re Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized

84327 v2
Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă
în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul
Băncii Mondiale, Uniunii Europene, sau Guvernului României.
 Cuprins
Abrevieri ............................................................................................................. 7
TABLE OF CONTENTs
Politica polilor de creştere în România a influențat o parte importantă a
dezvoltării ţării în ultimii ani ............................................................................ 9

Politica actuală a polilor de creştere cuprinde o serie de aspecte pozitive .. 11

3 Politici adaptate la evoluţia prevăzută a polilor de creştere .................... 25

Totodată, politica actuală a polilor de creştere are unele dezavantaje .... 13

4 Planificări privind polii de creştere dincolo de limitele metropolitane
definite, bazate pe potenţialul de creştere economică al fiecărei zone .. 27
În prezent, o nouă abordare a sistemelor urbane din România este
pregătită de Direcţia Generală Dezvoltare Regională din cadrul
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) ..... 15
5 Proiecte autentic integrate ....................................................................... 27

6 ladezvoltare
Păstrarea aceluiași număr de poli de creștere (dacă regiunile rămân
Există numeroase recomandări care merită avute în vedere pentru fel), dar luarea în considerare a unui număr diferit de poli de
politica polilor de creștere în perioada 2014-2020 ..................................... 17 urbană ..................................................................................... 29

În egală măsură, în loc să raporteze investiţiile publice şi programele

la oraşe în sine, POR trebuie să se axeze pe oamenii care locuiesc în
7 Luarea în considerare a efectului de polarizare a orașului București în
interiorul Regiunii Sud .............................................................................. 29
aceste zone ....................................................................................................... 19
8 Construirea unor mecanisme de monitorizare și evaluare adecvate ..... 31

În practică, implicaţiile acestei noi paradigme pentru viitoarea politică

a polilor de creştere includ următoarele recomandări: 21
9 Crearea unor structuri de guvernare solide pentru polii de creştere ...... 33

1 Definiţii mai bune ale zonelor de intervenţie limitrofe polilor de

creştere, pe baza unor criterii funcţionale ............................................... 21
10 Luarea în considerare a unor structuri de guvernare alternative la
Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ...................................... 35

2 Intervenţii particularizate pe baza unor factori contextuali specifici

fiecărui pol de creştere ............................................................................. 23
11 Asigurarea unei mai bune corelări a politicilor ......................................... 37
List of Abbreviations Abrevieri

ADI Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară

ADR Agenția petru Dezvoltare Regională
AM Autorităţi de Management
CCE Creşterea Competitivităţii Economice
CE Comisia Europeană
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
ICT Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
ITI Investiţii Teritoriale Integrate
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
PID Planuri Integrate de Dezvoltare
POR Programul Operaţional Regional
POS Programul Operaţional Sectorial
UE Uniunea Europeană

73
Poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană

Poli de dezvoltare urbană

Poli de creştere
Satu-Mare Suceava

Politica polilor de creştere în România a

Iaşi

Oradea
Cluj-Napoca

Bacău
influențat o parte importantă a dezvoltării ţării
Arad în ultimii ani.
Deva Braşov
Sibiu
Timişoara Galaţi

Brăila

Ploieşti
Râmnicu Vâlcea
Piteşti
Întocmită în martie 2008, aceasta a definit mai multe categorii de centre urbane:
7 poli de creştere, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepția
Constanţa
regiunii Bucureşti-Ilfov și 13 centre de dezvoltare urbană, de importanţă
Craiova regională.

Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013

a alocat fonduri dedicate pentru aceste tipuri
Performanța polilor de creștere în POR 2007–2013 (iulie 2013) de aglomerări urbane, cu scopul declarat de
Sumele Alocate
(FEDR și Bugetul Proiecte depuse
Ponderea
fondurilor
Proiecte contractate
Ponderea
fondurilor „creştere a calităţii vieţii şi de creare a locurilor
de muncă în oraşe prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea
Pol de Creștere de Stat) alocate alocate

Valoare Valoare
Mil. EURO Nr. (Mil. EURO) % Nr. (Mil. EURO) %
serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor
Iaşi 111.25 16 171.98 154.59 10 108.68 97.69
de asistenţă pentru afaceri şi antreprenoriat.”
Constanţa 90.32 36 92.64 102.57 27 58.04 64.26
Ploieşti 97.00 16 121.58 125.34 14 93.19 96.07
Craiova 95.5 17 122.75 128.54 15 94.9 99.37
Timişoara 70.49 28 92.14 130.73 23 76.94 109.15
Cluj-Napoca 82.41 23 97.51 118.32 17 86.88 105.42
Braşov 74.3 26 95.44 128.45 23 76.16 102.50
TOTAL 621.27 162 794.04 127.81 129 594.79 95.74

Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

9
 100%

5.5%

18.3%
20.5%
22.1%
90%

22.7%
22.7%

22.9%
23.2%
în majoritatea ţărilor, creşterea economică este determinată de un număr limitat de oraşe mari

24.7%
26.8%

27.3%
27.4%
27.6%
27.8%

31.1%

31.4%
31.6%
33.0%

33.2%
33.5%
33.8%

34.9%
40.2%
80%

42.2%
43.4%
44.6%

46.5%

46.5%
46.7%

50.5%
17.8%
8.7%
14.8%

58.0%
15.2%

14.5%
70%

7.3%
9.7%

64.3%

Politica actuală a polilor de creştere cuprinde

14.8%
5.3%

4.5%

11.2%

10.8%
29.7%

Restul ţării
21.3%

o serie de aspecte pozitive.

60%

32.7%

13.5%
20.7%

18.4%
34.2%

23.3%
24.0%
25.6%
100.0%
100.0%

20.3% identificarea clară a unui

50%

Alte zone Metropolitane

25.2%

13.7%
11.3%
94.5%

În primul rând, se bazează pe

4.4%

15.1%
număr de şapte poli de creştere, aceștia fiind cele mai
34.4%

26.0%

29.7%

29.1%
31.1%

23.3%
35.9%
40%

mari centre economice, dar și ca populaţie din fiecare regiune, cu excepţia

recunoaşterea faptului
2.2%

20.2%

Bucureştiului. De asemenea, se bazează pe

68.1%
Ponderea creşterii din totalul PIB (%), 2000-2007

64.9%

64.7%

fundamental că oraşele mari reprezintă motoare

63.9%

31.8%
20.5%

40.1%
62.8%

Oraşe de rang secundar

30%

esențiale pentru dezvoltarea economică a unei ţări.

51.1%

46.2%
26.3%
47.6%

43.3%
42.7%
42.0%
41.6%

39.5%
38.5%
38.7%
20%

În al doilea rând, factorii de decizie au selectat câte un pol de creştere

37.9%

36.6%
33.5%

pentru fiecare regiune pentru a încuraja dezvoltarea echilibrată pe termen lung,

30.6%

30.2%

28.7%
28.1%
27.2%

beneficiile efectelor
26.6%

24.9%

Capitale

în corelare cu principiile economice referitoare la

21.9%

21.5%
10%

aglomerării şi polarizarea acestora dinspre oraşele

15.9%

12.1%

11.5%

centrale înspre zonele limitrofe.

Surse: ESPON şi Eurostat
2.2%
0%

Statele din sud şi vest

Blocul fost Socialist

STATELE nordicE

STATE regionalizatE
Cipru
Luxemburg
Malta
Grecia
Irlanda
Marea Britanie
Portugalia
Franţa
Olanda

Letonia
Bulgaria
Estonia
Ungaria
Lituania

Croaţia
Slovenia
România
Polonia

Finlanda
Denmarca
Suedia
Norvegia

Spania
Italia

STATEle FEDERALE
Belgia
Austria
Germania

Toate ţările
Republica Cehă

În al treilea rând, finanţarea POR a fost condiţionată de formarea

zonelor metropolitane în jurul oraşelor şi pregătirea unor planuri integrate de

esenţiale pentru încurajarea

dezvoltare – ambele măsuri fiind
formării zonelor urbane cu masă mai mare (forţă de
muncă mai puternică, lanţuri de aprovizionare mai bune, companii mai diverse
etc.) şi a unor proiecte integrate de dezvoltare cu impact semnificativ.
11
Modul de definire a unui oraş (Graz) şi a unei zone de navetă (Genova)

Totodată, politica actuală a polilor de

Celulă de mare densitate (>1500 loc./km2) Centru urban (Cluster de celule de mare Comune cu mai mult de 50% din Zona de audit urban
creştere are unele dezavantaje.
Municipalităţi densitate cu pop. > 50.000 locuitori) populaţia lor într-un centru urban

Oraş Zona de navetă Zona de navetă după includerea

zonelor adiacente dense şi
De exemplu, îi lipsește o înţelegere clară, aprofundată, a modului în care polii de
excluderea zonelor neadiacente
creştere desemnaţi pot contribui la dezvoltarea generală a României. Aceștia

se bazează inevitabil pe limitele regionale, chiar

dacă unele centre urbane generează sinergii inter-regionale. De asemenea,

zonă limitrofă de 30
zona de analiză şi intervenţie este limitată la o
km în jurul centrelor polilor de creştere, omiţându-
se faptul că zonele economice funcţionale sunt, de regulă, de dimensiuni mai
mari şi se bazează pe faptul că oamenii sunt dispuşi, în general, să facă o
navetă zilnică de până la o oră (într-un sens). În esenţă, zonele metropolitane
mai mari ar permite crearea unor economii mai puternice, rezerve de forţă de
Oraș
Localităţi
Zona Metropolitană, > 15% din populaţia
activă lucrează în oraș
Zona urbană lărgită
Zonă adiacentă de mare densitate, adăugată
muncă mai mari şi stimulente mai bune pentru investiţii. Nu în ultimul rând,
Zonă neadiacentă exclusă
formarea zonelor metropolitane se bazează în totalitate pe acordul voluntar

asociaţii care
între localităţi. În practică, aceasta a dus la formarea de
nu includ toate localităţile care se încadrează în
zonele funcţionale corespunzătoare.

13
Obiectivele României şi ale UE pentru Strategia Europa 2020
Rata ocupării C&D ca Obiective Surse Eficienţa Părăsirea Învăţământ Reducerea
forţei de % din privind regenerabile energetică timpurie a terţiar populaţiei
reducerea expuse
muncă (în %) PIB de energie reducerea şcolii în % în %
emisiilor riscului
consumului sărăciei sau
de CO2 de energie în excluziunii
(comparativ

În prezent, o nouă abordare a sistemelor

Mtoe sociale în
cu nivelele număr de
din 1990) persoane

urbane din România este pregătită de către

Obiective 70% 2% 19% 24% 10 Mtoe 11.3% 26.7% 580,000
- RO
Situaţia 63.8% 0.48% 51,84% 20.79 16.6 Mtoe 17.4 21.8 240.000 (2011

Direcţia Generală Dezvoltare Regională din

actuală (2012) (2011) (2011 (2012) (2012) (2012) (2012) comparativ
- RO comparativ cu nivelele
cu nivelele din 2008)

cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi

din 1990)
Obiective 75% 3% -20% 20% 368 Mtoe 10% 40% 20,000,000

Administraţiei Publice (MDRAP).

- EU

Sursă: Acordul de Parteneriat dintre România şi UE (2014-2020)

modul de gândire
Propunerea aflată în curs de finalizare este corelată cu
Masa urbană a polilor de creştere - Iaşi (stânga) şi Timişoara (dreapta)
al UE în raport cu dezvoltarea teritorială. Aceasta
include criterii mai clare pentru clasificarea
diferitelor oraşe şi de asemenea, stabileşte un
profil economic preliminar pentru respectivele
centre urbane, prioritizând investiţiile adaptate
profilului specific al fiecărui pol de creştere, în
strânsă legătură cu preferinţele exprimate în
cadrul planurilor integrate de dezvoltare. Deşi sunt
necesare consultări suplimentare, acesta poate fi considerat un început bun.
Modificările ulterioare pot avea în vedere perspectiva mai largă a Comisiei
Europene (CE) cu privire la polii de creştere urbană. În ciuda unui caracter
relativ divers, incluzând un grad ridicat de flexibilitate prin recunoaşterea
modelelor de dezvoltare specifice şi a necesităţilor statelor membre, abordarea
CE a cunoscut o evoluţie continuă, concentrându-se, într-o măsură tot mai
mare, asupra celor trei dimensiuni esenţiale ale dezvoltării (preluate şi în

Raportul Băncii Mondiale – World Development Report 2009): distanţa,

densitatea şi divizarea. 15
Evoluţia veniturilor firmelor la nivelul polilor de creştere
9,000,000,000 €

8,000,000,000 €

Constanţa
7,000,000,000 €
Cluj-Napoca
Venituri (Euro)

6,000,000,000 € Timişoara

Există numeroase recomandări care merită

Ploieşti
5,000,000,000 €
Braşov
4,000,000,000 € Iaşi
avute în vedere pentru politica polilor de
creștere în perioada 2014-2020.
Craiova
3,000,000,000 €

2,000,000,000 €
2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursă de date: ListăFirme

dezvoltarea
În primul rând, principiile economice şi practica arată că
este, în mod intrinsec, inegală: pentru ca economia
unei ţări să crească, unele regiuni trebuie să se
dezvolte mai rapid decât altele.
Creşterea veniturilor firmelor din polii de creştere
Polul de creştere (%) 2011/2008 Top (%) 2011/2006 Top să încurajeze în continuare
În consecinţă, POR trebuie
Braşov 1% #6 19% #4
convergenţa externă regională şi să nu se opună
Cluj-Napoca

Constanţa
12%

9%
#2 31%

31%
#2
divergenţei interne regionale. Pe termen lung, divergențele
#3 #2
interne în ceea ce privește standardul de viață se vor aplatiza. Mai exact, o
Craiova 7% #5 15% #6 creştere mai rapidă a unor oraşe înseamnă că vor fi generate mai multe resurse
Iaşi 8% #4 17% #5 endogene, care pot fi redistribuite, pentru a sprijini proiectele cheie de investiţii
Ploieşti 12% #2 23% #3
publice din zonele cu o dezvoltare mai lentă.
Timişoara 24% #1 38% #1

România 8% 28%

Toţi cei 7 poli de creştere 11% 27%

Sursă de date: ListăFirme

17
În egală măsură, în loc să raporteze
investiţiile publice şi programele la oraşe în
sine, POR trebuie să se axeze pe oamenii care
locuiesc în aceste zone.

O mai bună productivitate şi o dezvoltare economică sustenabilă se bazează

pe considerentul că economia reprezintă suma oamenilor din care este

factorii de decizie trebuie să

alcătuită. Consecinţa este că
permită accesul oamenilor la oportunităţi, în loc
să creeze altele de la zero în regiuni unde piaţa nu determină
de la sine astfel de rezultate în absenţa intervenţiei Guvernului. Mai mult, date
fiind actualele tendinţe demografice şi de migraţie, noua politică a polilor de
creştere trebuie să se menţină în sfera unei abordări pragmatice. Mai exact,
dacă aceasta va urmări ca toţi polii de creştere să aibă performanțe artificial
egale (de exemplu o populație în creștere şi o economie locală mai puternică),
această strategie poate fi condamnată la eşec de la bun început. Dacă, însă,
se va urmări creșterea productivității individuale a oamenilor care locuiesc în
acești poli de creştere, există mai multe șanse pentru un impact real.

19
În practică, implicaţiile acestei noi paradigme
pentru viitoarea politică a polilor de creştere
includ următoarele recomandări:

1 Definiţii mai bune ale zonelor

de intervenţie limitrofe polilor de
creştere, pe baza unor criterii
funcţionale:
Actualul cadru legal nu specifică raţionamentul care a stat
la baza alegerii zonei tampon de 30 km şi riscă să nu ia în
seamă beneficiile integrării dincolo de această zonă limitată.
Sinergiile funcţionale, precum cele deduse din datele privind
navetiștii, pot duce la crearea unor zone metropolitane cu

sistemul
un nivel mai ridicat de optimizare. Mai mult,
actual nu are soluţii pentru situaţiile
în care localităţile refuză să adere la
asociaţiile metropolitane, ceea ce duce
la limitarea potenţialului de dezvoltare a unor proiecte
integrate şi a posibilităţii de a beneficia la maximum de masa
economică a unei regiuni.
21
 2 Intervenţii particularizate pe baza
Zonele funcţionale potenţiale sunt mai mari decât zonele metropolitane
definite în prezent
Rezerve de timp in jurul
unor factori contextuali specifici
marilor oraşe

20 min.
fiecărui pol de creştere:
40 min.
60 min. Datele care corespund distanţelor de mers cu maşina de 20,
60 min. de marginea 40 şi 60 de minute din centrele oraşelor, precum şi cele de
polii de
oraşului
Iaşi
60 de minute de la periferia orașelor, arată că
creştere au puncte forte diferite, la
Cluj-Napoca

Timişoara

dimensiuni diferite. De exemplu, dacă se ia în

Braşov
considerare o distanţă de mers cu maşina de 20 de minute,
Cluj-Napoca are cea mai mare populaţie, precum şi cea mai
mare pondere din veniturile firmelor din cei şapte poli de
Ploieşti
Constanţa
creştere. La o distanţă de mers cu maşina de 40 de minute,
Craiova
Constanţa ocupă poziţia dominantă. La limita de 60 de
minute (atât faţă de centrul oraşului, cât şi faţă de periferie),
Timişoara se situează pe primul loc în termeni economici
Bucureşti
(cu cea mai mare pondere din veniturile firmelor), în timp ce
Craiova ocupă primul loc în termeni demografici (cu cea mai
mare populaţie).
1. Cluj-Napoca, zona centrală; 2. Portul Agigea, Constanţa-Sud;
Indicatori cheie pentru zone funcţionale ale unor poli de creştere de diferite 3. Timişoara, zona industrială, detaliu; 4. Işalniţa, exemplu de sat dens
dimensiuni (2011) populat în zona limitrofă oraşului Craiova.
Rezervă de timp raportat la centrul oraşului 60 min.
de marginea
20 min. 40 min. 60 min. oraşului
Populaţie 350,000 452,000 757,000 945,000
Timişoara % din veniturile firmelor naţionale 3.16% 3.41% 5.43% 6.00%
Populaţie 360,000 482,000 620,000 905,000
Cluj-Napoca % din veniturile firmelor naţionale 3.29% 3.48% 3.71% 4.47%
Populaţie 328,000 423,000 582,000 943,000
Iaşi % din veniturile firmelor naţionale 1.47% 1.52% 1.60% 2.20%

Craiova
Populaţie 302,000 470,000 787,000 1,080,000 1 2
% din veniturile firmelor naţionale 1.43% 1.60% 2.70% 2.94%
Populaţie 312,000 492,000 620,000 716,000
Constanţa
% din veniturile firmelor naţionale 2.51% 4.12% 4.54% 4.67%
Populaţie 328,000 485,000 615,000 868,000
Braşov
% din veniturile firmelor naţionale 2.65% 2.83% 2.98% 3.54%
Populaţie 305,000 556,000 2,724,000* 3,554,000*
Ploieşti
% din veniturile firmelor naţionale 2.89% 3.44% 43.17%* 47.24%*
Populaţie 1,842,000 2,150,000 2,525,000 4,020,000
Bucureşti
% din veniturile firmelor naţionale 37.82% 41.15% 41.61% 50.58%

Sursele datelor: Institutul Naţional de Statistică şi ListăFirme 4 3

*Include cifrele pentru Bucureşti și împrejurimi 23
 3 Politici adaptate la evoluţia
Distribuţia Zipf în România, pentru 2012
6.5

Bucureşti
prevăzută a polilor de creştere:
6
În majoritatea ţărilor cu dezvoltare organică, oraşele urmează

o curiozitate
un model uniform de distribuţie,
5.5
statistică cunoscută sub numele de
Regula Zipf sau Regula Rang-Dimensiune. Datele
Logaritm al populaţiei

ara
oc

tan i
Iaş

va
Cr ţ a
ap

işo

aio
j-N

Tim

de la recensământul cel mai recent (2012) arată că oraşele

ns
Clu

5
Co

din România se realiniază în jurul unei distribuţii care ar fi de

așteptat să existe într-o economie de piaţă. Într-o astfel de
4.5 distribuție, oraşul cel mai mare este urmat de 1-2 oraşe având
aproximativ jumătate din populaţia primului, apoi de 2-3
oraşe de rangul 3 având aproximativ o treime din populaţie
4 etc. În cadrul acestei rearanjări ierarhice a sistemului de orașe

Cluj-Napoca şi Timişoara se
din România,

3.5 conturează ca oraşe de rangul 2, după

0 0.5 1 1.5
Logaritm al rangului ierarhic
2 2.5
Bucureşti.
Schimbări demografice în cele mai mari oraşe din România
Noi construcţii în Cluj-Napoca (stânga) și Timișoara (dreapta)
Populaţia la recensământ
Modificare
2002 Top 2012 Top procentuală

Bucureşti 1,934,449 #1 1,883,425 #1 -2.64%

Cluj-Napoca 318,027 #3 324,576 #2 2.06%

Timişoara 317,651 #4 319,279 #3 0.51%

Iaşi 321,580 #2 290,422 #4 -9.69%

Constanţa 310,526 #5 283,872 #5 -8.58%

Craiova 302,622 #6 269,506 #6 -10.94%

Braşov 298,584 #7 253,200 #7 -15.20%

Galaţi 283,901 #8 249,432 #8 -12.14%

Ploieşti 232,452 #9 209,945 #9 -9.68%

Oradea 206,527 #10 196,367 #10 -4.92%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, date ale recensământului

25
Modele gravitaţionale, al populaţiei (stânga), şi economic (dreapta)

4 Planificări privind polii de creştere

dincolo de limitele metropolitane
definite, bazate pe potenţialul de
creştere economică al fiecărei zone:
Modelele gravitaţionale indică numeroase
potenţiale conurbaţii şi coridoare de
creştere care pot beneficia de pe urma planificării
Notă: Modelul gravitaţional al populaţiei (stânga) a utilizat valorile de populaţie obţinute la integrate a investiţiilor: coridorul de creștere București-
recensământul din 2012, în timp ce modelul economic gravitaţional (dreapta) a utilizat datele Ploiești-Brașov; coridorul București-Pitești; zona delimitată
privind veniturile firmelor în 2011. Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică şi
ListăFirme. de Iași, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț şi Bacău; zona
delimitată de Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Sibiu şi Alba-Iulia;
sau, coridorul de creştere Timișoara-Arad.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Brașov 2012-2020

(stânga), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia (dreapta)
5 Proiecte autentic integrate:
În mod ideal, planurile integrate de dezvoltare (PID) ar
trebui să includă un plan de acţiune cuprinzător, cu o listă
de proiecte care se vor finanţa din POR, din alte surse UE,
precum şi de la bugetul local şi naţional. De asemenea,
aceste inițiative trebuie să exploreze modalităţi prin care
zonele metropolitane mari şi diversele sectoare economice

să poată dezvolta sinergii optime.

În acest sens, trebuie utilizate noile instrumente planificate
pentru următorul exerciţiu de programare al UE, ca, de
exemplu, Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI), pentru a
asigura mecanisme adecvate de finanţare şi implementare a
proiectelor integrate.

27
1. Piatra Neamţ; 2. Oradea; 3. Alba-Iulia; 4. Râmnicu Vâlcea

6 Păstrarea aceluiași număr de poli

de creștere (dacă regiunile rămân
la fel), dar luarea în considerare
a unui număr diferit de poli de
dezvoltare urbană:
1 2 Analiza datelor privind veniturile firmelor indică faptul că
actualii poli de creștere sunt intr-adevăr principalele motoare
economice în regiunile în care se află, fiecare generând
cel puțin 20% din veniturile firmelor la nivel regional. Cu

există un număr mai mare

toate acestea,
de orașe decât actualii 13 poli de
dezvoltare urbană care contribuie la
4 3 creșterea economică regională. De aceea,
poate merită să fie luată în considerare desemnarea tuturor
reședințelor de județ, în afara polilor de creștere înșiși, ca poli
de dezvoltare urbană.
Modelul gravitaţional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru

7
Regiunea Sud
Luarea în considerare a efectului
de polarizare a orașului București în
Targovişte
Ploieşti
Targovişte
Ploieşti
interiorul Regiunii Sud:
Piteşti Piteşti
Slobozia Slobozia

Toate datele indică faptul că București are cel mai puternic

Călăraşi Călăraşi
efect de polarizare din interiorul Regiunii Sud, iar planificarea
Alexandria
Giurgiu
Alexandria
Giurgiu dezvoltării nu poate fi făcută neavând în vedere acest oraș.
Una dintre opțiuni ar fi ca Regiunea București-Ilfov să fie

București-Ploiești
absorbită de Regiunea Sud, iar
să devină principalul coridor regional
de creștere.
29
 8
IDUL pentru 2002 (sus) și 2011 (jos)

Regiuni
Construirea unor mecanisme de
IDUL Index pe Localități
în 2002 monitorizare și evaluare adecvate:
Foarte slab dezvoltată
Slab dezvoltată
Dezvoltare sub-medie Găsirea indicatorilor potriviți este esențială pentru o bună
Dezvoltare medie
elaborare a politicii polilor de creștere și pentru monitorizarea
Dezvoltare peste-medie
Dezvoltată performanței acesteia. În mod ideal, acești indicatori ar fi
Foarte dezvoltată ușor de obținut și de interpretat. Doi indicatori esențiali de

veniturile
performanță, ce sunt colectați anual, sunt
populației și veniturile firmelor; aceștia
oferă specificații standard despre performanța unei regiuni.
O examinare pe termen mai lung a performanței ar putea face
uz de indicatori compoziți mai complecși și mai cuprinzători,

cum ar fi Indicele Dezvoltării Umane

Locale, dezvoltat de Dumitru Sandu.
Regiuni
Veniturile Firmelor pe Unitate Administrativ Teritorială, în 2011
IDUL Index pe Localități
în 2011 Orașe cu populaţie >50,000 şi <100,000
Satu-Mare Orașe cu populaţie >100,000
Foarte slab dezvoltată Botoşani
Suceava Venit firme (în Euro)
Slab dezvoltată
Baia Mare în 2011
Dezvoltare sub-medie 0 - 22,293,030
Dezvoltare medie Zalău Iaşi 22,293,031 - 72,920,503
Oradea Bistriţa
72,920,504 - 151,848,207
Dezvoltare peste-medie Piatra-Neamţ
Cluj-Napoca 151,848,208 - 295,925,442
Dezvoltată Roman
Vaslui 295,925,443 - 552,642,494
Foarte dezvoltată Turda Târgu Mureş Bacău 552,642,495 - 1,069,128,770
1,069,128,771 - 1,877,949,680
Oneşti Bârlad 1,877,949,681 - 3,008,362,992
Arad Alba Iulia Mediaş
3,008,362,993 - 6,472,648,951
Timişoara Deva Sfântu Gheorghe 6,472,648,952 - 77,161,704,756
Hunedoara Sibiu
Braşov Focşani
Galaţi
Petroşani
Brăila Tulcea
Reşiţa Râmnicu Vâlcea Buzău
Târgu Jiu
Târgovişte Ploieşti

Drobeta-Turnu Severin Piteşti

Slobozia
Slatina Bucureşti
Craiova
Călăraşi Constanţa

Alexandria
Giurgiu

Sursa datelor: Dumitru Sandu

Notă: Porțiunile albe indică localitățile pentru care nu au fost disponibile date Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
31
Structura de guvernare a polilor de creştere

Ministerul
Economiei și MDRAP 9 Crearea unor structuri de guvernare
solide pentru polii de creştere:
Cadrele instituţionale care guvernează
Finanțelor

Agenție de
Lider polii de creştere şi asigură implementarea şi
de pol de creștere
Dezvoltare Regională
(asistat de un aparat executiv)
monitorizarea planurilor integrate de
reprezentând dezvoltare (PID) trebuie să includă structuri care
Coordonator Asociația de Dezvoltare reprezintă şi mobilizează interesul comunităţilor locale, şi
de pol de creștere Intercomunitară asigură asistenţa regională/centrală desemnată în mod
(asistat de staf tehnic)
(compusă din toate localitățile membre special. Trebuie acordată mai multă atenţie dezvoltării
ale polului de creștere) capacității administrative şi creării unui mediu legal şi de
reglementare propice pentru aceste instituţii.

Proiecte de asistenţă tehnică ce sprijină activitatea birourilor

coordonatorilor de poli de creştere

Nr. Polul de Bugetul total Total cheltuieli Total cheltuieli %

creştere necesar eligibile eligibile solicitate
(în RON) (în RON) si aprobate
(mai 2013)

1 Braşov 3.579.459 3.262.309 1.340.961 41,10

2 Cluj-Napoca 2.583.310 2.386.080 696.781 29,20
3 Constanţa 4.044.874 3.629.125 1.536.389 42,33
4 Craiova 2.324.990 2.087.881 813.721 38,97
5 Iaşi 3.462.592 3.109.660 1.354.182 43,55
6 Ploieşti 4.058.816 3.626.877 1.451.426 40,02
7 Timişoara 1.776.405 1.650.491 622.362 37,71

Sursa: date procesate de pe www.poat.ro, valabile până în mai 2013

Notă: Cu caractere cursive – polii de creştere care nu corespund cu locaţia sediilor principale ale
ADR-urilor.

33
 10 Luarea în considerare a unor
structuri de guvernare alternative
Indicatorii de performanţă ai ADI-urilor polilor de creştere
la Asociațiile de Dezvoltare
Intercomunitară (ADI):
Nr. Polul de Numele ADI-ului Anul Nr. de Total Total Active fixe
creştere înfiinţării angajaţi venituri cheltuieli (RON)
(contracte (RON) (RON)
cu normă
întreagă)

1 Braşov Agenţia Metropolitană
pentru Dezvoltare Durabilă
Brașov
2 Cluj-Napoca Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Zona
Metropolitană Cluj
3 Craiova Asociaţia de Dezvoltare
2006 25 2.937.098 2.908.505 738.195 Este evident că actualul cadru privind ADI are numeroase
neajunsuri în ceea ce privește o guvernare metropolitană
eficace. Pe de-o parte, centrele urbane tind să domine
aceste asociații. Pe de alta: localităților mai mici le lipsește
2008 niciun bilanţ înregistrat cofinanțarea necesară pentru proiecte cu adevărat
metropolitane; de multe ori, politicul intervine în calea
implementării proiectelor la nivel metropolitan; iar ADI-urile
sunt utilizate ca mijloc pentru atragerea de fonduri ale POR
2009 3 62 67.679 - și nimic mai mult. Ca atare, autoritățile naționale și locale ar

înființarea unor agenții

Intercomunitară Zona
Metropolitană Craiova
putea lua în considerare
metropolitane de dezvoltare, care s-ar
4 Constanţa Asociaţia de Dezvoltare 2007 14 2.170.595 1.912.124 40.942 putea inspira dintr-o experiență internațională foarte vastă și
Intercomunitară Zona
Metropolitană Constanţa din buna performanță a agențiilor de dezvoltare regională.

Zona metropolitană londoneză (London Commuter Belt)

5 Iaşi Asociaţia Zona 2004 7 697.468 733.072 4.828
Metropolitană Iaşi

6 Ploieşti Asociaţia de Dezvoltare 2009 8 733.606 568.477 34.154

Intercomunitară „Polul de
Creştere Ploiești-Prahova

7 Timişoara Asociaţia de Dezvoltare 2009 - 7.071 15.472 7.770

Intercomunitară „Polul de
Creştere Timişoara”

Sursa datelor: MFinante.ro, conform ultimelor documente de raportare înregistrate (2011)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Marea Britanie 35


Lista polilor de competitivitate propuşi spre finanţare
Nr. Polul de
creştere
Profiluri economice,
aşa cum sunt
definite de PID
1 Braşov tehnologii pentru
dezvoltare durabilă, turism
2 Cluj-Napoca industria energetică,
ITC, servicii de sprijin
în afaceri, servicii
medicale de specialitate,
biotehnologii
3 Craiova IT şi tehnologii înalte
4 Constanţa industria maritimă, turism,
industria energetică,
agroalimentară
5 Iaşi ITC, industrii noi/creative
6 Timişoara industria auto şi ICT
7 Ploieşti industria petrolieră,
industria energetică
Sursa: date procesate de AM POS CCE şi PID-urile fiecărui pol de creştere
Notă: TREC (Cluj Napoca) şi ROSENC (Timișoara) s-au alăturat polului MedGreen pentru
a depune o aplicaţie comună la AM POS CCE. Din acest motiv, nu sunt listate ca aplicanţi
individuali pe lista AM POS CCE.
11 Asigurarea unei mai bune corelări a
Numele polului de competitivitate
lansat (aplicaţie trimisă către AM
Profilul economic al polu-
lui de competitivitate
politicilor:
POS CCE)
niciun proiect depus nu este cazul
Deoarece polii de creştere sunt, în esenţă, motoare ale
economiei din regiunile în care sunt situaţi, politica privind
polii de creştere trebuie să aibă în vedere corelarea şi
consolidarea politicilor de dezvoltare economică. Iniţiativele
TREC - Clusterul Transnaţional în Surse regenerabile de
domeniul Energiilor Regenerabile* energie recente ale Ministerului Economiei au dovedit interesul
Clusterul de Mobilier din Transilvania Mobilier
pentru operspectivă teritorială asupra
politicii industriale şi susţinerea
POLARIS ICT
EXCELSIOR – EXCELenţă în Sisteme ICT
sectorului privat prin clustere şi poli
Informatice Orientate pe Rezultate
ICT– Pol de Competitivitate Regională ICT
Polul Automotive Sud Vest Oltenia Industria auto
de competitivitate.
INOVTRANS Fabricarea de material rulant
Aceste iniţiative pot completa politica privind polii de creştere
TurOlt InTT – Oltenia - Inovare şi
tradiţii
Turism
asigurând mecanisme de finanţare şi
niciun proiect depus nu este cazul
stimulând mediul de afaceri din fiecare pol
de creştere.
niciun proiect depus nu este cazul
Palatul Parlamentului, București.
Asociaţia AUTOMOTIVEST Industria auto
ICT Regional Cluster ICT
Clusterul de Energii Sustenabile din Energia verde
România* (fabricarea echipamentelor)
El Camino Construcţii
CREVIS ICT
Pol de competitivitate în domeniul Fabricarea de aeronave
sistemelor automate şi robotică
Photo: Shutterstock 37