Cuprins

CAPITOLUL I
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Introducere
1.2 Clasificarea dispozitivelor de presare la rece. Caracteristici
principale
1.3 Oţeluri folosite în general la confecţionarea sculelor pentru presare
la rece
1.4 Aliaje dure din carburi
1.5 Tratamente termice la scule folosite în procesul de tăiere.
1.5.1 Tratamentul termic al matriţelor din oţeluri bogat aliate
1.5.2 Tratamente termochimice aplicate matriţelor
1.6 Materiale utilizate in presarea la rece

CAPITOLUL II
UTILAJE FOLOSITE LA OPERAȚIILE TEHNOLOGICE DE
PRESARE LA RECE
2.1 Clasificarea maşinilor şi utilajelor folosite la lucrările de presare la
rece
2.2 Foarfeca combinatã tip F.P. 14
2.3 Presa cu excentric tip P.A.I.-16

CAPITOLUL III
CLASIFICAREA OPERATIILOR DE PRESARE LA RECE, A
STANTELOR SI A MATRITELOR
3.1. Operatiile de presare la rece

3.2 Clasificarea stantelor si matritelor si reprezentarea simplificatã a

unor stante
3.2.1 Clasificarea stantelor si matritelor

CAPITOLUL IV
BAZELE FIZICE ALE OPERAŢIEI TEHNOLOGICE DE TĂIERE A
TABLELOR SUBŢIRI DIN OŢEL
4.1 Legile deformării plastice
4.1.1 Legea coexistenţei deformaţiilor elastice cu cele plastice în timpul
deformării plastice
4.1.2 Legea volumului constant
4.1.3 Legea rezistenţei minime
4.1.4. Legea apariţiei şi echilibrării tensiunilor interne suplimentare
4.1.5. Legea similitudinii
4.2 Consideraţii privind procesul de tăiere
4.3 Structura puntiţei ştraifului obţinut prin ştanţarea cu poansonul din
205Cr115 îmbunătăţit
4.4 Analiză asupra deformaţiilor produse

CAPITOLUL V
FIABILITATEA ŞI DURABILITATEA ŞTANŢELOR
5.1 Considerații generale
5.2 Condiţiile de calitate şi uzura sculelor folosite în procesul de tăiere
5.3 Evaluarea uzurii sculelor de tăiat prin metode optice
5.4 Analiza uzurii sculelor active
5.5 Metode de cercetare experimentală a proceselor de tăiere privind
uzura sculelor
5.5.1 Metoda caroiajelor (reţelelor de divizare)
5.5.2 Metoda analizei microstructurii
5.5.3 Metoda analizei durităţii
5.6 Influenţa uzurii sculelor asupra ecruisării materialului semifabricat
5.7 Prelucrarea statistică a datelor experimentale
5.8 Concluzii
5.9 Metoda analizei forţelor.
5.10 Metoda abaterii de la circularitate
5.11 Cercetări cu privire la uzura sculelor de tăiere folosind metoda
abaterii de la forma geometrică
5.11.1 Introducere
5.11.2 Analiza formei geometrice a poansoanelor şi matriţelor uzate
5.11.3 Concluzii
5.11.4. Funcţia durabilitate în legătură cu variaţia abaterii de la forma
geometrică
5.11.4.1 Prelucrarea statistică a datelor experimentale.
5.11.4.2 Concluzii
5.12 Metoda optică prin comparaţie a mărimii bavurii
5.12.1 Comparaţie prin metoda optică între rondelele obţinute
prinştanţare uscată şi cu lubrifiant
5.12.2 Concluzii
5.13 Metoda liniilor de alunecare
5.14 Metoda elementului finit pentru studiul dinamic al sculelor active
de tăiere.
5.14.1.Introducere
5.14.2 Etapele analizei metodei elementului finit
5.14.3. Erorile de discretizare a structurilor spaţiale în vederea analizei
metodei elementului finit
5.14.4. Modele matematice şi soluţiile lor aproximative
5.14.5 Exemplu
5.14.5.1 Stabilirea modelului de calcul
5.14.5.2 Tensiunile Von Misis
5.14.5.3. Prezentarea grafică a deformaţiilor sculelor pe direcţia
rezultantei
5.14.5.4 Prezentarea grafică a deformaţiilor sculelor pe direcţia Ox
5.14.5.5 Prezentarea grafică a deformaţiilor pe direcţia Oy
5.14.5.6. Prezentarea grafică a deformaţiilor pe direcţia Oz
5.14.5.7 Concluzii
5.15 Cercetări cu privire la uzura sculelor de tăiere folosind metoda
abaterii de la forma geometrică
5.15.1 Introducere
5.15.2 Analiza formei geometrice a poansoanelor şi matriţelor uzate
5.15.3 Concluzii
5.15.4. Funcţia durabilitate în legătură cu variaţia abaterii de la forma
geometrică
5.15.4.1 Prelucrarea statistică a datelor experimentale.
5.15.5 Concluzii

CAPITOLUL VI
FORȚE DE TĂIERE
6.1 Determinarea fortelor de tãiere
6.1.1 Determinarea fortei de tăiere în functie de pozitia muchiilor active
6.1.2 Tăierea la foarfece cu discuri
6.1.3 Tăierea cu foarfece
6.2 Precizia si calitatea pieselor obtinute prin tăiere
6.2.1 Defecte ce apar la decupare, perforare si ambutisare si remedierea
acestora
6.2.1.2 Defecte ce apar la decupare-perforare
6.2.2 Ştanţarea de precizie

6.2.2.1 Consideraţii generale privind ştanţarea de precizie

6.2.2.2 Metode de ştanţare de precizie 6.2.2.2.
6.2.2.2.1 Ştanţarea cu elemente active cu muchii rotunjite
6.2.2.2.2 Ştanţarea cu elemente active cu joc nul sau negativ
6.2.2.2.3 Ştanţarea cu precomprimarea materialului cu ajutorul
nervurilor de blocare
6.2.2.2.4 Ştanţarea reversibilă

CAPITOLUL VII
CROIREA MATERIALELOR PENTRU STANTARE.
6.1 Croirea tablelor si a benzilor.
6.2 Croirea tablei în benzi sau semifabricate individuale.
6.3 Croirea benzilor de metal la stantare-matritare
6.4 Mãrimea puntitelor

6.5 Determinarea lătimii benzii

6.6. Stabilirea schemei de lucru a stantei

CAPITOLUL VII
RECOMANDĂRI DE ORDIN TEHNOLOGIC LA OPERAŢIILE DE
ŞTANŢARE

BIBLIOGRAFIE