1.

Considerații teoretice privind programarea liniară (PL)

Programarea liniară este una din cele mai răspândite metode cantitative utilizate în procesul de
management pentru selectarea deciziei optime.

O problemă de programare liniară (PL) este o problemă de optimizare în care:

1.Se încearcă maximizarea (sau minimizarea) unei funcții ce are o expresie liniară(numită
funcția obiectiv) dependentăde variabilelede optimizare;

2.Valorile variabilelor de optimizaretrebuie să satisfacăo mulţime de restriicţii;

3.Fiecare restricţie de egalitate sau inegalitate trebuie să aibă o expresie liniară.

4.O restricție de semn este asociată fiecărei variabile de optimizare. Pentru fiecare variabilă
xi,avem (xi≥ 0).

O problema de optimizare conține următoarele trei componente:

(i) o functie obiectiv, f (x), ce va fi minimizată/maximizată;

(ii) variabile de decizie, x ∈ Rn , care se pot alege dintr-o anumita multime;
(iii) constrangeri (numite si restrictii) ce vor fi respectate, de forma g(x) ≤ 0 (constrangeri de
inegalitate) si/sau h(x) = 0 (constrangeri de egalitate).

Exemplu:

Funcția obiectiv corespunzătoare unei probleme de programare liniar ătrebuie să fie o funcție
lineară dependentă de variabilele de decizie.

Definiţii în Programarea Liniară

O soluţie admisibilă a problemei de programare liniară este un vector X= [x1, x2, ..., xn]tcare
satisface sistemul de ecuaţii al restricţiilor, respectiv condiţia de nenegativitate.

O soluţie admisibilă de bază este o soluţie admisibilă care conţine cel puţin (n –m)
componente xjcare au valoarea zero, în care m este numărul restricţiilor iar n reprezintă numărul
variabilelor de optimizare.

O soluţie admisibilă de bază nedegenerată are exact mnecunoscute xjcu valoare pozitivă (>
0).

O soluţie optimală este o soluţie admisibilă care extremizează funcţia obiectiv.

Teoreme în Programarea Liniară

Teorema 1 Funcţia obiectiv îşi realizează optimul într-un punct extrem al mulţimii restricţiilor. Dacă
îşi realizează optimul în mai mult decât un punct extrem, atunci funcţia obiectiv ia aceeaşi valoare în
fiecare punct de pe segmentul de dreaptă care uneşte oricare două puncte optimale.

Teorema 2 Un vector X= [x1, x2, ..., xn]teste un punct extrem al mulţimii restricţiilor unei probleme
de programare liniară dacă şi numai dacă X este o soluţie admisibilă de bază.

2. Analiza grafică în programarea liniară

Mulţimea tuturor punctelor care îndeplinesc toate restricţiile modelului matematic se

numeşteMULŢIME ADMISIBILĂ.

Pașii parcurși în rezolvarea grafică:

1. Condiții de nenegativitate: x1>0 , x2>0

2. Condițiile de nenegativitate sunt satisfacute în cadranul I.
3. Pentru a satisface restrictiile procedăm asfel: la fiecare restricție se atasează:
-O ecuație, ce reprezintă o dreaptă;
-O inecuație strictă ce reprezintă un semiplan;
-Se alege semiplanul corespunzator;
-Deoarece toate restricțiile trebuie să fie satisfacute, intersectează toate ariile.
4. Se obține astfel aria admisibilă. Coordonatele tuturor punctelor acestei arii verifică toate
restricțiile și condițiile de nenegativitate.
5. Mulțimea soluțiilor admisibile (SA) este mulțimea coordonatelor (x1, x2) ale tuturor
punctelor care satisfac toate restricțiile și condițiile de nenegativitate. Punctele se află în aria
admisibilă si pe conturul ei.
6. Aria admisibilă este reprezentată hașurat. Aria admisibilă are o infinitate de puncte, deci
mulțimea soluțiilor admisibile este în acest caz infinită.
 7. În aceasta mulțime trebuie să alegem acel punct ale cărui coordonate conferă funcției obiectiv
valoare cea mai mare. Acel punct va reprezentă soluția optimă. Este clar că trebuie sa restrângem
mulțimea de puncte în care să căutăm soluția optimă, astfel ca aceasta mulțime sa fie finită. Aria
admisibilă este o multime convexa.
8. Se cercetează numai vârfurile acestei mulțimi. Coordonatele vârfurilor poligonului convex,
care înconjoară aria admisibilă constituie multimea (x1, x2) a soluțiilor admisibile de bază. Solutia
optimă se află în unul din vârfurile poligonului.
9. Pentru determinarea soluției optime se poate proceda în două moduri:
Metoda 1: Se calculează coordonatele vârfurilor si apoi se află valoarea funcției obiectiv
în fiecare vârf. Soluția optimă este punctul care confera funcției obiectiv valoarea optimă.
Metoda a 2-a: Se caută valoarea maximă a funcției obiectiv, care este tot liniară, deci
acesteia i se poate atașa o dreaptă d. Apoi se deplaseza d, paralel cu ea însași, pâna la aria
admisibilă si se alege punctul în care ordonata la origine, este cea mai mare. Punctul ales
este un varf al poligonului si reprezintă valoarea de maxim.

Exemplu

O secție a unei întreprinderi deține trei tipuri de mașini –unelte A, B și C. Pe aceste mașini se
prelucrează două piese 1 și 2 ,traseul tehnologic al fiecărei piesă presupune prelucrări de degroșare pe
mașina A, apoi B și operații de finisare pe mașina –unealtă C. Datele privind timpii de prelucrare
aferenți fiecărei piese și numărul de ore disponibil pe fiecare mașină –unealtă , precum și profitul
rezultat în urma vânzării fiecărui tip de piesă sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Tipul mașinii - Piesa 1 Piesa 2 Timp disponibil

unelte (ore/săpt.)
A 2 ore 2 ore 16
B 1 ore 2 ore 12
C 4 ore 2 ore 28
Profit pe buc. 1 1,5

Stabiliți condițiile în care secția va obține profitul maxim.

Rezolvare

Variabilele de decizie

X1 piesa 1 să se fabrice săptămânal

X2 piesa 2 să se fabrice săptămânal

Funcția obiectiv

maxF(X1,X2)=X1+1,5X2
Restricții

2X1+2X2≤ 16

X1+2X2≤12

4X1+2X2≤28

Restricții de nenegativitate

X1,X2≥0

Soluția optimă va fi X1=4, X2=4, valoarea profitului fiind de Pr=4+1,5·4=10

3. Prezentarea aplicației QM for Windows

QM for Windows face parte din pachetul de programe DS for Windows, POM for Windows, şi
QM for Windows oferit de Prentice-Hall's Decision Science. Acesta este destinat rezolvării cu ajutorul
calculatorului a modelelor matematice utilizate în fundamentarea deciziei manageriale (metodelor
cantitative de management sau managementului producţiei).
Interfaţa grafică a acestui software este una standard Windows. Oricine este familiar cu un procesor de
texte si cu unul de calcul tabelar poate utiliza cu uşurinţă acest program. Fişierele sunt salvate şi
încărcate simplu deoarece QM atribuie o extensie specifică problemelor salvate din fiecare submodul,
totodată realizându-se asocierea acestor extensii cu QM <un “dublu-click” pe unul din aceste fisiere si
QM-ul deschide problema salvată>.
Datele şi graficele rezultatele, pot fi transferate altor aplicaţii Windows. De asemenea listarea la
imprimantă se face cu uşurinţă în formatul dorit.
Pentru compararea metodelor şi rezultatelor, se poate schimba metoda de soluţionare printr-un singur
click.
Versiuni mai noi ale software-ului si ale manualelor pot fi obţinute de la adresa
http://www.prenhall.com/weiss.
a. Lansarea QM
După instalare programul adauga următorul grup în „Start Menu”.

De asemenea pe Desktop vom regăsi Shortcut-ul QM for Windows 2

Cu ajutorul acestora lansăm in execuţie programul QM.

b. Meniul Principal
Dupa lansare, meniul Module este selectat, urmând a alege modulul de lucru din modulele principale
ale programului (precizăm că o parte din aceste module conţin şi submodule), prezentate în schema de
mai jos:

Modul
Assignment Problema de repartiţie
Breakeven/Cost-Volume Analysis Problema pragului de rentabilitate
Decision Analysis Teoria deciziei
Forecasting Previziune
Game Theory Teoria jocurilor
Goal Programming Programare cu mai multe funcţii obiectiv –
programare scop
Integer Programming Programare cu toate variabilele întregi
Inventory Stocuri
Linear Programming Programare liniară
Markov Analysis Analiza proceselor Markov
Material Requirements Planning Necesarul de materiale si componente
Mixed Integer Programming Programare întreagă mixtă
Networks Module bazate pe grafice reţea
Project Management (PERT/CPM) Analiza drumului critic (ADC) şi PERT (Program
Evaluation and Review Technique)
Quality Control Controlul calităţii
Simulation Simulare
Statistics Statistica
Transportation Problema de transport
Waiting Lines Fenomene de aşteptare

Observaţie:
Nu ne propunem ca această lucrare să fie un manual de utilizare al programului QM for Windows ci
urmărim realizarea unui material util studenţiilor in rezolvarea unor probleme de laborator, abordate în
cadrul disciplinei „Modelarea şi simularea proceselor economice pe calculator”.
c. Introducerea unei probleme noi.
Alegem spre rezolvare o problemă de programare liniară (maximizare) cu două restricţii şi două
variabile:
max 3x + 3y
cu restricţiile:
3x + 4y <= 14
6x + 4y <= 15
x, y >= 0
 După ce a fost ales modulul de lucru vom utiliza meniul File / New , pentru a introduce date
noi (sau File / Open pentru a deschide o problema salvată anterior). Următoarea fereastră de dialog
numită “Create data set for …” este similară pentru toate modulele cu unele diferenţe

Vom introduce un titlu pentru problemă, alegem numărul de restricţii (Constraints) şi numărul
de variabile (Variables). Întrucât restricţiile şi variabilele sunt afişate pe rânduri şi coloane (ca în
oricare procesor de calcul tabelar) avem aici posibilitatea de a alege diferite nume pentru acestea. În
continuare introducerea datelor în celule este simplă iar trecerea de la o celulă la alta se face fie cu
ajutorul tastelor cursor, fie cu <Tab> sau <Enter>.

Restricţiile se aleg din caseta derulantă apăsând pe cursor.

Pentru soluţionarea problemei alegem meniul File/Solve sau apăsând .

Rezultatele sunt prezentate in cinci ferestre diferite:
- Linear Programming Results;
- Ranging;
- Solution list;
- Iterations;
- Graph.
 4. Aplicaţie propusă spre rezolvare

O companie produce două tipuri de produse. Asamblarea primului produs durează ¼ ore /buc. iar
controlul de calitate 1/8 ore/buc, consumul de material pentru realizarea produsului fiind de 1,2 lei.
Cel de-al doilea produs necesită 1/3 ore/ buc pentru asamblare şi 1/3 ore/buc. pentru controlul calităţii
şi un consum de materiale în valoare de 0,9 lei. Având în vederea disponibilitatea personalului actual
al întreprinderii numărul de ore disponibile însumat pentru activitatea de asamblare este de 90 ore/zi
iar pentru controlul calităţii de 80 ore/zi. Preţul primul produs este de 8 lei /buc însă este prevăzută o
limita maximă a vânzărilor de 200buc./zi. Pentru cel de-al doilea produs nu este prevăzut un nivel
maxim al vânzărilor iar preţul prevăyut este de 9 lei/buc..

Stabiliți condițiile în care întreprinderea va obține profitul maxim.