelul de bază;

50
Lilicu Grigore
- pemin=0.0035 in rest
2
4∗π∗10
impunem etreeri dubli ∅ 10: A sw = = 314.159 mm2
4
314.159
pe = =0,0069 ≥ p emin =0,005
100∗450
 Calculul forței de proiectare orizontală:

V jhd =γ Rd ∙ ( A s 1 r + A s 2 r ) ∙ f yd −V Ed
- Rd=1.2 factor de suprarezistenţă
- As1r, As2r – ariile reale ale armăturilor de la partea superioară şi de la partea inferioară a
grinzilor
- VEd – forţa tăietoare de proiectare din stâlpul de sub nod
V jhd =1,2∙ ( 462∙ 10 +804 ∙ 10 ) ∙ 210000−310.41=8.62 kN

−6 −6
 Verificarea la forță tăietoare orizontală
√
V jhd ≤ 0,8 ∙∙ 1−
Vd
∙b ∙h ∙f
❑ j c cd
- (
¿ 0,6 ∙ 1−
250 )
f ck
=0,54
- b j=min ( hc ; b w + 0,5 ∙h c ) =450 mm
- Vd - forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra
N Ed 1422.268
V d= = =0,42 kN
N Rd 3375.67
√
V jhd =8.62 ≤0,8 ∙ 0,54 ∙ 1−
0,42
0,54
∙ 0,45 ∙0,45 ∙ 16670=685.39 kN
 Verificarea armăturii transversale
A sh ∙ f yd >0,8 ∙ A s 2 r ∙ f yd ∙ ( 1−0,8∙ V d )
- Ash - aria totală de etrieri orizontali în nod
- ne - numărul de etrieri orizontali din nod
51
Lilicu Grigore
- As2r – ariile reale ale armăturilor de la partea superioară şi de la partea inferioară a
grinzilor
- νd - forţa axială normalizată a stâlpului inferior
π ∙ 102 2 π ∙ 0,0142
A sh =ne ∙ nr ∙ A sbw =4 ∙6 ∙ =1884.955mm A sh =ne ∙ nr ∙ A sbw =7 ∙ 4 ∙ =0,00431 ;
4 4
−6
0,00188 ∙ 210000=395.65 kN > 0,8∙ 462 ∙10 ∙210000 ∙ (1−0,8 ∙ 0,42 )=51.53 kN
0,00431 ∙210000=905,1 kN >0,8 ∙ 1570,8∙ 10−6 ∙ 210000∙ ( 1−0,8∙ 0,213 )=218,927 kN ;
−6
0,00188 ∙ 210000=395.65 kN > 0,8∙ 804 ∙ 10 ∙210000 ∙ ( 1−0,8 ∙ 0,42 )=89.68 kN
2.2.4. Calculul Fundațiilor

2.2.4.1. Generalități
Fundațiile sunt elemente de construcție de rezistență situate sub nivelul terenului natural,
prin intermediul cărora se transmit terenului de fundare încărcările care acționează asupra
construcției și încărcarea lor proprii , astfel că presiunea efectivă pe talpa fundațiilor sa nu
depășească presiunea admisibilă a terenului de fundare , iar tasările care rezultă să poată fi
suportate de construcție . Prin tasare se întelege o îndesare a terenului sub tălpile de fundație în
urma căreia construcțiile pot suferi efecte defavorabile (înclinări , crăpături în ziduri etc.)
 Factori de care depinde alegerea tipului de fundație
a. Sistemul structural al construcției:
- tipul de suprastructură ( în cadre , cu pereți portanți etc.);
- dimensiuni (deschideri, travee, înălțimi suprateran si subteran);
- alcătuirea substructurii;
- materiale utilizate (beton , metal , zidărie etc.);
- mecanismul de disipare a energiei induse de acțiunea seismică
- sensibilitatea la tasări a sistemului structural
b. Condițiile de teren:
- natura și stratificația terenului de fundare , caracteristicile fizico-mecanice ale
straturilor de pământ sau de rocă și evoluția lor în timp;
- condițiilede stabilitate generală a terenului (terenuri în pantă cu structuri geologice
susceptibile la alunecări de teren etc.);
- condițiile hidrogeologice (nivelul și variația sezonieră a apelor subterane , agresivitatea
apelor subterane , circulația apelor prin pământ etc.)
- condițiile hidrologice (nivelul apelor de suprafață , posibilitatea de producere a
52
Lilicu Grigore
inundațiilor ,a fenomenului de afuiere etc.);

c. Condițiile de exploatare ale construcției :
- eforturile transmise la fundații (din sarcini statice și dinamice);
- posibilitatea pierderilor de apă sau substanțe chimice din instalațiile sanitare sau
industriale;
- încălzirea terenului în cazul construcțiilor cu degajări mari de căldură (cuptoare, furnale
etc.);
- degajări de gaze agresive care poluează apele meteorice și accentuează agresivitatea
chimică a apelor subterane;
- influența deformațiilor terenului de fundare asupra exploatării normale a construcției;
- limitarea tasărilor în funcție de cerințele tehnologice specifice;
d. Condițiile de execuție ale infrastructurii:
- adâncimea săpaturii pentru realizarea fundațiilor construcției și modul de asigurare a
stabilității săpăturii;
- existența unor construcții în vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuție a
infrastructurii ;
- sistemul de epuismente;
- prezența rețelelor de apă-canal, de gaze , de energie electrică;
 Sistemul de fundare adoptat : fundații continue sub formă de rețele de grinzi , dispuse pe
două direcții.
Metoda adoptată pentru calculul grinzilor de fundare este metoda bazată pe ipoteza
deformațiilor elastice locale (Winkler).
Modelul Winkler are la bază ipoteza contactului permanent între grinda de fundare și
teren și faptul că sub acțiunea încărcărilor ,deformațiile terenului în punctele de pe suprafața de
contact sunt proporționale cu deformațiile grinzii ,factorul de proporționalitate fiind coeficientul
de pat k;
p=k ∙ y
 q( x)−¿sarcina uniform distribuită pe grindă

53
Lilicu Grigore
 p(x)−¿ reacțiunea terenului de fundare

Terenul de fundare este considerat ca o serie continuă de arcuri elastice pe care sprijină și
care se comprimă proporțional cu sarcina transmisă (constanta elastică a arcurilor fiind egală cu
k).
Pentru modelul Winkler se mai fac si următoarele ipoteze:
- fundația pastrează legătura cu terenul pe toată suprafața de contatct
- între fundație și teren lipăsește frecarea
- toate deformațiile se presupun suficient de mici pentru a se aplica principiul suprapunerii
efectelor , însumând deformațiile datorate diverselor secțiuni
 Alcătuirea fundațiilor
La proiectarea fundațiilor continue sub stâlpi având alcătuirea de grindă se recomandă
respectarea următoarelor condiții:
- fundațiile continue se dispun pe o direcție sau pe două direcții
- deschiderile marginale ale fundațiilor continue pe o direcție se prelungesc în consolă pe
lungimi cuprinse între (0,20 ÷ 0,25)L0
- lățimea grinzii , B , se recomandă majorarea valorii lățimii obținute prin calcul cu cca.
20% , această majorare este necesară datorită interacțiunii dintre grinda static
nedeterminată și terenul de fundare , diagrama presiunilor de contact are o distribuție
neliniară , cu concentrări de eforturi , în zonele de rigiditate mai mare , de obicei sub
stâlpi
- înălțimea secțiunii grinzii de fundație H c , se alege cu valori cuprinse intre ( 13 ÷ 16 ) din

distanța maximă L0 dintre doi stâlpi succesivi
- grinzile de fundare au ,în general, în secțiune forma unui T întors , fiind dispuse la partea
inferioarăcu o placă de lățime B calculată din condiția de a nu depăși capacitatea portantă
a terenului de fundare
2.2.4.2. Predimensionarea fundaţiilor
 Materiale folosite
 Beton C25/30
fck = 25 N/mm2
fctm = 2.2 N/mm2
fcd = 16.67 N/mm2
54
Lilicu Grigore
 BST 500 C
fyk = 500 N/mm2
fyd = 434.8 N/mm2
 PC 52
fyk = 345 N/mm2
fyd = 300 N/mm2
 Predimensionarea secțiunii din beton
 Deschiderile marginale ale fundațiilor continue pe o direcție se prelungesc in console pe lungimi

cuprinse între (0,20 – 0,3) L0 (deschiderea maximă a grinzii de fundare intre stâlpi)
li = (0,2÷0,3)∙L0 = (0,2÷0,3) ∙4,9 = 0,98÷1,47 => li = 1,1 m
 Înălțimea grinzii de fundare
Hc = ( 13 ÷ 16 ) ∙ L =( 13 ÷ 16 ) ∙4,9 = 1,63÷0,81 => H = 1,6 m

0 c
 Adâncimea de fundare
Df1 = hîngheț + 0,2 = 0,9 + 0,2 = 1,1 m
 Lățimea grinzii la partea superioară
b = bs + 50 + 50 = 450 + 100 = 550 mm
 Lățimea consolei grinzii de fundare
Lc = 47,5 cm
 Înălțimea tălpii de fundație
Ht ≥ Lc => Alegem Ht = 50 cm
 Lățimea tălpii de fundație
Bf = b + 2* Lc = 55 + 2 * 47,5 = 150 cm
 Verificarea la S.L.S.
La starea limită de serviciu se verifică dacă tasarea maximă calculată pentru fundație este
mai mică decât o tasare maximă admisibilă (Smax). Condițiile care trebuesc indeplinite sunt.
pef,max ≤ α ∙ ppl
pef,min ≥ 0
unde:
- α = 1, 2 – pentru fundații solicitate excentric după o direcție
55
Lilicu Grigore
- ppl – presiunea plastică a terenului de fundare

SLS
N +G f ,k 6 ∙ M SLS
pef ,max ,min = tot ∓ 2
Bf ∙ Lf B f ∙ Lf
unde:
- Ntot - rezultanta forțelor Ni, aplicată în centrul de greutate al grinzii (Ni = Nas, valori
S.L.S)
8
=∑ N i
SLS
N tot
i=1
N SLS
tot =973,109+1398,237+ 1214,397+1231,626+1386,537+1409,767+1422,268+958,419=9994,36
- M – momentul încovoietor rezultat ca urmare a reducerii forțelor Ni în centrul de greutate

al grinzii
8
M SLS =∑ (N ¿ ¿i SLS ∙ x i)¿
i=1
M SLS =(−973,109∗16,174 ) + (−1398,237∗11,52 )+ (−1214,397∗7,06 )+ (−1231,626∗2,22 )+1386,537∗2,32+

- Gf,k – greutatea totală a grinzii de fundare și a umpluturii ce reazemă pe aceasta.
Gf ,k =B f∗L f∗H c∗γ bk =1,5∗34,34∗1,60∗25=2060,4 KN∗m
9994,36+2060,4 6 ∙ 2016,946 2
pef ,min = + =240,86 KN /m >0 → Se verifică
1,5∙ 34,34 1,5 ∙ 34,34 2
9994,36+2060,4 6 ∙ 2016,946 2
pef ,min = − =227,17 KN /m
1,5∙ 34,34 1,5 ∙34,34 2
p pl =ml∗¿)
Unde:
- m1=1.4 – coeficient adimensional al condiţiilor de lucru, pentru pământuri coezive
cu Ic≥0,5
56
Lilicu Grigore
 N1, N2, N3= coeficienţi adimensionali de capacitate portantă, definiţi in funcţie de

valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a pămantului de sub baza fundaţiei,
conform NP112/2013
 γ = 25 kN/m3 – greutatea caracteristică a betonului din care este realizată fundația
Fig.26. Valori ale coeficienților de capacitate portantă
{
N 1=0,29
φ =140=> N 2=2,17
N 3=4,69
q=Df ∗γ =1,10∗25=27,5 KN /m2

c=30 KPa – valoare de calcul a coeziunii pământului de sub baza fundației
2
p pl =1,4∗( 25∗1,5∗0,29+27,5∗2,17+30∗4,69 )=211,25 KN / m
α∗p pl =1,2∗211,25=253,5 KN /m2> p ef , max ¿)→ Se verifică
2.2.4.3. Caracteristicile terenului de fundare

 argilă prăfoasă
 coeficientul de pat Ks=70000[KN/m2] = 7[daN/cm3] pentru pământ coeziv plastic vârtos
cu 0,76<IC =0,8<1.0 conform NP 112-2012, tabelul K.2
2.2.4.4. Calculul static al fundaţiilor continue (reţele de grinzi)

Pe baza datelor obţinute în urma predimensionarii şi a stabilirii încarcărilor s-a efectuat
calculul static cu ajutorul programului de calcul automat AXIS VM X6 luând încalcul şi
coeficientul de pat Ks ca reacţiune verticală. Acest coefficient a fost înmulțit cu lățimea tălpii
grinzii de fundare, atunci cind a fost definit in programul de calcul.
57
Lilicu Grigore
Fig.27. Vedere fundație
Fig.28. Diagramă de momente încovoitoare
58
Lilicu Grigore
Fig.29. Diagramă de forțe tăetoare
2.2.4.5. Calculul armăturii din grinda de fundare ax C-C
 Dimensionarea armăturii de rezistenţă longitudinală

Dimensiuni de calcul
-înălţimea grinzii
h=1600 mm
-lăţimea grinzii
b w =550 mm
-lăţimea de calcul, activă, în câmp, a secţiunii
b eff =1500 mm
-acoperirea cu beton la armătura de rezistenţă
59
Lilicu Grigore
c nom s 1=50 mm
-diamerul impus al armăturii de rezistenţă
∅ s 1=20 mm
-înălţimea utilă a grinzii, în camp

∅ sl
d=h−cnom s 1− =1540 mm
2
 Dimensionarea armăturii in reazem
Momentul maxim
M Ed =530,931 kNm
M Ed
μ= 2
=0,024
b eff ∗d ∗f cd
ω=1− √1−2∗μ = 0,024
𝐴a,𝑛𝑒𝑐 = 𝜔 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * 𝑓cd / 𝑓yd = 779,36 mm2
Procentul minim de armare pentru întreaga secțiune ρmin = 0,2 %
ρmin∗b∗d 2
Aa , min = =1694 mm
100
Se alege n=4 bare şi ϕ=25 mm

b−2∗c−nr . bare∗∅
s= =116,67 mm
nr . bare−1
 Dimensionarea armăturii in câmp

Momentul maxim
M Ed =359,518 kNm
M Ed
μ= =0,005
b eff∗d 2∗f cd
ω=1− √1−2∗μ = 0,005
𝐴a,𝑛𝑒𝑐 = 𝜔 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * 𝑓cd / 𝑓yd = 235,32 mm2
Procentul minim de armare pentru întreaga secțiune ρmin = 0,2 %
ρmin∗b∗d 2
Aa , min = =1694 mm
100
60
Lilicu Grigore
Se alege n=4 bare şi ϕ=25 mm

b−2∗c−nr . bare∗∅
s= =116,67 mm
nr . bare−1
 Dimensionarea armăturii de rezistenţă transversal

Forța tăetoare maximă
V Ed ,max =396,354 kN
acw∗bc∗z∗v 1∗f cd
V Rd max = ≥V Ed , max
cot(θ)+ tan(θ)
Unde:
 z = 0,9 * d =1,386 mm – braţul de pârghie al forţelor interne;
 α cw= 1 – coefficient ce ţine seama de starea de efort în fibra comprimată;
 v = 0,6 – coefficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat.
 se impune unghiul fisurii ca fiind maxim, 45 de grade: ctgƟ = 2,5
V Rd max =2497.79≥ V Ed ,max =396.354
Se adoptă etrieri Ø10 cu patru ramuri cu aria de armătură efectivă
A sw, ef = 4*50,24 = 200,95 mm2
Distanța dintre etreeri
V Ed ,max∗s∗z∗f ywd ∗ctg (θ)

A sw= =¿142,98 mm2
z∗f ywd∗ctg(θ)
d bw =
√ 4 A sw
4∗π
= 6,74 mm
2
real π∗d bw 2 2
A sw =4 =π∗6,74 =142,64 mm
4
 Alegem etreeri dubli Ø8 la 200 mm.
61
Lilicu Grigore
3. PARTEA PERSONALĂ
3.1. Descrierea conţinutului parţii personale
Proiectarea geotehnică și structural a zidului de sprijin pentru a proteja taluzul în potriva

eroziunilor, alunecărilor sau prăbușirilor de pământ, ne oferă posibilitatea execuției construcției
la o singură cotă de nivel si extinderea spațiului util.
3.2. Conţinutul parţii personale

3.2.1. Predimensionarea zidului de sprijin
Fig.10. Predimensionarea zidului de sprijin
Pamint de umplutura: ɣump=19.92[KN/m3]

Cump=0 [KPa]
∅ump=30+0.5*16=38 [°]
H`=3m
 Adincimea minima de fundare
Df = hîngheț + 0,2 = 0,9 + 0,2 = 1,1 m
 Înălțimea totală a zidului de sprijin
H= H` + Df = 3+1.1 = 4.1 m
62
Lilicu Grigore
3.2.2. Calcul la S.L.U.

3.2.2.1. Calculul incarcarilor ce actioneaza asupra zidului de sprijin:
 Acțiuni permanente (G) - reprezentate de greutatea proprie a structurii de sprijin, a
pământului ce reazemă pe talpa zidului și împingerea pământului (în stare activă).
 Acțiuni variabile (Q) – pot fi încărcări la suprafața terenului din traffic, utilaje, sau în
interiorul masivului de pământ cum ar fi presiunea hidrostatică a apei subterane.
 Acțiuni accidentale (Ac) – accident rutier.
- Actiuni permanente
a) Greutatea proprie
Gi = Ai ∙ 1m ∙ γb γb = 24kN/m3
G= 2,33*1*24 = 55,92 kN/m3
unde:
- Gi – greutatea suprafeței
- Ai - aria suprafeței
- γb – greutatea volumică caracteristică a betonului din care este realizat zidul de sprijin.
b) Greutatea proprie a umpluturii de pe talpa zidului de sprijin
Gump= Aump∗1m∗γ ump=4,63∗1m∗19,92=96,365 kN /m3
unde:
- Gump – greutatea umpluturii de pământ
- Aump – aria umpluturii
- γump – greutatea volumică a umpluturii
c) Impingerea pamantului din spatele zidului de sprijin
Starea limită activă corespunde trecerii masivului în stare activă datorită deplasării
peretelui de susținere dinspre masiv spre exterior.
 Coeficinetul impingerii active
2
k a=tan 45 − ( o
2 ) (
∅ ump 2 o
=tan 45 −
38
2)=¿ 0,237 ¿
 Impingerea activa
pa=γ ump∗H∗k a=19,92∗4,10∗0.237=19,828 kN /m
 Rezultanta impingerii active
Pa=0.5∗p a∗H=0,5∗19,828∗4,10=40,488 kN
3.2.2.2. Verificarea zidului de spriji la cedarea prin lunecare pe talpă
63
Lilicu Grigore
H ed ≤ H Rd
 Evaluarea actiunii destabilizatoare
H ed =Pa , d =40,488 kN
 Evaluarea forței de frecare la baza fundației
H Rd=V d ,fav∗tan δ d
V d ,fav =∑ ( Gi +G ump )=55,92+96,365=152,285 KN ¿

¿
H Rd=152,285∗0.47269=71,98 kN
H ed ≤ H Rd - Verificat
 Verificare: calcului coeficientului de utilizare
H ed
ΛGEO , 1= ∗100<100 %
H Rd
40,488
ΛGEO , 1= ∗100=56,2489<100 %
71,98
3.2.2.3. Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin
M dst ,d ≤ M stb .d
M stb .d =∑ Gi∗x i=26,04∗1.05+29,52∗0,67+ 96,365∗1,47=188,77 kN∗m
Pa ,d∗1
M dst ,d = ∗H =40,488∗0,33∗4,1=56,683 kN∗m
3
M dst ,d ≤ M stb .d - Verificat
 Verificare: calculul coeficientului de utilizare
M dst , d
ΛGEO , 1= ∗100<100 %
M stb, d
56,683
ΛGEO , 1= ∗100=30,027< 100 %
188,77
3.2.2.4. Verificarea capacitatii portante a terenului de fundare
V d ≤ Rd
q Ed ≤ q Rd
 Calculul presiunii efective asupra bazei fundației zidului de sprijin:
Vd
q Ed = '
B
 Calculul lățimii reduse a tălpii fundației:
'
B =B−2∗e B
64
Lilicu Grigore
 Calculul excentricității eB:
B M stb. d− M dst, d 2,10 188,77−56,683 B

eB = − = − =0,19< =¿ e B =0.35
2 Vd 2 152,285 6
'
B =B−2∗e B=2,10−2∗0.35=1,4 m
Vd 152,258 kN
q Ed = = =108,775
B '
1,4 m
 Calculul capacității portante a terenului de fundare
'
q Rd =qult =0.5∗B ∗N γ∗i γ∗γ + N q∗i q∗σ υ + N c ∗i c∗c
unde:
- 𝑐 – valoarea coeziunii a terenului de fundare
- 𝛾 - valoarea greutății volumice a terenului de fundare
- 𝑁𝛾, 𝑁𝑞, 𝑁𝑐 – factori de capacitate portantă
- 𝑖𝛾,𝑖𝑞, 𝑖𝑐 – factori adimensionali pentru înclinarea încărcării
- 𝜎𝑣 = 𝛾 ∙ 𝐷𝑓 – suprasarcina la nivelul tălpii fundației
 Calculul factorilor de capacitate portantă
( ( )) =7,040 kN
2
π∗tan ∅ d, f ∅
N q =e ∗ tan 45o +
2
N c =( N q−1 )∗cot ( ∅ )=15,736 kN
N γ =2∗( N q −1 )∗tan ( ∅ )=4,637 kN
 Calculul factorilor adimensionali pentru inclinarea incarcarii
[ ]
mB
H Ed
i q= 1− =0,8077
(V d + A '∗c∗cot ( ∅ ))
1−i q
i c =i q− =0,8157
N c∗tan ( ∅ )
[( )]
mb+1
H Ed
i γ = 1− '
=0.69475
V d + A ∗c∗cot ( ∅ )
65
Lilicu Grigore
' ' ' 2

A =B ∗L =1.4 m
unde:
- A′- aria redusă a tălpii fundației
B'
2+
L'
m b= =1.4166
B'
1+ '
L
q Rd =644,6799
 Verificare: calculul coeficientului de utilizare
q Ed
ΛGEO , 1= ∗100=16,872<100 %
q Rd
3.2.3. Proiectarea Structurală
După ce sunt definitivate dimensiunile finale ale zidului de sprijin, ca urmare a îndeplinirii
celor trei condiții de verificare la lunecare, răsturnare și capacitate portantă, urmează proiectarea
structurală a elevației, tălpa amonte și aval a fundației. Încărcările ce acționează asupra zidului de
sprijin de rezistență (împingerea pământului, greutatea pământului de pe talpa zidului de sprijin,
reacțiunea pământului ce se dezvoltă pe talpa fundației) tind să deformeze zidul de sprijin.
Fiecare din cele trei părți componente ale zidului de sprijin se proiecteză individual.
3.2.3.1. Determinarea acoperirii cu beton a armaturilor si a clasei de beton
 Acoperire cu beton: Cnom = 50mm

 Clasa betonului: C20/25 fck = 20 MPa ; fyk = 25 MPa ; fctm = 2.2 MPa
66
Lilicu Grigore
3.2.3.2. Calculul ariei necesare de armare
 Factorii parțiali de siguranță: γG = 1,35 ; γM = 1,0

 Armarea elevatiei
Fig.10. Schema statică a elevației
𝑝𝑎,𝑘 = 𝛾𝑢𝑚𝑝,𝑘 ∙ (𝐻 − 𝑡) ∙ 𝑘a
𝑝𝑎,𝑘 = 19.92*3.58*0.23788 = 17.437 [KN/m]
∅𝑢𝑚𝑝,𝑘
𝑘a = 𝑡𝑎𝑛2 (45° − )=0.23788
2
unde:
- 𝛾𝑢𝑚𝑝,𝑘 – greutatea volumică caracteristică a pământului din umplutură
- (𝐻 − 𝑡) - înălțimea elevației zidului de sprijin
- 𝑘𝑎 – coeficientul împingerii active
 Rezultanta împingerii active

𝑃𝑎𝑘 = 1/2 ∙ 𝑝𝑎,𝑘 ∙ (𝐻 – 𝑡) =1/2*17.437*3.68 = 32.084
 Valoarea momentului maxim din încastare (Mmax)
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝛾𝐺 ∙ [𝑃𝑎𝑘 ∙ 1/3 ∙ (𝐻 − 𝑡)] = 1.35[32.084*1/3*3.68] = 53.131 [KN*m]
 Calculul înălțimii utile a secțiunii transversale (d):
d = bE − (Cnom − ∅min/2) = 420-(50-10/2) = 375 (mm)
unde:
- 𝑏𝐸 – lățimea secțiunii de calcul
67
Lilicu Grigore
- 𝑐𝑛𝑜𝑚 – acoperirea cu beton

- ∅𝑚𝑖𝑛 – diametrul minim al armăturii, ∅𝑚𝑖𝑛 = 10𝑚𝑚
 Calculul valorii relative a momentului încovoietor de calcul (𝜇):
M max 53.131∗10
6
𝜇= 2 = = 0.0284
b∗d ∗f cd 1000∗3752∗13.3
unde:
- 𝑀𝑚𝑎𝑥 – momentul maxim din secțiunea considerată
- 𝑏 – lungimea secțiunii de calcul (𝑏 = 1𝑚)
- 𝑑 – înălțimea utilă a secțiunii transversale
- 𝑓𝑐𝑑 – rezistența de calcul la compresiune a betonului
 Calcul coeficient ce depinde de poziția axei neutre (𝑚):

𝜔 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝜇 = 0.0288
 Calculul ariei necesare de armare (Anec):
f cd 13.3
𝐴𝑛𝑒𝑐,1 = 𝜔 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.0288 * 375 * 1000 * 434 = 3.30967 cm2
f yd
unde:
- 𝑓𝑦𝑑 – rezistența la întindere a armăturii; pentru oțelul BST500
- 𝑓𝑦𝑑 = 434 𝑀𝑃a
- 𝑑 – înălțimea utilă a secțiunii transversal
 Calculul ariei minime de armare (Amin):

f ctm 2.2
𝐴min = 0.26 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.26 * 1000 * 375 * = 4.29 cm2
f yk 500
unde:
- 𝑓𝑐𝑡𝑚 – valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului
- 𝑓𝑦𝑘 – limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru betonul armat
68
Lilicu Grigore
3,14*52 =78,5 mm2

330/78,5 = 4,20 = 5 bare
900/4 = 225 mm (distenta dintre bare)
 Verificarea de rezistență la forță tăietoare:

𝑉𝐸𝑑 ≤ 𝑉𝑅𝑑,c
 Evaluarea forței tăietoare capabile de calcul:
𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝑣𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 356.228*1*0.42 = 149.616
𝑣𝑚𝑖𝑛= 0,035 ∙ 𝑘3/2 ∙ 𝑓ck1/2 = 0.035*1.73023/2*201/2 = 356.228
𝑘 = 1 + √200 /d ≤ 2 = 1+√200/375 = 1.7302 ≤ 2
Unde:
- 𝑘 – un coeficient
- 𝑣𝑚𝑖𝑛 – coefficient de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare
- 𝑓𝑐𝑘 – rezistența caracteristică la compresiune a betonului
 Calculul forței tăietoare de calcul

𝑉𝐸𝑑 = 𝛾𝐺 ∙ 𝑃𝑎k = 1.35*32.084 = 43.313 < 149.616
 Armarea talpa amonte
După evaluarea încărcărilor, pentru calculul necesarului de armătură (Anec,2) se

parcurg aceiași pași ca și la armarea elevației
 Momentului maxim din încastare (Mmax):
bt 1.26
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝛾𝐺 ∙ [𝐺𝑢𝑚𝑝,𝑘 ∙ ] = 1.35 * [ 96.365 * 2 ] = 81.958 [KN*m]
2
d = t − (Cnom − ∅min/2) =530- (50 – 10/2) = 485 (mm)
69
Lilicu Grigore
unde:
M max 81.953∗10
6
𝜇= 2 = 2 = 0.0261
b∗d ∗f cd 1000∗485 ∗13.3
unde:


𝜔 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝜇 = 0.02644
f cd 13.3
𝐴𝑛𝑒𝑐,1 = 𝜔 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.02644 * 1000 * 485 * = 3.9297 cm2
f yd 434
unde:

f ctm 2.2
𝐴min = 0.26 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.26 * 1000 * 485 * = 5.5484 cm2
f yk 500
unde:
70
Lilicu Grigore

3,14*62 =113,04 mm2

392/113,04 = 3,46 = 4 bare
850/4 = 210 mm (distenta dintre bare)

𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝑣𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 356.083*1*0.485 = 172.700
𝑣𝑚𝑖𝑛= 0,035 ∙ 𝑘3/2 ∙ 𝑓ck1/2 = 0.035*1.6423/2*201/2 = 356.083
𝑘 = 1 + √200 /d ≤ 2 = 1+√200/485 = 1.642 ≤ 2
Unde:

𝑉𝐸𝑑 = 𝛾𝐺 ∙ 𝑃𝑎k = 1.35*32.084 = 43.313 < 172.700
 Armarea talpa aval

 Calculul presiunilor pe talpa fundației:
𝑀𝑠𝑡𝑏,𝑑 = 𝜸𝑮 ∙ ∑ 𝐺𝑖,𝑘 ∙ 𝑥𝑖 = 1.35 * (26,04∗1.05+29,52∗0,67+96,365∗1,47)
= 254.83 [KN*m]
 Calculul momentului dat de forțele destabilizatoare:
𝑀𝑑𝑠𝑡,𝑑 = 𝑃𝑎𝑑 ∙ 1/3 ∙ 𝐻 = 40.488 * 4.2/3 = 56.683 [KN*m]
 Calculul momentului net:

M𝑛𝑒𝑡 = 𝑀𝑠𝑡𝑏,𝑑 − 𝑀𝑑𝑠𝑡,𝑑 = 254.83 – 56.683 = 198.147 [KN*m]
 Calculul poziției rezultantei forțelor verticale:
71
Lilicu Grigore
𝑎 = Mnet / ∑ 𝐺𝑖,𝑘 = 198.147 / 151.925 = 1.3042

eB = B/2 * a = 2.10 / 2 – 1.3042 = 0.2542
 Calculul momentului dat rezultanta forțelor verticale față de centrul tălpii fundației:
𝑀 = ∑ 𝐺𝑖, ∙ 𝑒𝐵 = 151.926 * (-0.2542) = 38.619 [KN]
 Presiunile pe talpa fundației se vor calcula cu relația:
𝑝𝑚𝑎𝑥,𝑚𝑖𝑛= G i ,k 6∗M 151.925 6∗38.619

∓ 2 ∓ =¿
=
B∗1 m B ∗1 m 2.10∗1 m 4.412∗1 m Pmax=124.887
Pmin= 19.803
 Se caculează valoarea momentului maxim din încastare (Mmax):
𝑀max= 𝜸𝑮 * [ P1k*bc/2+P2k*2bc/3] = 1.35*[114.38*0.42/2+67.13*0.84/3]
=57.80 [KN*m]
d = t − (Cnom − ∅min/2) = 530- (50 – 10/2) = 485 (mm)
unde:
M max 57.80∗106
𝜇= 2 = = 0.0184
b∗d ∗f cd 1000∗4852∗13.3
unde:

𝜔 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝜇 = 0.0185
f cd 13.3
𝐴𝑛𝑒𝑐,1 = 𝜔 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.0185 * 1000 * 485 * = 2.74963 cm2
f yd 434
unde:
72
Lilicu Grigore


f ctm 2.2
𝐴min = 0.26 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 * = 0.26 * 1000 * 485* = 5.5484 cm2
f yk 500
unde:

𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝑣𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝑏 ∙ 𝑑 = 356.083*1*0.485 = 172.700
𝑣𝑚𝑖𝑛= 0,035 ∙ 𝑘3/2 ∙ 𝑓ck1/2 = 0.035*1.6423/2*201/2 = 356.083
𝑘 = 1 + √200 /d ≤ 2 = 1+√200/485 = 1.642 ≤ 2
unde:

𝑉𝐸𝑑 = 𝛾𝐺 ∙ 𝑃𝑎k = 1.35*32.084 = 43.313 < 172.700
73
Lilicu Grigore
3.2.3.3. Calculul zidului de sprijin cu ajutorul programului de calcul ”TeKla tedds”
74
Lilicu Grigore
75
Lilicu Grigore
76
Lilicu Grigore
77
Lilicu Grigore
78
Lilicu Grigore
79
Lilicu Grigore
80
Lilicu Grigore
81
Lilicu Grigore
82
Lilicu Grigore
83
Lilicu Grigore
84
Lilicu Grigore
85
Lilicu Grigore
86
Lilicu Grigore
87
Lilicu Grigore
4. Bibliografie
1. CR 0-2012. Cod de proiectare. Bazele proiect[rii strucrutilor de construcții
2. CR 1-13-2012. Cod de proiectare, evaluarea acțiunii zăpezii asupra constrcțiilor
3. P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clădiri
4. NP 68-2002 – Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerinței de siguranță în exploatare
5. NP 112 – 2014. Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață
6. NE 012-1:2008. Cod de practică pentru execuția lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat
7. SREN 1992-1-1. Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri
8. SR EN 1991-1-1-2004/NA-2006 – Acțiuni asupra construcțiilor
9. SR EN 1990-2004/NA-2006 – Bazele proiectării structurilor
10. „Fundații V1” – Boțu N., Colț O.E., Mușat V., Aniculaiesei M., Editura Societăţii
Academice „Matei-Teiu Botez” Iaşi 2015
11. „Proiectarea construcţiilor din beton armat” – Mihai Petru, Editura Societăţii Academice
„Matei-Teiu Botez” Iaşi 2009
12. „Îndrumător pentru proiectarea construcțiilor civile” – Ciornei Al., Vasilache M., Iasăi
1991
13. „Statica construcțiilor. Structuri static nedeterminate” – Amariei C., Dumitraș Al.
14. „Îndrumător pentru calcul și alcătuira elementelor din beton armat” Iași 1991 – Agent R.,
Dumitrescu D., Posteliniuc T.
88
Lilicu Grigore

Licența

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licența

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Construcții și Instalații

Proiectarea și analiza structurală a unei clădiri cu destinație de

Proiectarea și analiza structurală a unei clădiri cu destinație de locuințe colective, cu regim

2.1 MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ

2.1.1 Cerințele impuse de funcțiunea construcției

2.1.2 Date despre amplasament

2.1.2.2 Zonarea din punct de vedere al acțiunilor

2.1.2.3 Studiu geotehnic

evidență condițiile geotehnice și parametrii necesari proiectării lucrărilor de infrastructură .

Nr. Denumire Simbol U.M. Valori de calcul

2.1.3. Descrierea structurii de rezistenţă

2.1.5. Descrierea elementelor nestructurale

2.1.6. Descrierea sistemului de inchideri

2.1.7. Condiţii de exploatare

-SR EN 1998-1/2004 ”Eurocod 8:Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur.

2.1.9 Norme privind protecția muncii

c) IM006/1996 - Normele specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie , montaj

d) Legea Nr. 90/1996 - Legea privind igiena şi protecţia muncii.

e) Normele generale de protecţia muncii - editate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în

f) STAS 26112-87 - protecţia împotriva electrocutării;

g) STAS 12216-84 - protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile ;

h) STAS 12217-88 - protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice

i) Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime - Ordin 235/26.071995;

j) Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi

Se atrage atenţia asupra însuşirii amănunţite a tehnologiilor prevăzute pentru fiecare

Prin lucrul la înălţime se înţelege activitatea desfaşurată la minim 2 m masurat de la tălpile

Lucrările trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere ; persoana desemnată pentru

Grinzile şi planele înclinate precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor tebuie

Pentru folosirea schelelor, eşafodajelor , cofrajelor se vor aplica prevederile cuprinse în

2.1.10 Descrierea conținutului părții personale din proiect.

2.2.1. Evaluarea încărcărilor

2.2.1.1. Clasificarea încărcărilor:

 Încărcări temporare – pot fi de două tipuri:

Coeficienții încărcărilor. Coeficienți parțiali de siguranță.

Elementele structurale ale clădirii împreună cu terenul de fundare vor fi proiectate la

- ”+” – reprezintă ”în combinație cu” sau ”efectul combinat al”

- Ψ 0 , i – factor de simultaneitate al efectelor pe structură al acțiunilor variabile i (i=1,2,3...)

- A Ek – valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

2.2.1.2. Evaluarea încărcărilor permanente

Încărcarea din atic:

Încărcarea din pereţi exteriori:

Încărcarea din pereţi interiori:

Încărcare din planşeu curent – pardoseală caldă:

Încărcare din planşeu curent – pardoseală rece:

Încărcare din planşeu peste acoperiș – terasă necirculabilă:

Încărcarea din scară:

2.2.1.3 Încărcări variabile

Fig.1 - Harta de zonare a valorilor caracteristice pentru încărcarea din zăpadă

valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol: sk = 2,5 kN/m2

2.2.1.4 Încărcări excepționale

Fig.2 – Zonarea valorilor perioadei de colț Tc a spectrului de răspuns

Fig.3 – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru

Definirea factorului de comportare q:

2.2.2. Predimensionarea elementelor structurii de rezistență

2.2.2.1. Predimensionarea grinzilor

b gL= ( 12 … 13 )∗h =( 12 … 13 )∗0.5= ( 0.25 … 0.166 ) → b

b ¿= ( 12 … 13 )∗h =( 12 … 13 )∗0.45=( 0.225 … 0.15 ) → b

Se adoptă grinda cu secțiunea: 25x50

2.2.2.2. Predimensionarea plăcii

2.2.2.3. Predimensionarea stâlpului

acestora. Acest lucru presupune o evaluare a încărcărilor în această fază .

 N Ed−¿ forța axială la baza stâlpului [ N ]

 γ c −¿ coeficient parțial de siguranță pentru beton