207

Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CAP.7. APARATURA HIDRAULICĂ DE
DISTRIBUȚIE, DIRECȚIONARE ȘI OBTURARE
În această categorie de aparate hidraulice intră: supapele de sens,
selectoarele de circuit, hidrologistorii și distribuitoarele hidraulice, aparate
utilizate în majoritatea instalațiilor hidraulice, în special cele deschise și
mixte, pentru restricționarea sau direcționarea curgerii agentului hidraulic
între componentele instalației.

7.1. Clasificarea aparatelor de distribuție și obturare

O clasificare generală a tuturor acestor aparate nu este posibilă și
din acest motiv se va realiza o clasificare pe grupe de aparate cu rol de
distribuție, direcționare și blocare a curgerii.
 Supape de sens unic
Sunt aparate care opresc sau permit curgerea lichidului în direcția
dorită fără a avea rol de comutare sau direcționare a curgerii în instalație.
O formă evoluată a supapelor de sens unic, numite ventile 2/2 sau
hidrologistori, echipate cu comenzi adecvate pot fi folosite pentru
realizarea distribuției lichidului în instalație. Supapele de sens se clasifică
după mai multe criterii și anume:
 După comandă: supapele de sens sunt: simple și cu comandă
(pilotate);
 După organul de închidere: cu bilă și cu taler;
 După formă: în linie și în unghi;
 După construcție: supapă individuală sau dublă; tip cartuș sau în
placă;
 Distribuitoarele hidraulice
Sunt aparate care direcționează lichidul de lucru într-o instalație
hidraulică sau îl oprește având ca efect mișcarea sau repausul unui motor
hidraulic (liniar sau rotativ) ce acționează echipamentul de lucru al unui
utilaj tehnologic. Distribuitoarele se clasifică funcție de mai multe criterii și
anume:
 După utilajul pe care se folosește, distribuitoarele sunt: distribuitoare
pentru utilaje fixe și distribuitoare pentru utilaje mobile;
 După numărul de componente de distribuție conținute,
distribuitoarele sunt: distribuitoare individuale și distribuitoare baterie;
 După comandă, distribuitoarele sunt: cu comandă directă și pilotate;
 După natura comenzii, distribuitoarele sunt:cu comandă mecanică,
comandă electrică, comandă hidraulică, comandă pneumatică;
 După organul de distribuție: cu sertar, cu sferă, cu supape, cu came;
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 208
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 După sistemul de poziționare al organului de distribuție în stare
neacționată: distribuitoare monostabile, cu poziționere cu arc și
bistabile, cu poziționare fluidică;
 După starea distribuției în stare neacționată: distribuitoare normal
deschise-ND și distribuitoare normal închise-NI;
 După natura racordurilor: racordare cu filet, cu flanșă și cu plăci de
conectare sandwich;

7.2. Rolul aparatelor de distribuție și direcționare

Aceste aparate hidraulice realizează programul de lucru al
sistemului, în sensul că realizează legătura cu procesul tehnologic impus
prin proiect instalației hidraulice, sau cu operatorul uman ce deservește
instalația. Supapele de sens și hidrologistorii se regăsesc în majoritatea
sistemelor hidraulice și au rolul de a permite sau a interzice curgerea într-
un sens sau altul al circuitului. Aceste aparate sunt folosite în mod special
în sistemele hidraulice în circuit deschis și mixt și pentru anumite situații de
lucru și în circuitul închis. Pentru a evidenția necesitatea acestor
componente într-un sistem de acționare hidraulic se consideră următorele
situații de lucru, (fig. 7.1):
o Lichidul circulă de la A la B și nu circulă de la B la A (fig. 7.1a).
o Lichidul deplasează pistonul cilindrului spre dreapta, (fig. 7.1b).
o Lichidul deplasează pistonul cilindrului spre stânga, (fig. 7.1c).
o Cilindrul este blocat de lichid într-o poziție dată, (fig. 7.1d).
Sens de curgere Sens de curgere
a)
A B B
A

b) Sens deplasare Sens deplasare

c)

A B
A B

d) Repaus Repaus
Forta Forta

A B A B

Fig. 7.1. Stări de lucru care impun necesitatea utilizării aparatelor de distribuție

În fig. 7.1 sunt prezentate câteva stări care impun utilizarea aparaturii
de distribuție, direcționare și obturare în scopul realizării stării de lucru a
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 209
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
instalației hidraulice. Pe lângă aceste situații, considerate semnificative
pentru analiza din acest capitol, există mai multe situații semnificative în
care aparatele din această categorie realizează diverse funcții precum:
cuplarea și decuplarea mai multor motoare simultan sau succesiv,
cuplarea sau decuplarea unui circuit sau mai multor circuite hidraulice de
la o sursă de presiune, etc.

7.3. Funcționarea și construcția supapelor de sens

7.3.1. Supapa de sens unic individuală

7.3.1.1. Funcționarea și construcția supapelor de sens unic

Supapele de sens unic sunt aparate care permit circulația lichidului

într-un sens și blochează circulația în sens invers. Această funcție se
realizează de către organul de închidere al supapei deplasat chiar de
lichidul pe care supapa îl direcționează. Organul de închidere al supapelor
de sens poate fi de formă sferică (bilă) sau conică (taler) și realizează
închiderea circuitului când organul de închidere este apăsat de către lichid
pe partea fixă a supapei, denumit în mod curent scaunul supapei. Când
bila sau talerul sunt apăsate pe scaun, supapa este închisă, iar când este
ridicată de pe scaun supapa este deschisă. În stare deschisă organul de
închidere trebuie să fie ocolit de către lichidul circulat prin supapă. Pentru
inițializarea stării supapei organul de inchidere este menținut pe scaunul
supapei de către greutatea proprie, pentru supapele de sens fără arc și de
către forțe elastice la supapele cu arc. În fig. 7.2 sunt prezentate cele două
tipuri de supape de sens amintite anterior.
A B A B
A B A B
A B

B A B B
A A
Deschis
Deschis Deschis Deschis
Inchis
Inchis Inchis Inchis

a) b) c) d)
Fig. 7.2. Supape de sens unic. Principiu. Simbolizare
a) supapă cu bilă fără arc; b) supapă cu taler fără arc; c) supapă cu bilă cu arc;
d) supapă cu taler cu arc
Din fig. 7.2 se poate observa cum funcționează supapa de sens unic,
care se consideră racordată pe o conductă hidraulică, asfel:

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 210
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 Dacă lichidul circulă de la A la B, supapa se deschide și permite
circulația indiferent de construcția organului de închidere și
construcție;
 Dacă lichidul circulă de la B la A, supapa nu se deschide și nu
permite circulația indiferent de construcția organului de închidere și
construcție.
Pentru a se vedea modul de construcție al acestui aparat în fig. 7.3
este prezentată o secțiune printr-o supapă de sens cu taler și arc.

Zona de inchidere A
B
scaun-taler

A B
A
B

1 2 3 4

Fig. 7.3. Supapă de sens cu taler. Construcție. Componență [23]

1-corpul supapei cu filetele de fixare pe conductă; 2-taler; 3-arc; 4-suport și ghidaj arc.
Circulație lichid A-B; blocare curgere lichid B-A.

7.3.1.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Mărimile care caracterizează supapele de sens unic sunt: mărimea

nominală, ce reprezintă diametrul nominal al supapei, în mm; presiunea
nominală de lucru, în bar; căderea de presiune pe supapă, în bar;
presiunea de deschidere a supapei, în bar, ce reprezintă presiunea minimă
la care supapa se deschide pe sensul permis de supapă; debitul
volumetric circulat, în l/min; tipul construcției: racordare cu filet,
încorporabilă în bloc, etc. Caracteristicile fabricației obișnuite de supape de
sens unic depind de fabricantul de componente, seria de fabricație și în
marea majoritate sunt reprezentate de: diametrele nominale: 6, 8, 10, 15,
20, 25, 30 mm; presiunea de lucru: 315, 350 bar; presiune minimă de
deschidere:  zero (la supapele fără arc) și 0,5; 1,5; 3,0; 5,0 bar (la
supapele cu arc); debitul circulat: 20; 40; 60; 150; 250; 350; 450 l/min.
În fig. 7.4 sunt prezentate două imagini ce reprezintă supape de sens
unic în varianta racordare cu filet, pentru montaj pe conducte și montaj în
bloc.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 211
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Fig. 7.4. Supape de sens unic

a) supape individuale de circuit; b) supapă pentru montaj în bloc

7.3.2. Supapa de sens unic deblocabilă

7.3.2.1. Funcționarea și construcția supapelor deblocabile

Supapele prezentate anterior se autoblochează pentru un sens de

curgere a lichidului, stare în care supapa rămâne până când se schimbă
sensul de curgere, din alte componente hidraulice ale circuitului (robineți,
distribuitoare, etc.).
În cazul supapei deblocabile această stare –închisă- se poate
modifica la o comandă externă dată. Stările funcționale ale supapei
deblocabile rezultă din imaginea din fig. 7.5. Se remarcă din figură că
supapa de sens se poate deschide și pe sensul interzis deoarece,
comanda la priza X, ridică organul de închidere de pe scaun permițând
circulația B-A. Pentru a realiza această fază supapa dispune de o
componentă suplimentară, un piston, pe care dacă se aplică o comandă
hidraulică se realizează pe supapă o forță de ridicare a organului de
închidere de pe scaun (de deschidere). După deschidere curgerea se
poate realiza și în sens invers pe supapă.
Aceste supape se utilizează în sisteme hidraulice unde este necesar
ca în anumite momente, în special de repaus a unui echipament, acesta
să rămână într-o anumită poziție, fără să coboare, datorită pierderilor de
pe distribuitor. În aceste situații este folosită o particularitate a supapelor
de sens, de a nu avea pierderi în starea închis. Situațiile acestea se
întâlnesc, în special, la mașinile de ridicat, prese hidraulice,etc.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 212
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

a) b) c)
Fig. 7.5. Supapă de sens deblocabilă. Funcționare. Simbolizare
a) circulație A-B normală; b) blocare pe sens B-A; c) circulație B-A deschisă

Supapa de sens deblocabilă se realizează în varianta individuală

(simplă), când există o singură supapă montată în corpul aparatului, cu
racordul de comandă X extern și varianta dublă, când în corpul aparatului
sunt două supape paralele, cu comenzile X preluate de pe circuitul vecin.
Pentru a înțelege cum se folosesc asemenea supape, în fig. 7.6 se
prezintă schemele de utilizare a supapelor simple și duble.

a) b)
Fig. 7.6. Utilizarea supapelor de sens deblocabile
a) supapă individuală; b) supapă dublă

În fig. 7.6a supapa este folosită pentru a împiedica coborârea sarcinii

în starea de repaus a cilindrului, pe starea necomandată a distribuitorului,
datorită pierderilor din distribuitor.
Pentru mișcarea sarcinii supapa se deschide, normal pentru ridicare
și comandat pentru coborâre.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 213
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În cazul 7.6b funcția supapei este tot pentru împiedicarea mișcării
sarcinii în stare de repaus, dar supapa este deschisă întotdeauna de
presiunea de pe circuitul vecin, pentru a permite mișcarea echipamentului
când se comandă distribuitorul.

7.3.2.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Caracteristicile definitorii ale acestor supape, atât cele individuale cât

și cele duble sunt aceleași cu cele precizate anterior la supapele de sens
unic individuale. Acestea sunt: mărimea nominală, în mm; presiunea
nominală de lucru, în bar; presiunea de deschidere a supapei, în bar;
debitul volumetric circulat, în l/min. În plus la aceste supape apare:
presiunea de comandă, ce reprezintă presiunea la racordul X, pentru
deschiderea supapei, în bar.
Pentru aceste supape valorile acestor caracteristici sunt: mărimea
nominală: 6; 10; 16; 20; 25; 32, presiunea de lucru: 315; 350 bar; presiune
minimă de deschidere: 1,5; 3,0; 7,0 și 10 bar; presiunea de comandă: 5-
315 sau 350 bar; debitul circulat: 60; 150; 350; 350; 550 l/min.
În fig. 7.7 sunt prezentare construcții de asemenea supape.

a) b)

Fig. 7.7. Supape de sens deblocabile [22]

a) supape individuale; b) supape duble

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 214
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.3.3. Supapa de sens unic blocabilă

7.3.3.1. Funcționarea și construcția supapelor blocabile

Aceste supape se aseamănă cu cele prezentate anterior, dar

comanda supapei nu este pentru deschidere, ci pentru închiderea supapei.
În fig. 7.8 este prezentată o asemenea supapă care justifică modul
de utilizare și simbolul folosit pentru aceste supape.

Drenaj Drenaj
T
4
X
X X A
3
A A
A
X B
2
1
5

B B B

Fig. 7.8. Supapa de sens blocabilă. Funcționare. Simbolizare

1-talerul supapei; 2-tija supapei; 3-arc; 4-piston comandă; 5-corp supapă
A,B-racordurile supapei; X-comanda; T-tanc

Din fig. 7.8 se observă că supapa este menținută în starea închis de

către arcul (3), când talerul (1) este menținut apăsat pe scaunul practicat
în corpul supapei (5).
Sensul normal de circulație prin supapa de sens este A-B, când
supapa este deschisă în mod normal de către lichid. În sensul B-A supapa
este închisă de către lichid, iar în sensul A-B supapa se închide dacă se
realizează comanda X. Presiunea de comandă aplicată la X realizează pe
pistonul (4) o forță hidrostatică care închide supapa.
Acest gen de supapă este folosit atunci când se dorește blocarea
supapei pe sensul ei normal de lucru sau când un circuit este menținut
închis prin comandă și la eliminarea comenzii acesta să se deschidă
automat.
Asemenea supape sunt folosite adesea pentru circuite de descărare
de presiune, când este necesară eliminarea presiunii lichidului dintr-o
incintă închisă (camera de lucru a unui motor, acumulator hidraulic, etc.).

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 215
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.3.3.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Caracteristicile definitorii ale acestor supape sunt aceleași cu cele

precizate anterior la supapele de sens unic deblocabile. Acestea sunt tot:
mărimea nominală, în mm; presiunea nominală de lucru, în bar; presiunea
de deschidere a supapei, în bar; debitul volumetric circulat, în l/min,
presiunea de comandă, ce reprezintă presiunea la racordul X, pentru
închiderea supapei, în bar. Valorile parametrilor sunt identice cu cele de la
supapele deblocabile.

7.3.4. Supape de sens unic speciale

7.3.4.1. Funcționarea și construcția supapelor de sens speciale

În această categorie de aparate intră supape de sens cu utilizare

specială și sunt caracterizate fie de dimensiuni particulare, foarte mici sau
foarte mari, fie de anumite condiții sau sisteme speciale de comandă a
deschiderii sau închiderii supapei. Cele mai întâlnite supape din această
clasificare sunt: supapele de cuplare rapidă (cuplele de rețea); supapele
de umplere rapidă; supapele anti-spargere; selectoarele de circuit;
supapele cartuș non-retur, hidrologistorii.

 Supapa de cuplare rapidă, cupla rapidă de rețea, este o supapă de

sens unic montată într-o carcasă specială care este amplasată astfel
încât închide un circuit hidraulic (racord). Deschiderea circuitului se
realizează în momentul când se dorește cuplarea la acel circuit a unui
consumator, aparat de măsură, etc. În acest caz supapa este deschisă
mecanic de o contrapiesă care apasă pe talerul supapei și care se
fixează printr-un sistem de cuplare pe racord. În fig. 7.9 este prezentată
o asemenea supapă.

Fig. 7.9. Cupla rapidă de rețea

a) starea decuplată a prizei; b) starea cuplată a prizei
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 216
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din fig. 7.9 se observă că supapa prezentată este deschisă în
momentul cuplării de către ștuțul special, prevăzut cu un sistem de
etanșare, care începe să lucreze înainte de deschiderea supapei. Priza se
montează în rețea prin montajele clasice de cuplare (armare, înfiletare,
etc.).
 Supapa de umplere rapidă, este o supapă de sens de mari dimensiuni
(diametru nominal mare: 200-300mm) care se folosește în special la
prese verticale și asigură umplerea camerei superioare a cilindrului
presei la coborârea rapidă. Deoarece debitul volumetric instantaneu în
această situație este foarte mare și presiunea mică, camera este
umplută prin intermediul supapei, de pe tancul instalației. În acest fel se
realizează în permanență umplerea cilindrului cu lichid astfel ca la faza
de lucru a presei camera să conțină lichid.

Simbol
Alimentare

2 5
Ss
T
3
D2/2
ML
Deplasare rapida

D4/3

4
Starea inchis Starea deschis 1

a) b)

Fig. 7.10. Supapa de umplere rapidă. Necesitate. Construcție. Simbolizare

a) Montajul supapei în circuitul presei: Ss-supapa de umplere; ML- cilindrul presei;
D2/2; D4/3-distribuitoare hidraulice.
b) Construcția supapei de umplere rapidă:1- talerul supapei; 2-2-piston de deschidere;
3-arc; 4-supapă de decuplare; 5-etanșări statice; A-utilizare (camera cilindrului);
P- racordul pompei; T-racordul tancului; X-racordul comenzii.

Din fig. 7.10a se observă că la coborârea pistonului cilindrului presei,

lichidul din camera inferioară a cilindrului, este direcționat de distribuitorul
D4/3 prin distribuitorul D2/2 spre camera superioară. Distribuitorul D2/2
realizează și controlul de viteză al pistonului, dar și închiderea circuitului la
ridicarea pistonului. Diferența de volume ale camerelor este compensată
prin absorbția de la tanc a lichidului prin supapa de sens Ss care se
deschide în mod normal.
Supapa este deschisă prin comanda X în momentul când pistonul se
ridică și întregul volum al camerei este trimis la tancul T prin supapa Ss.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 217
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din fig. 7.10b se observă construcția unei asemenea supape
speciale. Supapa este realizată astfel încât să se monteze pe capacul
superior al cilindului presei realizând conexiunea directă cu rezervorul T,
amplasat peste supapă.
În fig. 7.13b este prezentată o asemenea supapă imagine foto.

 Supapele anti-spargere, sunt supape de sens de construcție specială

care se montează pe racordurile motoarelor hidraulice, pe sensul de
ridicare a sarcinii. În situația în care rețeaua hidraulică cedează în
avalul supapei, aceasta se închide automat, blocând căderea sarcinii.
În fig. 7.11 sunt prezentate două secvențe de funcționare ale unei
supape antispargere care justifică necesitatea utilizării acesteia.
Sens de curgere

SARCINA
Supapa
SARCINA antispargere

Supapa Spargere
antispargere

a) b) c)
Fig. 7.11. Supapa anti-spargere. Necesitate. Construcție
a) Faza de ridicare sarcină; b) supapa anti-spargere-construcție; c) închiderea supapei
la spargerea furtunului.

Evacuarea lichidului din motor, datorită sarcinii în cădere liberă,

închide imediat supapa blocând evacuarea lichidului, astfel se împiedică
căderea sarcinii în câmpul gravitațional. Supapa se montează pe carcasa
motorului fără a avea componente de rețea intermediare.

 Selectorul de circuit, este format din două supape de sens alăturate

axial, dar cu un singur organ de închidere, ce este de obicei bilă sau
taler (clapetă). Acest aparat selectează de pe două circuite semnalul de
presiune mai mare și-l trimite la ieșirea din aparat. În consecință la
ieșirea din aparat se află întotdeauna semnalul de presiune mai mare.
Cum se realizează această selecție rezultă din fig. 7.12, pentru două
soluții de organ de închidere. S-au notat racordurile de intrare P1 și P2
și cel de ieșire P3. Dacă mărimile presiunilor la prizele de intrare sunt p1
și p2, atunci funcție de mărimea acestora, presiunea la p3 este mărimea

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 218
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
mai mare. Din tabelul 7.1 rezultă stările selectorului. Stările selectorului
depind de forțele hidrostatice care închid sau deschid aparatul pe o cale
sau alta. Acest aparat se mai numește selector de cale sau funcție SAU
(din punct de vedere al logicii hidraulice).
P3
P3

3
4 3 4
P3

P1 P1 P2
P2 P1 P2

1 2 1
2
a) b)

Fig. 7.12. Selector de circuit. Construcție. Principiu. Simbolizare

a) selector cu bilă; b) selector cu taler
1-organ de închidere (bilă, taler); 2-corp selector; 3,4- scaun selector;
P1, P2-semnale intrare; P3-semnal ieșire
Tabel 7.1.

Starea
Nr. Presiunea la
presiunilor de Starea selectorului
crt iesire
intrare
P3

P2

1 p1  p2 P1
p3  p1

P3

P1

2 p2  p1 P2

p3  p 2

P3

P1

3 p1  p2 P2

p3  p1  p2

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 219
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În fig. 7.13 este prezentată o secțiune printr-un selector de circuit,
construit ca aparat individual, pentru montaj în circuit pneumatic.

Fig. 7.13. Supape speciale. Construcție

a) Selector de circuit; b) Supapă de umplere rapidă

 Supapele cartuș non - retur, sunt supape încorporabile, pentru montaj

în diverse aparate hidraulice, unde îndeplinesc funcția de selecție a
sensului de curgere. Aceste supape de sens sunt utilizate pentru montaj
în sertarele distribuitoarelor și în corpurile acestora, pentru a împiedica
circulația lichidului pe anumite sensuri în aparat.
În fig. 7.14 sunt prezentate două asemenea supape, pentru montaj în
sertarul unui distribuitor, fig. 7.14a și pentru montaj în corpul
distribuitorului, fig. 7.14b.

Sertar disribuitor
Corp aparat

a) b)

Fig. 7.14. Supape non retur. Construcție. Utilizare

a) montaj în sertar de distribuitor; b) montaj în corp

Din fig. 7.14a se observă că pe sertarul distribuitorului este permisă

circulația de la stânga la dreapta și interzisă de la dreapta la stânga.
În fig. 7.14b este permisă circulația de sus în jos și interzisă de jos în
sus. Asemenea situații se întâlnesc deseori în cazul distribuitoarelor

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 220
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
hidraulice, situații care sunt reprezentate și în simbolul distribuitorului, fig.
7.15.

Fig. 7.15. Simbolizarea supapelor non-retur în simbolul distribuitorului

 Hidrologistorul (ventilul hidraulic 2/2), este în principiu, o supapă de

sens pilotată, de construcție specială care, în asociere cu diverse
aparate de pilotare, poate îndeplinii mai multe funcții într-un sistem de
acționare hidraulică (supapă de sens, supapă de presiune, supapă de
debit, distribuție, etc). Aceste aparate se realizează în varianta cartuș,
pentru montaj în corpul aparatului hidraulic și se prezintă ca în fig. 7.16.

4
5 2

X Simbol
1 X

3
B
5

B A

Fig. 7.16. Hidrologistor. Principiu. Construcție. Simbolizare [23]

1.organ de închidere (ventil); 2-corp ventil (scaunul ventilului); 3-arc; 4-capac;
5-etanșare; A,B-racorduri de lucru; X-racord de comandă; A1; A2; A3-ariile suprafețelor
frontale ale ventilului

Din figură se remarcă că aparatul este realizat pentru montaj în corp

și conține în ansamblul său toate componentele realizării funcției de
închidere-deschidere a unui circuit hidraulic (ventil, arc, scaun, etanșări).
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 221
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ventilul este realizat astfel încât suprafețele frontale au următoarele
valori: A1-suprafața frontală de pe racordul A, considerată de valoare S;
A2-suprafața frontală de pe racordul B, de valoare 0,07S sau 0,5S și A3-
suprafața frontală de la racordul X, de valoare 1,07S sau 1,5S.
Starea ventilului depinde de valoarea presiunii la care sunt expuse
cele trei suprafețe. Stările ventilului rezultă din tabelul 7.2, funcție de
mărimea presiunilor pA; pB și px, considerate presiunile la racordurile A,B
sau X.
Tabel 7.2
Nr.crt. Starea presiunilor Forțele Starea Sens de
pA;pB;pX hidrostatice ventilului curgere

1 pA=pB=px FA+FB=Fx închis o

2 pA=pB>px FA+FB>Fx deschis A-B sau B-A

3 pA>px;pB=0 FA>Fx;FB=0 deschis A-B

4 pB>px;pA=0 FB>FX;FA=0 deschis B-A

5 pX>pA>pB FX>FA+FB închis o

6 pX>pB>pA FX>FA+FB închis o

7 pA=pB=px=0 Forta arcului închis o

Stările presiunii de comandă px în raport cu cele la racordurile de

lucru pot conduce la starea închis sau deschis a ventilului și funcție de
modul cum se realizează presiunea px pot fi realizate diverse funcții de
distribuție sau de reglare în instalația hidraulică. Din acest motiv acest
aparat a fost denumit și element logic (LC). Modul în care este utilizat în
diverse situații se va prezenta în capitolele următoare ale lucrării.

7.3.4.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Pentru supapele speciale caracteristicile definitorii sunt aceleași cu

cele expuse la supapele de sens unic. Acestea sunt tot: mărimea
nominală, în mm; presiunea nominală de lucru, în bar; presiunea de
deschidere a supapei, în bar; debitul volumetric circulat, în l/min, presiunea
de comandă, ce reprezintă presiunea la racordul X, pentru închiderea
supapei, în bar. Fiecare grupă de aparate are însă valori proprii, specifice
domeniului de aplicație. Trebuie avut în vedere însă că în general
construcțiile uzuale sunt pentru domeniul mărimilor 6 - 36 mm, cu valori
mai mici la supapele de cuplare rapidă ce pot merge până la dn=2mm și la
supapele de umplere rapidă care merg până la dn= 300mm.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 222
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.4. Funcționarea și construcția distribuitoarelor
Distribuitorul este un aparat hidraulic utilizat pentru dirijarea agentului
hidraulic spre un receptor cu scopul de a realiza diverse mișcări ale
acestuia și învingerea unor rezistențe tehnologice apărute pe
echipamentul pus în mișcare. Cele mai întâlnite distribuitoare sunt cele cu
sertar care au o largă utilizare atât la utilajele staționare cât și la cele
mobile.

7.4.1. Distribuitoarele individuale cu sertar

7.4.1.1. Funcționarea și construcția distribuitoarelor cu sertar

Principiul de lucru al distribuitorului cu sertar constă în deplasarea

axială a sertarului în corpul aparatului, iar anumite canale realizate în
sertar și corp sunt conectate sau deconectate funcție de poziția sertarului
în corp.
Deplasarea axială a sertarului este realizată de către forțe axiale de
comandă aplicate la capetele sertarului de către sisteme speciale de
comandă. Acestea pot fi: mecanice, hidraulice, pneumatice, electrice sau
combinate (electro-hidraulice, electro-mecanice, etc.).
Mărimile definitorii ale unui distribuitor cu sertar sunt: sertarul de
distribuție; racordurile; pozițiile de lucru; sistemul de poziționare neutră a
serarului (inițializarea); sistemul de comandă și schema de comutare.
În fig. 7.17 este prezentată schema de principiu a unui distribuitor cu
sertar.

5 3 2 4 1 3 6

Fig. 7.17. Distribuitorul cu sertar. Construcție. Definire

1-sertar; 2-corp; 3-sistem de poziționare neutră cu arc; 4-canale interne de legătură;
5-comandă stânga; 6-comandă dreapta;7-racorduri

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 223
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din fig. 7.17 se observă că poziția sertarului (1) în corpul (2)
determină starea legăturilor la racordurile (7), evident funcție de comenzile
(5) și (6).
Dacă nu există nici o comandă pe sertar, acesta este în poziția din
figură și umerii sertarului blochează orice legătură între racorduri. Sertarul
este menținut pe această poziție de arcurile (3) care readuc sertarul
întotdeauna în acea poziție (inițializarea stării de centru). Dacă se
realizează o comandă pe sertar, stânga sau dreapta, sertarul realizează
anumite legături între racordurile (7), care determină stările de mișcare ale
receptorului.

 Mărimi ce definesc distribuitoarele hidraulice cu sertar

o Din cele expuse rezultă că o caracteristică importantă a distribuitorului,

care este inclusă și în simbolizarea aparatului, este:
Numărul de racorduri/ Numărul de poziții ;
În funcție de acest indicativ, distribuitoarele sunt: 2/2; 3/2; 4/2; 3/3;
4/3; 5/3; 6/3, ce reprezintă: 2 racorduri/2 poziții; 3 racorduri/2 poziții...
șamd.
o Stări reprezentative ale funcționării, reprezentate simbolic: starea
deschis; starea închis; strarea de alegere-număr de poziții.

1 0 2

Număr de poziții

o altă caracteristică importantă a unui distribuitor cu sertar este realizată

de gradul de acoperire, (  ), care este relația de ordine dintre lungimea
pragului din sertar (Ld) și cea a canalului din corp (Lc). Din acest punct
de vedere există următoarele situații, (fig. 7.18):

Ld Lc=Ld Ld
Lc Lc

Fig. 7.18. Gradul de acoperire al unui distribuitor.

acoperire pozitivă; acoperire zero; acoperire negativă

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 224
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Gradul de acoperire al distribuitorului este definit de relația:
Ld  Lc
 ; (7.1)
2
În funcție de semnul factorului  există următoarele situații:
  0 - acoperire pozitivă,   0 -acoperire negativă;   0 -acoperire zero.
Gradul de acoperire determină starea de închidere a distribuitorului,
în special pe poziția neutră, cînd se pot obține următoarele situații
funcționale necesare în exploatarea unui sistem hidraulic.
În figura 7.9 au fost reprezentate situațiile simbolizate ale stărilor
unui distribuitor hidraulic pe poziția neutră. Asemenea situații se pot realiza
și pe poziții comutate (comandate).

Fig. 7.19. Stări ale poziției de repaus a sertarului

P- pompă; T- tanc; A,B- utilizare;

Pentru a înțelege stările reprezentate în fig. 7.19 se prezintă în

continuare câteva imagini care au rolul de a justifica modul în care se
operează cu pragurile din sertar și cu acoperirea pentru a realiza
deschiderea sau închiderea unui circuit, fig. 7.20.

a) centru închis b) centru deschis

c) by-pass P-T d) by-pass A-B-T

Fig. 7.20. Modul de realizare al poziției de centru [6]

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 225
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Stările din fig. 7.20 realizează legătura dintre construcția
distribuitorului și simbolul poziției de centru. Combinarea elementelor de
construcție a sertarului și canalelor corpului conduc la realizarea și a
celorlalte posibile stări din fig. 7.19.
În fig. 7.21 se prezintă o imagine foto cu secțiune a unui distribuitor
hidraulic cu sertar din care rezultă modul de organizare a construcției unui
asemenea aparat.

Supape de presiune
Maneta

Pozitionare
pe centru
Sertar

Supapa non-retur

Fig. 7.21. Construcția distribuitoarelor cu sertar [24]

a) comandă manuală; b) comandă electrică

o Etanșarea dintre sertar și corp, în cazul distribuitoarelor hidraulice se

realizează, prin controlul strict al jocului tehnologic și prin viscozitatea
lichidului utilizat în sistemul hidraulic. Jocul are rol funcțional în cazul
distribuitoarelor pentru a asigura deplasarea delativă a sertarului în
corp, dar acesta este foarte mic, de ordinul 5-10 m . Acest lucru face ca
pierderile pe distribuitoarele cu sertar să fie inevitabile, acestea
influiențând randamentul volumetric al sistemului în care este folosit.
Pierderile se produc între incintele de presiune și cele de joasă presiune
prin interstițiile inelare realizate de joc între sertar și corp. Mărimea
pierderilor de lichid printr-un interstițiu ( Q) , de joc diametral (J) și
lungime (b) ,este dată de relația:
dJ 3
Q   p1  p2 ; (7.2)
96b
unde: d-este diametrul sertarului;  -viscozitatea dinamică a lichidului; p1-
presiunea lichidului în avalul interstițiului; p2 - presiunea lichidului în
amontele interstițiului.

o Racordurile distribuitoarelor sunt orificiile practicate în corpul

distribuitorului prin care agentul hidraulic este vehiculat între
componentele funcționale ale sistemului. Standardul ISO 9461 [38]
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 226
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
prevede ca racordurile să fie marcate cu litere, atât pe schemele
hidraulice cât și pe aparate, pentru a se putea identifica.
Notațiile au următoarele semnificații: P-racord de alimentare-intrare; A,B-
racordurile receptorului-ieșire la consumator; T- racord bazin –ieșire la
tanc; X,Y- racorduri de comandă; V-racord pentru presiune pilotare; L-
racord drenaj; M- racord pentru manometru.

o Inițializarea sertarului, se realizează cu ajutorul unor sisteme mecanice

care au rolul de a menține și readuce sertarul pe o poziție de repaus
denumită poziție neutră. În poziția neutră sertarul este poziționat fără
comandă, în care revine după anularea comenzii.
Funcție de sistemul de inițializare distribuitoarele cu sertar sunt:
monostabile- când au o singură poziție neutră și bistabile, când au două
poziții neutre.
Distribuitoarele monostabile revin pe poziția neutră în mod automat,
fără control suplimentar de poziționare, iar cele bistabile necesită control
suplimentar.
Sistemul de inițializare al distribuitorului se realizează la un capăt al
sertarului sau la ambele capete, cu soluții tehnice prezentate în fig. 7.22.

1 2 3 2 4 2 1 2 3 2 4 2

a) b)
Fig. 7.22. Sisteme de inițializare
a) inițializare la un capăt; b) inițializare la două capete

Distribuitoarele monostabile au pe poziția neutră una din schemele

de conexiune din fig.7.19. Distribuitoarele bistabile sunt realizate cu
scheme care pot fi văzute în tabelul. 7.3.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 227
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tabelul 7.3
* stări de tranziție

 Distribuitorul hidraulic 2/2

Aceste distribuitoare sunt cele mai simple aparate de direcționare a

lichidului într-o acționare hidraulică. Distribuitorul are două racorduri și
două poziții de lucru. Construcția și organizarea unui asemenea distribuitor
este prezentată în fig. 7.23.

Sertar

Comanda Comanda

Fig. 7.23. Stările distribuitorului 2/2. Simbol

Din fig. 7.23 se observă că sertarul se află pe o poziție, când

racordul pompei P este obturat de către sertar și la fel și racordul
utilizatorului A. În această stare sertarul este menținut de o comanda sau
de un arc. La schimbarea comenzii în partea cealaltă a sertarului legăturile
hidraulice se deschid și se realizează legătura P-A. Distribuitorul este
bistabil deoarece este menținut în una din situațiile descrise de către
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 228
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
comanda externă. Dacă comanda este aplicată în stare normală, în
stânga, distribuitorul este normal închis, dacă este în dreapta, distribuitorul
este normal deschis. Comanda aplicată sertarului poate fi mecanică,
hidraulică, pneumatică sau electrică. În simbolul distribuitorului s-a
considerat comanda hidraulică.

 Distribuitorul hidraulic 3/2

Aceste distribuitoare cu sertar sunt realizate pentru a conecta sau

deconecta trei racorduri între ele, astfel încât să mențină în fiecare stare
un racord închis și două racorduri cuplate. În fig. 7.24 este prezentată
construcția și organizarea unui asemenea aparat.

Sertar

Comanda

Fig. 7.24. Stările distribuitorului 3/2. Simbol

Distribuitorul prezentat este un distribuitor bistabil și este menținut

într-o poziție de către un arc, iar în cealaltă poziție de către o comandă.
Poziția normală a distribuitorului, fără comandă, este cea din dreapta
când sertarul închide racordul pompei P și menține deschisă legătura A-T
(receptor–tanc), iar poziția comutată este cea din stânga când este închis
racordul de tanc și este deschisă legătura P-A (pompă-receptor).
Acest distribuitor poate fi considerat și distribuitor monostabil dacă
starea normală a acestuia este considerată secvența P-închis și A-T
deschis. Și la acest distribuitor comanda poate fi mecanică, hidraulică,
pneumatică sau electrică.

 Distribuitorul hidraulic 4/2

Și aceste distribuitoare realizează conectarea și inversarea

conexiunilor pentru patru racorduri, de obicei P, A, B, T. Distribuitorul
poate fi monostabil, dacă una din secvențe este considerată neutră și este
menținută de un element elastic (arc elicoidal), sau bistabil dacă
distribuitorul poate avea oricare din secvențe și este menținut pe poziție de
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 229
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
semnale externe (hidraulice, pneumatice, mecanice, etc.). În fig. 7.25 este
prezentat un distribuitor 4/2 bistabil cu legăturile normale P-B și A-T și P-A,
B-T. Legăturile între racorduri pot fi cele din figură, dar și închiderea unor
racorduri sau deschiderea lor în diverse secvențe.

Sertar

Comanda
Comanda Comanda

Fig. 7.25. Stările distribuitorului 4/2. Simbolizare

 Distribuitorul hidraulic 4/3

Aceste distribuitoare hidraulice dispun de o poziție neutră mediană în

care distribuitorul este menținut de un sistem de inițializare ca cele
prezentate în fig. 7.22. Din această stare sertarul este deplasat de o
comandă pentru a realiza stările comutate ale distribuitorului.
În fig.7.26 este prezentată imaginea cu stările distribuitorului 4/3.

Fig. 7.26. Stările distribuitorului 4/3. Simbolizare

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 230
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din fig. 7.26 se observă că acest distribuitor realizează starea închis
pe consumator, pe pompă și tanc, în starea neutră și deplasarea într-un
sens sau altul a motorului liniar, funcție de comanda realizată. Distribuitorul
poate fi realizat pe poziție neutră, cu oricare din schemele din fig. 7.19,
numai din alegerea corespunzătoare a gradului de acoperire.

 Distribuitoare hidraulice 5/3; 6/3

Distribuitoarele cu mai mult de 4 circuite sunt realizate în mod

special pentru acționările cu mai multe circuite hidraulice, adică cu doi, trei
consumatori. În aceste situații se realizează distribuitoare de tip baterie,
când circuitul suplimentar față de patru este un circuit de traversare și
racordare la sursă a secțiunilor distribuitorului.
În fig. 7.27 este prezentată schema unui sistem cu trei circuite
hidraulice care utilizează distribuitoare 6/3, în montaj baterie (felii de
distribuție suprapuse ce formează o structură sandwich).

Fig. 7.27. Utilizarea distribuitoarelor 6/3

În fig. 7.28 este prezentată o secțiune printr-un distribuitor baterie, cu

secțiuni de distribuție 6/3, dar cu comenzi hidraulice și mecanice.

Fig. 7.28. Distribuitoare baterie. Construcție

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 231
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 Comenzi individuale pentru distribuitoare

Pentru a realiza funcția de distribuție a lichidului purtător de energie

la utilizator este nevoie de sisteme specializate care să deplaseze și să
mențină pe poziție sertarul de distribuție pe poziția dată. Aceste sisteme
realizează operația de acționare de comandă și pot fi: manuale, hidraulice,
electrice sau combinații de comenzi.
În cele ce urmează vor fi prezentate descrieri și soluții pentru
comenzi și imagini ale acestor componente.

o Comanda mecanică directă

Comanda mecanică manuală asigură deplasarea sertarului, direct de

către operator. Operația se realizează prin acțiunea manuală asupra
sertarului, prin intermediul unei manete care deplasează sertarul
distribuitorului, într-un sens sau altul, funcție de necesitățile tehnologice ale
instalației. Pentru această operație de comandă, operatorul poate folosi
mâna sau piciorul, când componenta de comandă este: maneta sau
pedala (Fig. 7.29).

Maneta

Sertar Maneta Sertar

Cursa Cursa

Fig. 7.29. Comanda mecanică directă manuală. Principiu

Comanda prezentată în fig. 7.29 este comandă manuală, cu manetă,

care asigură deplasarea sertarului fără reținere pe poziție.
În fig. 7.30 este prezentată tot o
Canale comandă manuală cu manetă dar cu
Bila
reținere pe poziție (indexare). În acest ultim
caz reținerea pe poziție este realizată cu
ajutorul unui sistem format dintr-un arc o
bilă și niște praguri realizate în sertar, în
Arc care este reținută bila. Ieșirea din starea de
Sertar repaus, indexată, se realizează numai la
acțiunea manuală a operatorului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 232
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pozitia comutata 1 Pozitia neutra Pozitia comutata 2

Deplasare sertar Deplasare sertar

Fig. 7.30. Comanda mecanică, manuală cu reținere. Principiu

Acest fel de comandă este utilizat atunci când este necesară

menținerea pe poziția comandată a sertarului de distribuție mai mult timp.
Comanda cu indexare este folosită atât pentru utilaje staționare cât și
mobile, pentru comandă manuală sau mecanică generală.
În fig. 7.31 este prezentat cazul unui distribuitor cu comandă
mecanică la care comanda distribuitorului este realizată cu ajutorul unei
came puse în mișcare de către aparatul de execuție.
Simbol
Sens de miscare Sens de miscare

Fig. 7.31. Comandă mecanică cu came. Principiu

Acest sistem de comandă asigură realizarea unei comenzi hidraulice

pe distribuitor atunci când este epuizată cursa unui cilindru sau atunci
când în timpul mișcării unei componente de mașină se dorește obținerea
unui semnal hidraulic pentru automatizarea unui proces mecanic.

o Comanda electrică directă

Comanda electrică are avantajul că poate transforma un semnal

electric de o anumită valoare a tensiunii într-o deplasare mecanică care să
realizeze comutarea unui sertar al unui distribuitor.
Acest mod de acționare de comandă este utilizat în mod special
acolo unde necesară realizarea unui ciclu de lucru automat, sau unde este
necesar să se transmită semnale de comandă pe distanțe mari.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 233
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pentru realizarea unei asemenea acționări de comandă se utilizează
electromagneți, care transformă semnalul electric într-o forță de comandă
aplicată sertarului de distribuție.
În prezent sunt folosite două tipuri de electromagneți și anume:
electromagneții uscați (clasici) și electromagneții umezi.
Electromagneții uscați (tradiționali) sunt electromagneți tot mai puțin
utilizați în prezent deoarece sunt depășiți din punct de vedere tehnic de
către ceilalți. Aceștia dispun de sisteme specializate de etanșare a părții
electrice de partea hidraulică, deșii mediul hidraulic utilizat în prezent
(uleiul mineral) este un izolator eficient.
În fig. 7.32 este prezentat un electromagnet uscat

Camp magnetic

Circuit electric Circuit electric

a) b)
Fig. 7.32. Electromagnet uscat. Construcție. Funcționare
1-Miez magnetic; 2-tole; 3- manșon izolator; 4- bobină; 5- intrefier; 6-tijă de acționare;
7- etanșare dinamică; 8-forță rezistentă la comandă.

Atunci când bobina nu este alimentată cu curent, fig. 7.32a, sertarul

este menținut de arcuri pe poziția neutră, iar tija de acționare (6) este
menținută în poziția din figură. În momentul când se închide circuitul
electric, fig 7.32b,se formează câmpul magnetic în electromagnet, care
realizează forța de comandă, dirijată spre dreapta, transmisă prin tijă
sertarului de distribuție.
Pentru acționarea de comandă se folosesc, fie un electromagnet
pentru distribuitoarele monostabile, cu două poziții de lucru, fie doi
electromagneți pentru distribuitoarele monostabile, cu trei poziții de lucru,
sau pentru distribuitoarele bistabile cu două poziții de lucru.
Electromagneții umezi, nu mai dispun de etanșarea dinamică, mediul
hidraulic fiind conținut în interiorul carcasei, așa cum rezultă din fig. 7.33.
În figură se prezintă și imaginea conectorului electric care realizează
legarea rapidă și demontabilă a electromagnetului la instalația electrică.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 234
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

16 15 16

14 17
15
A
14

Vedere din A

1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11 12 13

a) b)
Fig. 7.33. Electromagnet umed. Construcție. Alimentare
1-buton extern; 2-capac; 3- inel cupru; 4-tub metalic; 5-manșon inelar; 6-bobină; 7-miez
tubular; 8-carcasă; 9-miez mobil;10-tijă; 11-arc elicoidal;12- disc perforat; 13-corpul
distribuitorului; 14-pin împământare; 15-pinuri de conectare (2 buc);
16- conector electric; 17-inel de centrare și ghidare

Se poate remarca faptul că electromagnetul nu mai este etanșat față

de mediul hidraulic din distribuitor, care pătrunde în carcasa părții electrice,
realizând astfel ungerea părților mecanice în mișcare relativă, dar și
izolarea electrică. Presiunea din zona electrică trebuie să fie însă mică
(presiunea tancului).
Electromagneții prezentați sunt electromagneți pentru comandă
electrică binară (DA/NU sau totul sau nimic).
Acești electromagneți realizează doar translația și menținerea
sertarului pe pozițiile extreme (capetele de cursă) fără a reține pozițiile
intermediare.
Poziționarea electromagneților în raport cu distribuitorul este
întotdeauna la extremitatea sertarului, vezi fig. 7.34.

Fig. 7.34. Distribuitoare binare cu comandă electrică. Principiu și simbol

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 235
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
o Comanda hidraulică și pneumatică directă

Comanda hidraulică este folosită acolo unde este necesar ca organul

de execuție al distribuitorului să fie poziționat prin forțe mari care nu se pot
realiza prin alte mijloace, în special electrice.
Aceste comenzi de execuție a distribuției sunt frecvent utilizate la
sistemele la care apar forțe care pot anula comanda, precum: forțe de
inerție, forțe dinamice de curgere, sau forțe induse, forțe de impuls, etc.
Forțele hidraulice de comandă se aplică direct pe capetele sertarului
de distribuție sau se utilizează camere speciale de comandă cu plunjere
(pistoane) de comandă adecvate, etanșate față de sertarul de distribuție.
Comanda pneumatică este utilizată acolo unde este necesar să se
utilizeze aerul comprimat în execuția unei anumite acțiuni mecanice (în
special la sisteme de frânare).
În fig. 7.35 este prezentată schema de principiu a unei comenzi
hidraulice sau pneumatice, alături de simbolurile specifice.

b)

a) c)
Fig. 7.35. Comanda hidraulică și pneumatică. Principiu. Simbol
a).comandă hidraulică; b) simbol comandă hidraulică; c) simbol comandă pneumatică
1-sertar de distribuție; 2-piston de comandă; 3-tijă de comandă;

7.4.1.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Datele caracteristice pentru distribuitoarele individuale cu sertar sunt:

mărimea nominală (diametrul nominal) în [mm]; presiunea maximă de
lucru: la pompă, la utilizator; în [bar]; debitul volumetric: la pompă, la
utilizator, în [l/min]; tipul de circuit-starea de centru; tipul acționării de
comandă (mecanică, hidraulică, electrică); număr de secțiuni (la
distribuitoarele baterie); alte caracteristici specifice tipului de distribuitor
(echipări speciale, cădere de presiune/circuit, parametrii comenzii,etc.).
Valorile nominale ale acestor caracteristici pentru distribuitoarele
individuale sunt: mărimile nominale uzuale: 16; 22; 32 mm, cu extindere la

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 236
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
40; 52 mm; presiunea maximă de lucru: pe pompă 350 bar, la utilizator:
450 bar; debitul volumetric: pe pompă-la utilizator: 110; 200; 410; 680;
1600 l/min, tensiune de comandă: 12; 24; 110; 220 V; presiune de
comandă hidraulică 0-30bar; 6-80 bar; presiunea de comandă pneumatică:
0-6 bar; forța de comandă mecanică 2-10 N.

7.4.2. Distribuitoarele hidraulice pilotate

7.4.2.1. Funcționarea și construcția distribuitoarelor pilotate

În cazul distribuitoarelor hidraulice pentru debite circulate mari (mai

mari de 200 l/min) și la care presiunile nominale sunt de asemenea mari
(peste 160 bar), forțele necesare pentru comanda sertarului sunt de
asemenea mari. În aceste situații comenzile individuale, indiferent de
natură, sunt de obicei insuficiente, mai ales pentru menținerea sigură a
sertarului pe poziția comandată.
În aceste cazuri se folosește comanda de pilotare care folosește
presiunea nominală de pe circuit pentru comanda și menținerea pe poziție
a sertarului de execuție.
Distribuitorul de pilotare, denumit pe scurt pilot, este un distribuitor
obișnuit de mărime nominală mică, de obicei sub dn=16 mm, cu comandă
mecanică, pneumatică, hidraulică sau electrică.
Distribuitorul de execuție, este de asemenea un distribuitor obișnuit,
dar cu comandă hidraulică.
Principiul constructiv al acestor aparate este prezentat în fig. 7.36
alături de simbolul detaliat și simplificat al acestuia.

a) b) c)
Fig. 7.36. Distribuitor hidraulic pilotat. Principiu. Simboluri
a) simbol simplificat; b) principiu de construcție; c) simbol detaliat

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 237
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din fig. 7.36 se observă că distribuitorul de pilotare utilizat în cazul
prezentat este un distribuitor cu sertar 4/3, obișnuit, cu centru deschis pe
receptor și comandă electrică, iar distribuitorul de execuție este tot un
distribuitor, cu sertar 4/3, cu centru închis, comandat de presiunea de
ieșire din distribuitorul pilot (A1 și B1).
Distribuitorul de execuție este de mărime dn> 30 mm, cu menținere
pe poziția neutră de către arcuri.
Cele două componente sunt suprapuse, asamblate cu șuruburi și
formează împreună un singur aparat.
În simbolul simplificat este figurată schema distribuitorului de
execuție și comanda pilotului și distribuitorului de execuție (electrică, bara
înclinată și hidraulică-cele două triunghiuri înnegrite).
Pentru reglarea vitezei de comutare a distribuitorului de execuție, se
utilizează pe ramurile de comandă A1=X și B1=Y, drosele fixe sau
reglabile, individuale sau asociate cu supape de sens (drosele de cale).
În fig. 7.37 se prezintă o asemenea soluție ce folosește drosele de
cale.

Simbol detaliat

Distribuitor de executie

Fig. 7.37. Distribuitor pilotat cu reglarea vitezei de comutare. Simbol detaliat

Reglarea vitezei de comutare a sertarului de execuție se realizează

prin laminarea în drosel a volumului de lichid evacuat de suprafața frontală
a sertarului, deplasat de către semnalul de comandă al pilotului. Operația
se realizează în ambele sensuri de comutare.
Pentru a detalia și mai mult construcția acestor distribuitoare, în fig.
7.38 sunt prezentate mai multe imagini foto cu secțiuni și vederi printr-un
distribuitor pilotat cu ajutorul unui pilot comandat electric.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 238
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Distribuitor de pilotare

Distribuitor de executie

Fig. 7.38. Distribuitor dn=32mm, schema 4/3, pilotat. Construcție

Circuitele realizate între distribuitorul de comandă (pilot) și cel de

execuție (pilotat), pot fi realizate cu preluarea semnalului de presiune de
pe circuitul P al distribuitorului de execuție sau de la surse externe. În
tabelul 7.4 sunt prezentate mai multe situații posibile.

Tabelul. 7.4

Presiunea minimă necesară pentru realizarea pilotării este de 4-10

bar și trebuie menținută constantă în timpul procesului de execuție a
comenzii pe pozițiile comandate. La distribuitoarele cu centru închis (fig.
7.39a) realizarea presiunii de comandă nu este o problemă deoarece
aceasta este preluată direct de la racordul P al distribuitorului.
La distribuitoarele cu centru deschis P-T se apelează la artificii care
să ridice valoarea presiunii la valoarea mininimă necesară comutării.
Variantele utilizate în acest caz sunt prezentate în fig. 7.39b, c, d, e.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 239
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Fig. 7.39. Prelevarea semnalelor hidraulice de comandă la distribuitoarele pilotate

a) distribuitor cu centru închis pe P și T; b), c), d), e) centru deschis P-T.

În cazurile precizate presiunea este crescută artificial la valoarea

necesară comenzii prin: amplasarea unei supape de sens pe circuitul P,
care prin căderea de presiune realizată, crește valoarea presiunii de
comandă prelevată din avalul supapei fig. 7.39b; amplasarea unei supape
de sens pe circuitul T, care prin căderea de presiune realizată, crește
valoarea presiunii de comandă prelevată de pe circuitul P (fig. 7.39c);
utilizarea unui acumulator hidropneumatic pentru comandă (fig. 7.39d);
utilizarea unei pompe de comandă separată de pompa principală a
sistemului (fig. 7.39e).

7.4.2.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Caracteristicile pentru distribuitoarele pilotate sunt, ca și la

distribuitoarele individuale, prezentate anterior. Ceea ce este specific este
doar tipul comenzii care se referă de obicei la natura acesteia și scheme
de conexiune a distribuitorului de execuție.
Valorile nominale ale acestor caracteristici pentru distribuitoarele
pilotate sunt: mărimile nominale uzuale: 32; 40; 52; 63; 80; 100 mm;
presiunea maximă de lucru: pe pompă 350 bar, la utilizator: 450 bar;
debitul volumetric: 410; 680; 1600; 2400; 3000; 3600 l/min.
Alte caracteristici se referă la comanda de pilotare și la particularități
de prindere în instalație și la particularitățile de prelevare a semnalului de
comandă.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 240
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.4.3. Distribuitoare hidraulice proporționale

Distribuitoarele proporționale sunt aparate hidraulice, care pe lângă

funcția de distribuție obișnuită realizează și reglarea mărimii debitului care
traversează aparatul. Pentru a realiza această funcție de reglare a
debitului volumic, distribuitoarele proporționale au secțiunea de curgere
variabilă liniar cu cursa și sunt comandate cu semnale de comandă
proporțională (mecanică, electrică, hidraulică sau pneumatică). Utilizarea
distribuitoarelor proporţionale ca aparate de reglare a debitului este
posibilă numai atunci când sarcina pe consumatorul circuitului nu variază
deloc sau variază în limite foarte mici.
Dezvoltarea în ultimii douăzeci de ani a tehnicii proporţionale a
condus implicit la realizarea unei game vaste de variante şi soluţii
constructive. Se prezintă în cele ce urmează doar soluţii principiale care
constituie fundamentul de funcţionare şi construcţie a acestor aparate.

7.4.3.1. Funcționarea și construcția distribuitoarelor

Construcţia de principiu a unui distribuitor proporţional este formată

dintr-un corp (1), unul sau doi electromagneţi proporţionali (2) cu reglarea
cursei, traductorul de cursă (3), sertarul de distribuţie (4) şi unul sau două
arcuri de revenire (5). În sertarul de distribuţie (4) sunt practicate fante
prismatice ce realizează aria variabilă de curgere a agentului hidraulic
utilizat (fig. 7.40 b).

Fig. 7.40. Distribuitor proporțional. Principiul realizării secțiunii. Simbolizare

Acţionarea sertarului (4) are loc prin intermediul unor electromagneţi

proporţionali. Cu cât semnalul electric pe unul din electromagneţi este mai
mare, cu atât sertarul va fi împins spre stânga sau dreapta mai mult, cu o
---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 241
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
cursă s, proporţională cu semnalul electric. Proporţional cu cursa sertarului
(4) se deschide secţiunea de curgere variabilă, realizând reglajul debitului
circulat (fig. 7.40. b). Pentru evitarea pierderilor de debit pe poziţia neutră
(necomandată), sertarul este realizat cu acoperire pozitivă. Aceasta
presupune existenţa unei zone de etanşare  până la deschiderea secţiunii
variabile (fig.7.40 a).
Reglajul de debit realizat de aparat este produs în detrimentul
pierderii de sarcină pe secţiunea variabilă. Din acest motiv aceste aparate
sunt utilizate în general pentru debite circulate mici şi sunt specifice
reglajelor din circuitele de comandă, datorită caracterului lor disipativ
energetic.
Aşa cum se observă şi în fig. 7.40, acest aparat realizează pe lângă
funcţia de reglare a debitului circulat spre consumator şi distribuţia
agentului spre prizele A sau B.
Distribuitorul proporţional prezentat este un distribuitor 4/3, existând
şi construcţii 2/2; 3/2; 3/3; 4/2; ş.a.m.d.
Pe lângă simbolul prezentat pentru asemenea aparate în fig. 7.40, se
utilizează şi simbolizarea simplificată, ce semnifică acelaşi aparat
prezentat în fig. 7.40.
În fig. 7.41 este prezentată o secțiune pe sfert printr-un distribuitor
proporțional 4/3 cu comandă electrică.
Sertar Distribuitor de pilotate
proportional

Electromagnet Electromagnet

Distribuitor de executie
proportional

a) b)
Fig. 7.41. Distribuitor proporțional cu comandă electrică
a) distribuitor individual; b) distribuitor pilotat

Din fig. 7.41a rezultă imaginea sertarului de distribuție, cu fantele

prismatice și forma canalelor de racordare a aparatului la cele patru căi P,
A, B și T, pentru distribuitorul proporțional individual.
Distribuitoarele proporționale pot fi în construcție individuală sau în
construcție pilotată cu sau fără traductor de poziționare (traductorul de

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 242
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
cursă 3) și se realizează într-o gamă foarte largă de varietăți constructive,
soluții de racordare și scheme de distribuție.
În fig. 7.41b este prezentată construcția unui distribuitor proporțional
pilotat.

7.4.3.2. Caracteristici definitorii și tipodimensiuni uzuale

Caracteristicile distribuitoarelor proporționale sunt legate de

următoarele particularități ale acestor aparate:
 Comanda sensului și mărimii debitului volumetric reglat de aparat;
 Tipul magnetului proporțional;
 Tipul și particularitățile centrării sertarului;
 Mărimea și felul acoperirii pe poziția neutră a sertarului;
 Tipul comenzii și electronicii de comandă.
Caracteristicile definitorii ale distribuitoarelor proporționale sunt:
mărimea nominală (diametrul nominal al distribuitorului, în mm); presiunea
nominală, în bar; debitul nominal, în l/min, la o anumită cădere de presiune
constantă pe distribuitor; histereza maximă, în %; constanta de timp 0-
100% (timpul de reacție al aparatului), în ms; tensiunea de lucru, în V;
intensitate curent, în mA; forma oglinzii (imaginea dispunerii orificiilor de
racordare pe fața aparatului); electronica de comandă.
Distribuitoarele proporționale cu comandă electrică, obișnuite, se
realizează în varianta individuală sau pilotată, cu sau fără traductor de
poziție, pentru confirmarea cursei.
Distribuitoarele individuale, fără confirmare, se realizează la mărimi
nominale mici sub dn=16 mm, mai exact: mărimea 6, 8, 10 mm; presiunea
nominală: 315 bar; debitul nominal, la cădere de presiune p  10 bar,
este: 7; 15; 26 l/min la dn=6 mm și 30; 60 l/min la dn=10mm; histereza
maximă este de 5%; constanta de timp: 0-100%-<50ms; tensiunea de
lucru: 24 V; intensitate curent: 4-20 mA.
Distribuitoarele individuale, cu confirmare, se realizează la mărimi
nominale mici sub dn=10 mm, mai exact: mărimea 6, 10 mm; presiunea
nominală: 315 bar; debitul nominal, la cădere de presiune p  10 bar,
este: 8; 16; 32 l/min la dn=6 mm și 25; 50; 75 l/min la dn=10mm; histereza
maximă este de 0,1%; constanta de timp: 0-100%-25 ms, la dn= 6 mm și
40 ms la dn=10 mm; tensiunea de lucru: 24 V; intensitate curent: 4-20 mA.
Distribuitoarele pilotate, fără confirmare, se realizează la mărimi
nominale mari peste dn=10 mm, mai exact: mărimea 10; 16; 25; 32; 52
mm; presiunea nominală: 315-350 bar; debitul nominal, la cădere de
presiune p  10 bar, este: 25; 50; 85 l/min la dn=10 mm și 360; 520; 1000
l/min la dn=52mm; histereza maximă este de 6%; constanta de timp: 0-

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ
 243
Aparatura hidraulică de distribuție și direcționare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
100%-55-450 ms; tensiunea de lucru: 12 și 24 V; intensitate curent: 4-20
mA.
Distribuitoarele pilotate, cu confirmare, se realizează la mărimi
nominale mari, tot peste dn=10 mm, mai exact: mărimea 10; 16; 25; 32; 35
mm; presiunea nominală: 315-350 bar; debitul nominal, la cădere de
presiune p  10 bar, este: 50; 100 l/min la dn=10 mm și 400-1000 l/min la
dn=35mm; histereza maximă este de 1%; constanta de timp: 0-100%-40-
160ms; tensiunea de lucru: 24 V; intensitate curent: 4-20 mA.
În fig. 7.42 sunt prezentate imagini ale acestor aparate proporționale.

a) b)

c) d)
Fig. 7.42. Distribuitoare proporționale. Construcție [24]
a) distribuitoarele individuale, fără confirmare; b) distribuitoarele individuale, cu
confirmare; c) distribuitor pilotat, fără confirmare; c) distribuitor pilotat, cu confirmare.

---------------------------------------------------------------------------------------------------
INTRODUCERE IN HIDRAULICA INDUSTRIALĂ