Lp-Uri Nursing

LUCRĂRI PRACTICE DE NURSING” – Mihai G.
MAN
LP.1
Pregătirea, asistarea şi efectuarea îngrijirii generale a bolnavului.
. Pregătirea şi schi!barea "atului. #chi!bări $e "o%i&ie în "at.
. Mobili%area bolnavului. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.
. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e

$ecubit.
(. )oaia $e te!"eratură. Măsurarea şi notarea grafică a te!"eraturii cor"ului în

foaia $e te!"eratură
. Pregătirea şi schi!barea "atului. #chi!bări $e "o%i&ie în "at.
1. Patul "acientului
a* +alitatile "atului
• Sa fie comod
• Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale
pacientului, cat si ale personalului de ingrijire:
- lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm
- sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie
• usor de manipulat si de curatat
• calitatile somierei partea principala a patului!
"
LUCRĂRI PRACTICE DE NURSING” – Mihai G. MAN
- sa fie confectionata din sarma ino#ida$ila, puternica si elastica,
$ine intinsa
b* i"uri $e "aturi
• pat simplu, cu somiera
• pat cu somiera mo$ila
• pat ortopedic % are cadranul somierei confectionat din mai multe $ucati &'( $ucati!
• pat universal % ptr tratament ortopedic cu somiera mo$ila
c* Accesoriile "atului
• salteaua – confectionate dintr-o singura, din doua sau trei $ucati din $urete, material
plastic % care se curtata si se dezinfecteaza mai usor
• pernele – tre$uie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iar$a de mare si
una din $urete, material plastic sau puf ) dimensiuni: **cm ' +* cm
• patura – confectionata din lana moale, tre$uie sa se poata spala usor
• lenjeria – este $ine sa ai$a cat mai putine cusaturi) lenjeria necesara % doua cearsafuri,
doua fete de perna, o aleza, musama)
- cearsaful sa fie dintr-o singura $ucata cu dimens mari sa poata fi
fi#at su$ saltea)
- musamaua % conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a
proteja salteaua de diferite dejectii) dimensiuni:"*0cm ' ""0cm
- aleza % acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu "*-
20 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect
• fata de perna – confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei) se va inceia cu
snur in partea laterala sau fara snur, cu descizatura suprapusa)
• utilaj auxiliar – sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir
sau sustinatorul de invelitoare)
-. Pregatirea si schi!barea "atului
Pregatirea "atului fara "acient

Materiale necesare
2
• cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne)
fectuarea
• se indeparteaza noptiera de langa pat
• se asaza un scaun cu spatar la capatul patului
• pe scaun se asaza, in ordinea intre$uintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite
corect
• cearsaful se asaza la mijlocul saltelei) se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus)
• se introduce cersaful adanc su$ saltea la am$ele capete
#e e/ecuta coltul
• persoana asezata cu fata spre capatul patului)
• cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt,
prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii
atarnate si o ridica in sus pe langa saltea
• partea de cearsaf de su$ marginea inferioara a saltelei se introduce su$ saltea
• se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata
• se introduce su$ saltea partea de cearsaf care atarna su$ marginea inferioara a saltelei
• celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura
• se introduce apoi su$ saltea toata partea laterala a cearsafului % incepand de la colturile
saltelei) se intinde $ine cearsaful % sa nu prezinte cute
Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza.
• se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura) marginea cearsafului
dinspre cap se rasfrange peste patura.
• daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se
indoaie in lungime
• se asaza pernele introduse in fetele de perna curate
&
Pregatirea "atului cu "acientul in "at
Scim$area lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului
nu permite ridicarea din pat.
$iectivele pentru pacient si asistenta:

• acientul sa prezinte: o stare de $ine) confort fizic si psiic) stare de igiena
permanenta)
• entru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul) de a-i da posi$ilitatea
pacientului sa-si e#prime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca) de a-l
o$serva) de a-l mo$iliza, pentru a se preveni complicatiile) de a-i asigura conditii
corespunzatoare de igiena, de rela#are si odina
• /aterialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan,
sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul
daca s-a murdarit)
• /ediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea
masurilor privind asepsia
• acientul se informeaza asupra procedeului) se linisteste si se asigura ca manopera va
fi facuta cu $landete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri) i
se solicita cooperarea
a* Proce$ura 0e/ecutia*
• acientul poate fi intors in decu$it lateral. n acest caz, scim$area lenjeriei se face in
lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente:
- cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului)
- pacientul ramane acoperit pana la scim$area cearsafului de su$ patura)
- marginile cearsafului se desfac de su$ saltea de jur imprejur
• 1sezarea pacientului in decu$it lateral spre marginea patului)
- asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in a#ila
dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce su$ umerii lui,
sprijinandu-i capul pe ante$rat
- apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului) pacientul
fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie)
(
- se asaza apoi in dreptul genuncilor pacientului, introduce mana stanga
su$ genuncii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza
usor gam$ele pe coapse
- din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decu$it lateral drept,
sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genuncilor
- pacientul se mentine acoperit)
- asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si
aleza murdara pana la spatele pacientului) sulul de lenjerie murdara se
afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate
- pe jumatatea li$era a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si
aleza pregatite mai inainte
- se intinde $ine cearsaful curat pe jumatatea li$era a patului si se asaza o
perna im$racata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in
decu$it dorsal cu multa $landete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor
si su$ genunci
• entru a aduce pacientul in decu$it lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza
la fel ca si in cazul intoarcerii in decu$it lateral drept
• Scim$area cearsafului de su$ patura
• acientul poate fi asezat in pozitie sezand) procedura se efectueaza, de asemenea, de
catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si
deruleaza cearsaful curat.
b* #chi!barea ale%ei
Se poate e#ecuta dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau
folosind metoda urmatoare:
b* ri$icarea "acientului cu ajutorul u!arului
ste o metoda recomandata % cand este posi$il de efectuat, deoarece produce o presiune
intraa$dominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda.
/etoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:
- asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul $azinului pacientului
- asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute
*
- cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca $aza de
sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genuncii
- asistenta din partea dreapta isi fi#eaza umarul drept in a#ila dreapta a pacientului
- asistenta din partea stanga fi#eaza umarul ei stang in a#ila stanga a pacientului, astfel
incat $ratele pacientului sa se odineasca pe spatele asistentelor)
- apoi asistentele incearca sa-si introduca ante$ratul cat mai mult su$ coapsa pacientului.
- mana li$era a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand
un suport in momentul ridicarii
- la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana verte$rala si
transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului
- in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genuncii ,coloana
verte$rala co$oara si aseaza pacientul conforta$il
b-* can$ "acientul nu "oate sa coo"ere%e
- asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana
dreapta si cu $aza de sustinere larga
- $ratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai
aproape de linia $azinului
- $rael dinspre picioare se introduc su$ sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc
- pacientul este rugat sa-si incruciseze $ratele pe piept
- la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana
verte$rala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica
ATENTIE
Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abominale se reali!ea!a "rin #lectarea
$enunc%ilor si coborarea coloanei & mentinan s"atele re"t'
2. #chi!barile $e "o%itie ale "acientului
- active % le e#ecuta pacientul singur

- pasive % sunt efectuate cu ajutorul asistentei
n$icatii
6
• Scim$arile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imo$ilizati, inconstienti,
paralizati, cu aparate gipsate etc.
Princi"ii $e res"ectat
• Sunt necesare " sau 2 asistente
• rinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe
suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare)
• 1sezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o
$aza de sustinere cat mai mare)
• 3enuncii flectati, coloana verte$rala usor aplecata)
1ceasta pozitie asigura protejarea coloanei verte$rale a asistentei prin diminuarea
compresiunii asupra discurilor interverte$rale si asupra corpului verte$rei, permitand asistentei
sa utilizeze forta muscilor mem$relor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare.
/iscari pasive mai frecvente:
". intoarcerea pacientului din decu$it dorsal in decu$it lateral si inapoi)
2. asezarea pacientilor in pozitie sezand
&. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna
a* ntoarcerea $in $ecubit $orsal in $ecubit lateral

• asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul
• indoaie $ratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza
mem$rul inferior din partea opusa peste celalalt)
• asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre
capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genuncii)
• se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde
soldul pacientului
• asistenta trece greutatea corpului ei dinspre mem$rul inferior plasat mai in fata
inspre mem$rul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. n timpul acestei
miscari, asistenta isi flecteaza $ine genuncii.
b* 3ea$ucerea in $ecubit $orsal $in $ecubit lateral

• se face de catre doua asistente
+
• am$ele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului
• asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul su$ a#ila cea apropiata de
suprafata patului si ii sprijina capul pe ante$rat
• cealalta asistenta introduce o mana su$ $azinul pacientului
• cu mainile ramase li$ere ele intorc pacientul
c* 3i$icarea "acientului $in $ecubit $orsal in "o%itie se%an$

4om e#emplifica trei metode:
c1*
• asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient
• plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt
• $ratul dinspre pat al asistentei ramane li$er pana in momentul ridicarii pacientului
• celalalt $rat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre
omoplatii acestuia
• pentru a ridica pacientul, asistenta isi $asculeaza greutatea corpului dinspre piciorul
plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genuncii in acelasi timp
• cu $ratul li$er isi fi#eaza ca punct de sprijin marginea patului
c-*
• asistenta se asaza la marginea patului
• cu mana dinspre e#tremitatea distala a patului prinde regiunea a#ilara a pacientului,
iar cu cealalta mana il im$ratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe ante$rat.
c2* in ca%ul "acientilor aflati in stare grava4 se realizeaza de catre doua asistente
• asistentele se asaza de o parte si de alta a patului
• ele incruciseaza ante$ratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe
omoplatii pacientului
• cu cealalta mana prind pacientul su$ a#ila
$* 3i$icarea "e "erna

• se e#ecuta de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata
usor intoarsa spre capul patului
8
• isi largesc $aza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in
fata celuilalt
• indoaie $ratele pacientului peste a$domen
• introduc mana dinspre capul patului su$ omoplati pacientului cu palma in sus
• cealalta mana o introduc su$ regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor
doua persoane se unesc
• isi flecteaza genuncii
• la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta mem$relor
inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul
• tenica de readucere a pacientului pe perna se poate e#ecuta si de catre o singura
asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genuncii si impingand cu
picioarele sprijinite pe suprafata patului
#chi!barea $in "o%itia se%an$, in $ecubit $orsal

• se face mai usor scim$area pacientului din pozitie sezand in decu$it dorsal,
folosind forta mem$relor inferioare
56#3(A
- pentru usurarea miscarii pacientului este importanta $alansarea
corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mo$ilizarii pacientului
MP53AN ' 3N7

- e#plicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce cola$orare asteptati de la el
- urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie
conforta$ila
. Mobili%area bolnavului. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.
1. Mobili%area "acientului
9
#co"ul mo$ilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot
aparea din cauza imo$ilizarii si pentru recastigarea independentei.
5biectivele ur!arite
• 5ormalizarea tonusului muscular
• /entinerea mo$ilitatii articulare
• 1sigurarea starii de $ine si independenta pacientului
• Stimularea meta$olismului
• avorizarea eliminarii de urina si fecale
• Stimularea circulatiei sanguine pentru: profila#ia trom$ozelor, pneumoniilor,
escarelor, contracturilor
Princi"ii $e res"ectat
/o$ilizarea se face in functie de:
• 5atura $olii
• Starea generala
• 7ipul de reactivitate a pacientului
• erioada de e#ercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si
anvergura de miscare tre$uie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de
raspunsul fiziologic al pacientului
• #ercitiile se fac inainte de mese
• acientul tre$uie invatat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitii de
respiratie
• e asemenea, tre$uie planificat impreuna cu pacientul e#ercitii de rela#are
5bservatie % momentul in care se incep mo$ilizarea si scularea din pat, precum si
ritmul in care se efectueaza vor fi otarate de medic
- e#ecutarea in $une conditii tine de competenta asistentei
Pregatiri
• regatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus alat,
papuci, fotoliu, carje!
• 1sistenta il formeaza: procedeu, scop
"0
• i controleaza pulsul, tensiunea arteriala, o$serva starea pacientului, e#presia
fetei) de asemenea se poate determina gradul de fle#ie a articulatiei cu
goniometrul
i"uri $e !iscari si !o$alitati $e !obili%are

/o$ilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea
pacientului) mo$ilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari) se incepe
cu:
• /iscarea capului % miscari pasive si active
• /iscarea degetelor, inceieturilor mainii, gleznei!
• /iscarea si scim$area pozitiei mem$relor superioare si inferioare, miscari de
fle#ie si e#tensie, pacientul pastrand pozitia de decu$it
!"ortant: /iscarea tre$uie asociata cu miscari de respiratie. e asemenea se poate asocia cu

efectuarea unor masaje
a* Ase%area in "o%itie se%an$, la !arginea "atului

a"!. /odalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului
• 1sistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genuncii
flectati
• ntroduce o mana la spatele pacientului su$ omoplat iar cealalta mana, su$
regiunea poplitee
• acientul poate cola$ora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie im$ratisand
gatul asistentei sau al asistentului)
•  data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea mem$relor
inferioare intr-un ungi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei
acestuia
""
a2!. /etoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu
mainile.
• ozitia asistentei este aceeasi, doar ca
• 1saza $ratele pacientului peste a$domen
• /em$rul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa
• 1poi, asistenta aseaza o mana su$ omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar
cealalta su$ genuncii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus)
• rima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai
de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul)
• n zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi
b* Ase%area in fotoliu
1sezarea pacientului in fotoliu:
• 1sistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului
• une un pled pe fotoliu
• m$raca pacientul cu alat si ciorapi
• 1duce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta
• 1sistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile su$ a#ilele acestuia
• acientul se sprijina cu mainile pe $ratele sau umerii asistentei
• 1sistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il
asaza incet in acesta
• l acopera cu pledul
• Su$ picioare, se poate aseza un scaunel
• and sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient su$ a#ila acestuia
si-l ridica in picioare
• 1poi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera
c* 3i$icarea in "o%itie ortostatica

upa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa
pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de su$ am$ele a#ile si-l ridica.
"2
• 1sistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea)
• i#eaza, cu genuncii ei, genuncii pacientului iar cu mainile il prinde de su$
a#ile)
• acientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia
• rin impingere in genuncii pacientului, centrul de greutate al asistentei
co$oara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului
-. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.
#co" 8 protejarea corpului si asigurarea intimitatii
nterventiile asistentei84 alegerea lenjeriei in functie de : -se#)

- temperatura mediului am$iant)
- varsta)
- talie si staturasa sigure lejeritatea
miscarii!)
- de integritatea fizica si psiica a
pacientului.
- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului
- e#plicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate)
- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posi$il, in functie de capacitatea si limitele sale
fizice
- felicitarea ptr fiecare progres
- ajutarea pacientului in efectuarea tenicii sau efectuarea integrala a tenicii la nevoie , se
efectueaza de catre doua asistente!
!"ortant
". n cazul afectiunilor la nivelul mem$relor superioare, se incepe cu dez$racarea
mem$rului sanatos, im$racarea incepand cu mem$rul afectat.
2. n cazul afectiunilor la mem$rele inferioare, nu se recomanda pijamaua.
"&
&. Sustinerea mem$rului paralizat.
(. 1cordarea de timp suficient pacientului ptr a efectua tenica.
*. 1$ordarea pacientului cu calm si ra$dare.
a* n ca%ul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati

- se aseaza $v. in poz. sezand
- se descid nasturii $luzei de pijama, se scoate un $rat apoi celalalt
- se im$raca jaceta curata de pijama
- se desfac nasturii pantalonilor si apoi ridicand $v. se trasg in jos si de indeparteaza
- pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se trece m$ inf al
pac si apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior
- se ridica $v si se trag pantalonii pana la $rau.
b* n ca%ul bolnavii greu !obili%ati

- $luzele de pijama se dez$raca mai greu )
- $v in decu$it dorsal!, se ridica camasa pana la torace mo$ilizandu-l alternativ in  stg
si dr)
- readus in  , ridicat in poz sezanda' semisezanda se aduna camasa la spate , si se trage
peste cap
1ceasta manopera se poate efectua si in pozitie culcata daca un ajutor mo$ilizeaza partial $v.
- apoi se desfac $ratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos
- reim$racarea : - se aduna cat mai strans si se trece peste capul $v
- se introduc $ratele incepand cu cel $olnav si apoi cu cel sanatos
- ridicam $v mai intai la spate, apoi la solduri se intinde $luza a.i. sa nu faca
cute su$ $v.
c* n ca%ul bolnavilor cu a"arate gi"sate sau cu le%iuni e/tinse "e !e!bre

- e#ista pijamale care se incid cu sireturi
$* n ca%ul bolnavilor care nu "ot fi !obili%ati

- vor fi im$racati cu o $luza lunga de pijama sau o camasa descisa la spate
- aceasta acopera supraf ant si lat a corpului precum si $ratele
"(
- poate fi utilizata si o $luza de pijama o$isnuita im$racata invers) sau camasa descisa lateral,
cand una din parti se introduce su$ $v.
e* n ca%ul bolnavilor cu "erfu%ii intravenoase

e1* daca e fi#ata in v. su$claviculara % nu e#ista pro$leme
e-* daca e fi#ata la plica cotului tre$uie avut mare grija
- se va infasura locul de fi#are al acului in vena cu o fasa de tifon
- apoi se dez$raca lenjeria murdara
- se incepe cu $luza de la pijama
- se scoate mai intai maneca de pe m$ sup sanatos si apoi de pe m$ in care e fi#ata perfuzia
alunecand maneca $luzei de-a lungul tu$ului de perfuzie si al rezervorului care a fost scos din
stativ si asistenta il tine in mana
- se im$raca lejeria curata incepand cu $ratul in care este perfuzia initial se trece rezervorul,
apoi tu$ul de perfuzie si in final $ratul $v.
- apoi se im$raca si $ratul sanatos
!"ortant : in tot timpul manevrei , rezervorul sa fie mentinut deasupra nivelului $ratului
$olnavului.
. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e $ecubit.
1. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului 0toaleta "acientului*

Generalitati
5biective
• indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu
secretiile glandelor se$acee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de
dejectii si alte su$stante straine, care adera la piele
• desciderea orificiilor de e#cretie ale glandelor pielii
• inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism
• producerea unei iperemii active a pielii, care favorizeaza mo$ilizarea anticorpilor
"*
• linistirea $olnavului, crearea unei stari placute de confort
Princi"ii
• se apreciaza starea generala a $olnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea
o$ositoare
• se verifica temperatura am$ianta, pentru a evita racirea $olnavului
• se evita curentii de aer prin inciderea geamurilor si a usilor
• se izoleaza $olnavul de anturajul sau
• se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, scim$arii lenjeriei patului si a
$olnavului si pentru prevenirea escarelor
• $olnavul va fi dez$racat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura
• se descopera progresiv numai partea care se va spala
• se stoarce corect $uretele sau manusa de $aie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe
$olnav
• se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara $rutalitate, pentru a favoriza circulatia
sanguina
• apa calda tre$uie sa fie din a$undenta, scim$ata de cate ori este nevoie, fara a se lasa
sapunul in apa
• se insista la pliuri, su$ sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si a#ile
• se mo$ilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse
escarelor
• ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat
• se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam
ta"ele toaletei
• succesiunea – se incepe cu fata, gatul si urecile) apoi, $ratele si mainile, partea
anterioara a toracelui, a$domen, fata anterioara a coapselor) se intoarce $olnavul in
decu$it lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in
decu$it dorsal, se spala gam$ele si picioarele, organele genitale e#terne % ingrijirea
parului, toaleta cavitatii $ucale
"6
• inainte de a incepe $aia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea
pacientului % puls, tensiune, respiratie % ce mo$ilizare i se permite in ziua respectiva,
daca se poate spala singur, pe care parte a corpului
• toaleta pe regiuni a pacientului imo$ilizat la pat permite e#aminarea tegumentelor si
o$servarea unor modificari % de e#emplu, roseata, iritatie % si luarea unor masuri
terapeutice)
• pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu
alcool mentolat indeose$i regiunile predispuse la escare)
• pacientii care se pot deplasa vor face $aie la dus sau la cada, su$ supravegerea
personalului de ingrijire
• in timpul $aii pe regiuni a pacientului imo$ilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a
pansamentului
a* ngrijirea ochilor
#co"
• prevenirea infectiilor oculare)
• indepartarea secretiilor
Pregatiri
• materiale: apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi, manusi de $aie
• pacientul % se informeaza
ehnica
• se indeparteaza secretiile oculare de la comisura e#terna spre cea interna, cu ajutorul
unui tampon steril
• se spala ocii cu mana acoperita cu manusi, se limpezesc si se sterg cu prosopul curat
• la pacientul inconstient, prin lipsa refle#ului palpe$ral, pentru a mentine supletea
corneei, se picura :lacrimi artificiale: in fiecare oci) iar daca ociul ramane descis,
se aplica comprese im$i$ate in ser fiziologic si se indeparteaza in mod regular
secretiile oculare)
"+
b* ngrijirea !ucoasei na%ale
#co"
• mentinerea permea$ilitatii cailor respiratorii superioare
• prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde
introduse pe aceasta cale
Pregatiri
• materiale: tampoane sterile, montate pe $astonase, ser fiziologic, ;22 diluata, tavita
renala, manusi de cauciuc
• pacientul % se informeaza, i se e#plica necesitatea tenicii, i se intoarce capul usor intr-
o parte
ehnica
• se curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic
• daca pacientul prezinta o sonda: se dezlipeste romplastul cu care este fi#ata) se retrage
sonda *-6 cm) se curata tu$ul cu un tampon de urmele de romplast) se indeparteaza
crustele dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa o#igenata diluata
• se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru o#igenoterapie se poate reintroduce in
cealalta fosa nazala
• se fi#eaza sonda
ngrijiri ulterioare
• se controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mucoasei nazale
• se supravegeaza respiratia pacientului
c* ngrijirea urechilor
#co"
• mentinerea starii de curatenie a pavilionului urecii si a conductului auditiv e#tern
• indepartarea depozitelor naturale sau a celor patologice
Pregatiri
• materiale: tampoane sterile, montate pe $astonase, tavita renala, apa, sapun, manusa de
$aie, prosop
• pacientul % se informeaza, se intoarce cu capul pe partea opusa
"8
ehnica
• se curata conductul auditiv e#tern cu tamponul uscat
• se spala pavilionul urecii cu mana acoperita cui manusa de $um$ac cu sapun, curatind
cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara
• se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urecii si conductul auditiv e#tern
• se introduce in conductul auditiv e#tern un tampon de vata a$sor$ant
$* ngrijirea cavitatii bucale

#co"
• o$tinerea unei stari de $ine a pacientului
• profila#ia cariilor dentare
• profila#ia infectiilor cavitatii $ucale
Pregatiri
• materiale: - pentru pacientul constient: periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala,
paar cu apa)
- pentru pacientul inconstient: comprese, tampoane sterile din tifon,
instrumentar steril, glicerina $ora#ata 20<, tavita renala, manusi de
cauciuc sterile)
• pacientul % constient: este asezat in pozitie sezand sau in  stang, cu prosopul in jurul
gatului)
- inconstient: pozitie in , capul intr-o parte, cu prosopul su$ $ar$ie
ehnica
• pacientul constient este servit, pe rand, cu materialele si ajutat sa-si faca toaleta
cavitatii $ucale
• pacientul inconstient:
- se introduce descizatorul de gura intre arcadele dentare)
- se sterg lim$a, $olta palatina, suprafata interna si e#terna a arcadelor dentare cu
tampoane im$i$ate in glicerina $ora#ata cu miscari dinauntru in afara
"9
- se sterg dintii cu un alt tampon
- la sfarsit se ung $uzele
• se strang materialele
• se asaza pacientul in pozitie conforta$ila
e* ngrijirea unghiilor
#co"
• o$tinerea unei aparente ingrijite a pacientului
• indepartarea depozitului su$ungial, care contine germeni patogeni
• evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si de asemenea la pacientii
agitati
Pregatiri
• materiale: apa, sapun, periuta, forfecuta de ungii, pila, prosop
• pacientul % se informeaza, se aseaza comod, rela#at
ehnica
• se taie ungiile cu atentie, la nivelul degetului, pentru a degaja partile laterale spre a nu
se aduna murdaria, apoi, se pilesc) mana sau piciorul se asaza pe un prosop pe care se
aduna fragmentele taiate
f* ngrijirea "arului
#co"
• pentru starea de $ine a pacientului
• igienic
• spalare la una-doua saptamani, la pacientul cu spitalizare indelulgata
• distrugerea parazitilor
• pregatirea pentru e#amen ..3.
• pregatirea pentru operatie la fata, nas
+ontrain$icatii
20
• fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, fe$rili, cu
$oli ale pielii capului
Pregatiri
• materiale: pieptene, sampon, sapun insecticid, uscator, ligean, apa calda, musama,
aleza, prosoape
• conditii de mediu: temperatura 22-2( grade ) inciderea ferestrelor, evitarea
curentilor de aer)
• pacientul % se informeaza,
- pozitia se alege in functie de starea sa : sezand pe un scaun) sezand in pat)
 in pat, cu salteaua indoita su$ torace) ,
o$lic in pat
ehnica
• se pregateste patul si se protejeaza cu musama si aleza)
• se umezeste parul, se samponeaza)
• se maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua-trei ori)
• se limpezeste parul din a$undenta, se acopera cu prosopul uscat)
• se usuca parul, se piaptana cu $landete
• se acopera capul pacientului cu o $asmaluta
• se reinstaleaza pacientul in pozitie conforta$ila
• o$iectele folosite se dezinfecteaza
g* oaleta inti!a
#co"
• igienic
• mentinerea unei stari de confort fizic
Pregatiri
2"
• materiale: paravan, doua $azinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana
cu apa calda, sapun licid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de $aie, musama,
aleza) se controleaza temperatura apei)
• pacientul % se informeaza, se asigura intimitatea
• se pregateste patul cu musamaua, pacientul fiind in pozitie ginecologica
• se serveste un $azinet pentru a-si goli vezica urinara
• ramane in pozitie ginecologica cu al doilea $azinet curat su$ regiunea sacrata
ehnica
• se im$raca manusa de cauciuc, apoi cea de $aie)
• se spala regiunea dinspre simfiza pu$iana spre anus, turnand apa si sapun licid)
• se limpezeste a$undent)
• se scoate $azinetul)
• se usuca regiunea genitala anala, pliurile
• se pudreaza cu talc pliurile
• se indeparteaza materialele, se aranjeaza patul
• pacientul este asezat comod
Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e $ecubit
##M ' (AL7A3 A 3#+7L7
Nota #tare #tare #tare +a"acitate ncontenenta #tare cutanata

generala nutritionala "sihica !obili%are
0 =>51 =>51 =>51 5557 555 =>51

fara aport articipa la /erge siongur 7
22
patologie alimentar si activitati carje, carucior!
cu risc de licide cotidiene si se ridica singur
suficient isi accepta se poate misca in
$oala pat
" /? /7171 /? S/5 55755 S;@171@

 1port de eprimat 57 71  >715171
atologie calorii, ara motiv 1re nevoie de @1 iele im$atranita
cu risc proteine si 1re nevoie ajutor pentru mers /ai putin de o
crescut licide limitat de stimulare si activitati data pe zi
ase#ie l'2( pentru cotidiene
o$ezitate activitati
cotidiene
@1S7 @1S71 @1S71 557 55755  >

2 1 1port onfuz sau /o$ilizare din 71 >@51@1 @7/
ie alimentar agitat pat in fotoliu cu
patologie insuficient tre$uie sau fara ajutor
neurologic 1limentatie supravegea 5u poate sta
a, cu parenterala t permanent decat in pat sau in
pierdere pentru fotoliu
de activitati
sensi$ilitat cotidiene!
e
Sau
asociere
de
patologii
cu risc
& . . @1S71 . /=A17 55755 >@@ 5

@1S7 @1S71 71  >@51 @3>51
2&
1 S 1 B>S1
@S /@17 e la 6 la 8
/1@ e la 9 la "2
. /1@ e la "& la "8
P3+9A3
• e $aza notelor acordate de la 0 la &! pentru fiecare criteriu, se poate face aprecierea
riscului in functie de totalul o$tinut, care poate varia intre 0 si "8.
•  alta grila de evacuare a riscului de escare este grila lui 5@7;5
#e!ne
• Su$iective) $iective
• rurit) eritem Stadiul !
• >sturime) flictema superficial!) atingere de epiderma sau derma profund! % Stadiul 
• urere) plaga) ulceratie piele) ulceratie musci) ulceratie pana la os % Stadiul 
M:L5A+ ' P3(N3
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta Ccartea de vizitaD a asistentei

medicale. scarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind varia$ila,
depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. rincipiile
tratamentului preventiv:
a* #chi!barea $e "o%itie
2(
 vita imo$ilizarea
 Se la 2 sau & ore) la nevoie, mai des
 ste necesara o foaie de supravegere a escarelor, in care se noteaza:
- orele de scim$are si pozitia: "( % ) "6 % S) "8 % ) 20 - 
 1spectul cutanat
 Aonele de masaj
b* Asigurarea confortului si !entinerea bolnavului intr4o stare $e igiena "erfect
 vitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp

 Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor e#puse umezelii, stiut fiind faptul
ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata
 Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie
c* )olosirea !aterialelor co!"le!entare, necesare "entru "revenirea escarelor
 Saltele speciale
 erne de diverse dimensiuni si forme
 olaci de cauciuc
 entru ungerea pielii, o#id de zinc cu vitamina 1E2
 7alc pe panza
$* Ali!entatie si hi$ratare echilibrata
 1limentatia tre$uie sa fie $ogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de

asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea $olnavului. n ceea ce
priveste idratarea, necesarul de licide se va completa cu ",*-2l la 2( de ore.
e* )avori%area vasculari%atiei in %onele co!"ri!ate
2*
 Prin !asaj
5biective
- avorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
- ndeparteaza celulele descuamate si destupa glandele se$acee
- @eidrateaza pielea
- avorizeaza starea de $ine si confort, inlatura durerea, an#ietatea si ajuta sa-si
regaseasca forta si energia
n$icatii
- entru toti $olnavii imo$ilizati, care prezinta factori de risc
- n momentul scim$arii pozitiei, pe toate regiunile e#puse
Princi"ii
- Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce $olnavul a fost spalat si i s-a scim$at
patul
- Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus,
iar la ceafa si umeri % invers, de sus in jos, si circular spre e#terior
- Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
- /asajul nu tre$uie sa fie dureros, pozitia $olnavului sa fie conforta$ila, iar durata sa de
apro#imativ "* minute
+ontrain$icatii
- 5u se face $olnavului cu fe$ra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu
septicemie
Materiale necesare
- >nguent
nstalarea "acientului
- Se incid ferestrele, se asaza $olnavul intr-o pozitie varia$ila, in functie de zona si, in
acelasi timp, conforta$ila pentru asistenta medicala
 Prin utili%area alternativa $e cal$ si frig

4 se face in loc $e !asaj
5biective
- avorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o
vasoconstructie locala
26
n$icatii
- scare stadiul 
Po%itia bolnavului
- a la masaj
Materiale necesare
- u$uri de geata si apa calda
ehnica
- Se aplica compresa cu geata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a o$tine o
vasoconstrictie
- 1poi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se o$tine o vasodilatatie
- Se face de &-( ori
rata!ent
- ocal, in functie de stadiu) pentru stadiul , masaj, unguente, violet de gentiana) pentru
stadiul , cald si frig, pansament gras, $io#iteracor) pentru stadiul , pansamente
- 3eneral) se refera la alimentatie, tratamentul cu anti$iotice si al starii generale
+5MPL+A
- infectii locale ale plagii
- septicemie
(. )oaia $e te!"eratură. Măsurarea şi notarea grafică a te!"eraturii cor"ului în

foaia $e te!"eratură
valuarea functiilor vitale

)unctiile vitale
• nclud: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
• Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de $oala
2+
+an$ se !asoara functiile vitale
• and intervine o scim$are in starea de sanatate a unei persoane
• and este admis intr-o unitate spitaliceasca
• nainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
• nainte si dupa interventii cirurgicale
• nainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator
si cardiovascular
• nainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale
3olul asistentei in !asurarea functiilor vitale

• Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
• Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
• Sa pregateasca psiic pacientul
• Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
• Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de se# si varsta
• Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
• Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
• Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
)oaia $e te!"eratura
oaia de temperatura % caracteristici:

- este parte integrata a foii de o$servatie
- document medical
- document stiintific
- document medico-juridic
- este completata de catre asistenta si raspunde in fata superiorilor si a legii
- cuprinde datele personale ale $olnavului , se noteaza: nume, prenume, varsta, data
internarii, dg de internare, nr patului, nr foii de o$servatie) la e#ternare data si dg de
e#ternare.
28
Masurarea te!"eraturii
#co"
• evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri $e !asurare
• a#ila, plica inginala, cavitatea $ucala, rect, vagin
Materiale necesare
• termometru ma#imal
• casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile
• recipient cu solutie dezinfectanta
• tava medicala
• lu$refiant
• alcool medicinal
• ceas
nterventiile asistentei
• pregatirea materialelor langa pacient
• pregatirea psiica a pacientului
• spalarea pe maini
• se scoate termomettrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa
sterila, se scutura
a. pentru masurarea in axila

 se asaza pacientul in  sau in pozitie sezand
 se ridica $ratul pacientului
 se sterge a#ila prin tamponare cu prosopul pacientului
 se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul a#ilei, paralel cu toracele
 se apropie $ratul de trunci, cu ante$ratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
29
 daca pacientul este sla$it, agitat, precum si la copii, $ratul va fi mentinut in aceasta
pozitie de catre asistenta
 termometrul se mentine timp de "0 min
 temperatura a#ilara reprezinta temperatura e#terna a corpului, ea fiind cu (-* zecimi
de grad mai joasa decat cea centrala
b. pentru masurarea in cavitatea bucala

 se introduice termometrul in cavitatea $ucala, su$ lim$a sau pe latura e#terna a
arcadei dentare
 pacientul este rugat sa incida gura si sa respire pe nas
 se mentine termometrul timp de * min
 masurarea temperaturii in cavitatea $ucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea $ucala)
 pacientul nu va consuma licide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin "0 min
inainte de determinarea temperaturii
c. pentru masurarea rectala

 se lu$refiaza termometrul
 se aseaza pacientul in , cu mem$rele inferioare in semifle#ie, asigurandu-i
intimitatea
 se introduce $ul$ul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
 termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
 se mentine termometrul & min
 copiii mici sunt asezati in , cu picioarele ridicate sau in 4
 temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata a#ilar cu 0,(-0,* grade
 masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu
afectiuni rectale
d. pentru masurarea in vagin

 se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in
vagin
&0
 este contraindicata in $olile aparatului genital
 valoarea este mai mare cu 0,* grade decat cea a#ilara
• dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o

compresa sterila
• se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
• se spala termometrul, se scutura
• se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
• se noteaza valoarea o$tinuta pe foaia de temperatura:
 notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,
pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
 se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru o$tinerea cur$ei termice
 in alte documente medicale se noteaza cifric
 interpretarea cur$ei termice
' 3N7
• in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele +-8 si dupa-amiaza intre
orele "8-"9
• pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
• temp. prezinta oscilatii fiziologice:
 in timpul zilei de 0,* -" grd ) temp F dimineata intre orele (-* ) si Gintre orele 9-"0
a.m. si seara "6-20
 la tineri seara este mai ridicata
 in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temp.
 in timpul desfasurarii unor activitati) efort fizic, digestie etc
• temp. prezinta oscilatii patologice: ipotermie , ipertermie
&"
L.P. -
A'MN#3A3A M'+AMNL53
. 3eguli generale $e a$!inistrare
. +aile $e a$!inistrare tehnica 0"e cale bucala, na%ala, res"iratorie,

"ercutanata, "arenterala4injectiile*
. ehnica a$!inistrarii unor categorii $e !e$ica!ente
&2
. 3eguli generale $e a$!inistrare
3eneralitati
'efinitie8/edicamentele sunt produse de origine minerala,vegetala sau cimica de

sinteza!,transformate intr-o forma de administrare preparate solide sau licide! prescrise de
medic.
#co"ul a$!inistrarii:-prevenirea im$olnavirilor e#. vaccinurile!
-ameliorarea $olilor e#. medicamentele antalgice!
-vindecarea $olilor e#. anti$ioticele!,prin actiunea lor locala sau generala
+aile $e a$!inistrare84calea digestiva -orala ,su$linguala,gastrica,intestinala,rectala,

-local-pe tegumente si mucoase
-respiratorie
-urinara
-parentala-su$forma injectiilor intradermice,su$cutanate,
intramusculare, intravenoase, e#ecutare de asistenta medicala! si injectii intraarteriale,
intracardice, intraraidiene , intraosoase e#ecutate de medic !
alea de administrare este aleasa de medic ,in functie de scopul urmarit,capacitatea de
a$sor$tie a caii respective ,actiunea medicamentelor asupra mucoaselor,necesitatea unei
actiuni mai lente sau mai rapide,toleranta organismului fata de
medicament,patricularitatileanatomice,fiziologice ale oraganismului
ocul de conservare a medicamentelor:-in farmacii,in dulap,la loc uscat,ferite de lumina,

ordonate
-in dulapul ce contine otrvurileincise!-toate
medicamentele stupefiante
-in frigider-seruri imune insulina anti$iotice
Prescrierea !e$ica!entelor8 este facuta de medic,in scris

entru pacientii am$ulatorii ,prescriptia se face in reteta, iar pentru pacientii internati in spital
&&
in foaia de o$servatie,in ru$rica speciala.prescriptia cuprinde 8 -numele
medicamentuluinumele comercial!
-doza-cantitatea si concentratia
-calea de administrare-ora administrarii si durata
tratamentului
-administrarea in raport cu alimentatia -inainte de
,in timpul sau dupa masa
+ircuitul !e$ica!entelor in s"ital8

• se completeaza condica de medicamente in triplu e#emplardata,numele
pacientului,salonul,patul,numele medicamentului,doza de 2( in cifre si litere!,forma
de prezentare
• se preda condica de medicamente in farmacie
• preluarea medicamentelor de catre asistenta medicala care are sarcina de a verifica-
am$alajul propriu) eticetele cenar al$astru pentru medicamentele in uz intern si
cenar rosu pentru medicamentele de uz e#tern,eticeta gal$ena pentru solutie
perfuza$ila ,eticeta neagra cu cap de mort si inscriptia HHotravaHH pentru to#ice!)
mentiunile privind pastrarea medicamentelor HHferite de luminaHH,HHpastrat la receHH
• depozitarea medicamentelor in sectia de spital se face in dulapuri compatimentate sau
in cutii pentru fiecare pacient)solutii perfuza$ile preparate de farmacie pastrate in
frigider
• administrarea medicamenteor la ora prescrisa
3eguli $e a$!inistrare a !e$ica!entelor8rin respectarea unor reguli se evita greselile care

pot avea efecte nedorite asupra pacientului,uneori efecte mortale
Asistenta :
• respecta medicamentul prescris de medic
• indentificamedicamentul prescris dupa eticeta,forma de prezentare,culoare miros sau
consistanta
• verifica calitatea medicamentelor,o$servandintegritatea culoarea medicamentelor
solide)sedimentarea,tul$urarea opalescenta medicamentelor su$ forma de solutie
&(
• respecta caile de administare prescrise de medic
• respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a mentine
concentratia constanta in sange,avand in vedere timpul si caile de eliminare a
medicamentelor
• respecta doza de medicament -doza unica si doza '2(
• respecta somnul fiziologic al pacientului-organizeaza administrarea in afara orelor de
somn se trezeste pacientul in cazul administrarii anti$ioticelor ,cimioterapicelor cu
ore fi#e de administrare !
• evita incompati$ilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase in aceeasi seringa,in acelasi paar
• serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala
• respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:pe cale orala
-solide ,licide si apoi injectii,dupa care administreaza ovule vaginale,supozitoare
• informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul
urmarit di efectele secundare
• anunta imediat medicul privind gereselile produse in administrarea medicamentelor
legate de doza ,calea si tenica de administrare
• administreaza imediat solutiile injecta$ile aspirate din fiole ,flacoane
• respecta masurile de asepsie,de igiena,pentru a preveni preveni infectiile
intraspitalicesti
. +aile $e a$!inistrare tehnica 0"e cale bucala, na%ala, res"iratorie,

"ercutanata, "arenterala4injectiile*
1dministrarea medicamentelor pe cale orala
'efinitie 8alea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-
se resor$i la nivelul mucoasei $ucale si a intestinului su$tiresau gros.
&*
#co" 8$tinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
• efecte locale :
-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive
-protejeaza mucoasa gastrointestinale-inlocuieste fermenti digestivi,secretia
gastrica,in cazul lipsei acestora
-dezinfecteaza tu$ul digestiv
• efecte generale :
-medicamentele administrate pe cale orala se resor$ la nivelul mucoasei
digestive,patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe sisteme ,aparate
anti$iotice,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative
+ontrain$icatii 4 A$!inistrarea !e$ica!entelor "e cale orala 8

-medicamentul este inactivat de secretiile digestive
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resor$e pe cale digestiva
-se impune evitarea circulatiei portale
)or!e $e "re%entare a !e$ica!entelor 8

• lichi$e
-solutii,mi#turi ,infuzii,decocturi,tincturi e#tracte,uleiuri,emulsiicunostinte farmacologice!
• soli$e
-pul$eri,ta$lete ,drajeuri,granule,mucilagii
Pregatirea a$!inistrari !e$ica!entelor8

• "acientul
-este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a
eventualelor efecte secundare
-i se da in pozitie sezand,daca starea lui permite
&6
• !ateriale 8
-lingura,lingurita,pipeta,sticla picuratoare,paar gradat,ceasca
-apa ceai ,lapte
A$!inistrarea !e$ica!entelor 8
• lichi$ele 8
-siropuri uleiuri,ape minerale,emulsii
-se masoara doza unica cu paarul ,ceasca de cafea
mi#turile ,solutiile,emulsiile se masoara cu lingura,lingurita
-tincturilee#tractele se dozeza cu pipeta sau sticla picuratoare
/edicamentele licide se pot dilua cu ceai,apa sau se administreaza ca atare ,apoi pacientul
$ea apa,ceai
• soli$ele 8
-ta$letele,drajeurile se aseaza pe lim$a pacientului si se ingit ca atare.7a$letele care se resor$
la nivelul mucoasei su$lingualenitroglicerina!se aseaza su$ lim$a
-pul$erile divizate casete amilaticee sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se
aseaza pe lim$a pentru a fi ingitita
-pul$erile nedivizate-se dozeaza cu lingurita
-granulele se masoara cu lingurita
-unele pul$eri se dizolva in apa ,ceai si apoi se administreaza su$ forma de
solutiie#.purgativele saline!
3eorgani%area 8
-instrumentele folosite
-se dezinfecteaza,se spala)
1dministrarea medicamentelor pe cale respiratorie
'efinitie : alea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor,avand in vedere

suprafata de peste "00 m patrati a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor $ogata
• se administreaza :
&+
-gaze sau su$stante,gaze ificate
-licide fin pulverizate sau su$ forma de vapori )sau prin injectie intratraeala
#co":
-dezinfectia decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
-im$ogatirea aerului inspirat in o#igen,pentru com$aterea ipo#iei
-fluidificarea sputei,e#pectoratia
nhalatia :
-reprezinta introducerea su$stantelor medicamentoase in caile respiratorii ,antrenate de vapori
de apa
n$icatii :
-rinite)rinofaringe
-$ronsite )astm $ronsic
Pregatirea inhalatiei :
• "acientul
-pregatirea psiica
-este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor
-i se e#plica modul in care va respira )inspiratie pe gura ,e#piratie pe nas
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie sezand
-invata unde sa-si sufle nasul
-se aseaza un prosop in jurul gatului
-se ung $uzele ci tegumentele peri-$ucale cu vaselina
• !aterialele
-inalator ,prosop,vaselina,cort ,apa clocotinda
-su$stanta medicamentoasa:esente aromate ,su$stante antiseptice,su$stante alcaloide
/ecutarea inhalatiei:
• asistenta
&8
-isi spala mainile
-incide ferestrele camerei
-introduce in vasul inalatoruluicu apa clocotita o lingurita inalant la "-2 l apa
-aseaza pacientul pregatit in fata palniei inalatorului,il acopera cu cortul sau pelerina
-menitine distanta de &0-80 cm fata de palnie
-invita pacientul sa inspire pe gura ,sa e#pire pe nas
-supravegeaza pacientul
-durata unei sedinte:*-20 min
ngrijirea ulterioara a "acientului :

-se sterege fata pacientului cu un prosop moale
-este ferit de curentii de aer rece
-ramane in incapere "*-&0 min
3eorgani%area :
-materialele se strang ,se spala
-inalatorul se dezinfecteaza
nhalarea $e aerosoli : -au fost tratate la IInevoia de a respiraII

;<= ' stiut :inalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii,daca nu este
sterilizat in preala$il
;<= 'e evitat :inalarea primilor vapori deoarece acestia pot antrena picaturi de apa fier$inte
A$!inistrarea !e$ica!entelor "e su"rafata tegu!entelor
#co" :-pe suprafata tegumentelor,se aplica medicamentele care au efect local la acest nivel
)or!a $e "re%entare a !e$ica!entelor :

-licide
&9
-se administreaza prin $adijonare,compresa medicamentoasa
-pudre
-unguiente sau paste
-mi#turi
-sapunuri medicinale
-creioane caustice
-$ai medicinale
Pregatirea a$!inistrarii :
• !ateriale :
-materiale pentru protectia patului:musama ,aleza
-instrumentar si materiale sterile :pense porttampon,spatule ,comprese ,tampoane,manusi de
cauciuc
-pudriere cu capac perforat
-tavita renala
-prosop de $aie
• "acientul :
-se informeaza asupra efectelor medicamentelor
-se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor
A"licarea !e$ica!entelor 8
• asistenta alege instrumentele ,in functie de forme de prezentare a medicamentelor
• $adijonarea consta in intinderea unei su$stante medicamentoase cu ajutorul unui
tampon montat pe porttampontinctura de iod ,violet de gentiana,al$astru de metil!
• compresa medicamentoasa consta in im$i$area su$stantei medicamentoase intr-un
strat te#til mai gros,care apoi se aplica pe tegumenutl $olnav.1re actiune
sicativa,dezinfectanta,puriginoasa ,antiinflamatoriee#. =uroJ,@ivanol !
• pudrajul reprezinta presararea medicamentelor su$ forma de pudra pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutilor cu capac perforat.1ctiune pudrelor poate fi com$atere a
puruitului,de a$sor$tie a grasimilor ,de uscare si racorire a pieliie#. pudra de talc,talc
mentolat ,o#id de zinc!
• unguientele si pastele se aplica ,cu ajutorul spatulelor,pe suprafata tegumentelor,intr-un
(0
strat su$tireunguientele sunt preparate din su$stanta medicamentoasa ,inglo$ata in
vaselina ,lanolina)pastele contin grasimi si pudre!
A$!inistrarea !e$ica!entelor "e cale "arenterala
'efinitie: alea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tu$ul
digestiv.at fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tu$ul digestiv e#. calea
respiratorie !,notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea
injecta$ila de administrare a medicamentelor.
Avantajele caii "arenterale :

-dozarea precisa a medicamentelor
-o$tinerea unui efect rapid
-posi$ilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu emoragie digestiva
varsaturi
#co"ul injectiilor :
• e/"lorator :
-care consta in testare sensi$ilitatii organismului fata de diferite su$stante
• tera"eutic
-administrarea medicamentelor
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se intro$uc !e$ica!entele:

• grosimea dermului - injectie intadermica
• su$ piele ,in tesutul celular su$cutanat - injectie su$cutanata
• tesutul muscular - injectie intramusculara
• in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala
• in inima - injectia intracardica
• in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor
("
• injectia intraosoasa - in spatiul su$aranoidaian
Pregatirea injectiei
• materiale
- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.
• medicamentul prescris se poate prezenta :
a* ca medicament direct injecta$il,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in
seringa gata de intre$uintare
b* ca medicament indirect injecta$il -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoanecu dop
de cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru desciderea
fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita ,musama
Pregatirea "sihica a "acientului :

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in
timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie conforta$ila ,in functie de tipul si locul injectiei
ncarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de
vala$ilitate al sterilizarii
-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticeta ,doza termenul de vala$ilitate ,aspectul
solutiiei
-se indeparteaza am$alajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cu
protectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a* as"irarea continutului fiolelor:
-se goleste licidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flam$are sau prin stergere cu tamponul im$i$at in alcool-se
flam$eaza pila de otel si se taie gatul fiolei
-se descide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si inde#ul mainii drepte
(2
protejate cu o compresa sterila se descide partea su$tiata a fiolei
-se trece gura descisa a fiolei prin flacara
-se introduce acul in fiola descisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca $izoul
acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat)fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in
jos)
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac)
-se scim$a acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face)
b* $i%olvarea "ulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se
asteapta evaporarea alcoolului)
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea)
c* as"iratia solutiei $in flaconul inchis cu $o" $e cauciuc :
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata)
se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce
aerul)
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa su$
presiunea din flacon)
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se scim$a cu acul pentru injectie)
njectiile 4e/ecutie
njectia intra$er!ica 0 i.$.*
#co"
• terapeutic- anestezie locala) desensi$ilizarea organismului in cazul alergiilor)
• e#plorator % intradermoreactiile la tu$erculina , la diversi alergeni
(&
Locul injectiei – reg lipsite de foliculi pilosi : fata ant a ante$ratului ) fata e#t a $ratului si a
coapsei ) orice reg in scop de anestezie
#olutii a$!inistrate : - sol izotone usor resor$a$ile, cu densitate mica
3esorbtia % foarte lenta.
/ecutarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezifecteaza locul injectiei
-se intinde si se imo$ilizeaza pielea cu policele si inde#ul mainii stangi
-se prinde seringa in mana dreapta si se patrunde cu $izonul acului indreptat cu acul in sus in
grosimea dermului
-se o$serva,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un
diametru de *-6 mm si inaltimea de "-2 mm)
-se retrage $rusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei)
ngrijirea :
-este recomandat sa nu se spele pe ante$rat,sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp sta$ilit
nci$ente :
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a $izoului acului
in grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic papula cu aspect de portocala !,cauza-patrunderea solutiei su$
derm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de su$stanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
((
njectia subcutanata0 s.c. *
#co" – terapeutic
Locul injectiei – reg $ogate in tesut celular, la#, e#tensi$il: fata e#terna a $ratului, fata sup-e#t
a coapsei) fata supra- si su$-spinoasa a omoplatului) reg su$claviculara) flancurile peretelui
a$dominal.
#olutii a$!inistrate : - sol izotone, nedureroase ) sol cristaline : insulina, cofeina, istamina
3esorbtia % incepe de la *-"0 min de la adm. si dureaza in fct de cant su$st adm
/ecutarea :
-dezinfecteaza locul injectiei
-pentru injectia pe fata e#terna a $ratului ,pozitia pacientului este sezand,cu $ratul sprijinit pe
sold
-se prinde seringa pregatita, ca pe un creion,in mana dreapta
-se face o cuta a pielii intre inde#ul si policele mainii,care se ridica dupa planurile profunde
-se patrunde $rusc,cu forta la $aza cutiei,longitudinal 2-( cm
-se verifica pozitia acului prin retragere pistonului,daca nu sa patrun$s intr-un vas sangvin
-se injecteaza lent solutia medicamentoasa,prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte
-se retrage $rusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei,masandu-se usor, pentru a
favoriza circulatia si deci resor$tia medicamentului
Acci$ente nterventii
-durerea violenta prin lezarea unei -se retrage acu putin spre suprafata
terminatiuni nervoase
-ruperea acului -e#tragerea manuala sau cirurcicala a acului
-ematom prin lezarea unui vas mai mare -se previne prin verificarea pozitiei inainte de
injectare
(*
njectia intra!usculara 0i.!.*
#co" – terapeutic
Locul injectiei – muscii voluminosi,lipsiti de trunciuri imortante de vase si nervi : reg sup-
e#t a fesei ) fata e#t a coapsei in "'& mijlocie ) fata e#t a $ratului, in musciul deltoid
#olutii a$!inistrate : - sol izotone) sol uleioase ) sol coloidale cu densitate mare.
3esorbtia % incepe imediat dupa adm ) se termina in &-* min ) mai lenta ptr sol uleioase.
ocul injectei il constituie muscii voluminosi,lipsiti de trunciuri imortante de vase si

nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente.in muscii fesieri se evita lezarea nervului
sciatic :
-cadranul super e#tern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui troanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta vericala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si =artelmK punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui troanter)punctul =artelmK este
situat la unirea treimii e#terne cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca
anteroposterioara cu e#tremitatea santului interfesier!
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra
liniei de sprijin)
Pregtirea injectiei :
• !aterialele:
-vezi generalitati
-se incarca seringa
• "acientul :
-se informeaza
(6
-se recomanda sa se rela#eze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decu$it ventral ,deci$it
lateral,ortostatism,sezandpacienti dispneici!
/ecutarea :
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde pielea intre inde#ul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu
rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa
-se verifica pozitia acului prin aspirare
-se injecteaza lent solutia
-se retrage $rusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resor$tia
ngrijirea ulterioara a "acientului :

-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic *-"0 minute
:
nci$ente si acci$ente nterventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic :-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta
sau a unor ramuri ale sale zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic -se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei
-ematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului -e#tragerea manuala sau cirurgicala
-supuratie aseptica -se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a patrunde in masa musculara
-em$olie prin injectarea accidentala intr-un -se previne prin verificarea pozitiei acului
vas a solutiilor uleioase
'e stiut:
• injectia se poate e#ecuta si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de
(+
asepsie
• pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac,
dupa introducerea acului in masa musculara
• infiltratia dureroasa a muscilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor
njectia intravenoasa 0i.v.*
#co" – terapeutic
- e#plorator % se adm su$st de contrast radiologic
Locul injectiei – v. de la plica cotului )

- v. ante$ratului )
- v. de pe fata dorsala a mainii )
- v. maleolare interne )
- v. epicraniene
#olutii a$!inistrate : - sol izotone) sol ipertone.
3esorbtia % este instantanee
/ecutia injectiei 8
-asistenta se spala pe maini
-se alege locul punctiei
-se dezinfecteaza locul punctiei
-se e#ecuta punctia venoasa
-se controleaza daca acul este in vena
se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului
-se injecteaza lent.tinand seringa in mana stanga,iar cu poicele mainii drepte se apasa pe piston
-se verifica periodic daca acul este in vena
-se retrage $rusc acul ,cand injectarea sa terminat )la locul punctiei se aplica tamponul im$i$at
in alcool,compresiv
(8
ngrijirea ulterioara :
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute
-se supravegeaza in continuare starea generala
nci$ente si acci$ente nterventii

-injectarea solutiei in tesutul perivenos -se incearca patrunderea in lumenul
,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere vasului,continuandu-se injectia sau se
incearca alt loc
-fle$algia produsa prin injectarea rapida a -injectarea lenta

solutiei sau a unor su$stante iritante
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in -injectare lenta

faringe
-ematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps -se anunta medicul
'e stiut :
• in timpul injectarii se va supravegea locul puctiei si starea generala
• vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 2( ,de aceea nu se vor
repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte
• daca pacientul are o singura vena disponi$ila si injectiile tre$uie sa se repete ,punctiile
se vor face intotdeauna mai central fat de cele anterioare
• daca sau revarsat,in tesutul perivenos,solutiile ipertone calciu colorat,calciu $romt!va
fi instiintat mediculpentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
'e evitat
• incercarile de a patrunde in vena dupa formarea ematomului,pentru ca acesta ,prin
volumul sau ,deplaseaza traiectul o$isnuit al venei)
(9
L. P. 2
Pregătirea, asistarea, efectuarea îngrijirilor şi su"ravegherii s"ecifice a bolnavilor cu

afec&iuni ale a"aratului res"irator
. Măsurarea şi notarea grafică a frecven&ei res"iratorii în foaia $e te!"eratură
. 5/igenotera"ia
. 3ecoltarea8 secre&iei şi e/u$atului faringian> secre&iei na%ale> s"utei
. Măsurarea şi notarea grafică a frecven&ei res"iratorii în foaia $e te!"eratură

*0
5bservarea si !asurarea res"iratiei
#co"
• valuarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei $olii, al
aparitiei unor complicatii si al prognosticului
le!ente $e a"reciat
• 7ipul respiratiei
• 1mplitudinea miscarilor respiratorii
• @itmul
• recventa
Materiale necesare
• ceas cu secundar
• creion de culoare verde sau pi# cu pasta verde
• foaia de temperatura
• asezarea pacientuluji in decu$it dorsal, fara a e#plica tenica ce urmeaza a fi efectuata
• se prefera perioada de somn a $olnavului
• plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui
• numararea inspiratiilor timp de un minut
• consemnarea valorii o$tinute printr-un punct pe foaia de temperatura
• unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru o$tinerea cur$ei
• ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp ' min
• in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea o$tinuta, cat si caracteristicile
respiratiei
*"
• aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla o$servare a
miscarilor respiratorii
. 5/igenotera"ia
#co"
- asigurarea unei cantitati corespunzatoare de o#igen la tesuturi prin com$aterea
ipo#iei determinata de:
 scaderea o#igenului alveolar
 diminuarea emoglo$inei
 tul$urari in sistemul circulator
 pro$leme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
#urse $e o/igen
- statie centrala de o#igen
- microstatie
- $utelie cu o#Kgen
Precau&ii în utili%area surselor $e o/igen

- deoarece o#igenul favorizeaza com$ustia, prezenta sa tre$uie atentionata
- pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei
flacari in preajma sursei de o#igen
- se vor verifica ecipamentele electrice din incaperea respective
- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica materiale
sintetice! Li a materialelor inflama$ile uleiuri, alcool!
*2
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de
o#igen
- transportul $uteliilor cu o#igen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in
timpul transportului
- $uteliile cu o#igen vor fi asezate in pozi)ie verticala, pe un suport si fi#ate de
perete cu inele metalice, departe de calorifer sau so$a
- cunoasterea de catre personalul care manevreaza o#igenul a locului de amplasare
a e#tinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
Meto$e $e a$!inistrare a o/igenului

a. prin sonda nazala
- este metoda cea mai frecvent utilizata
- permite administrarea o#igenului in concentratie de 2*<-(*<
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
$. prin masca (cu sau fara reinalarea aerului e#pirat!

- permite administrarea o#igenului in concentratie de (0<-60<
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
- accentueaza starea de an#ietate, mai ales la copii
- poate cauza irita#ia tegumentelor fetei
- nu se va utiliza la pacien)ii cu arsuri la nivelul fetei
c. ochelari pentru oxigen

- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in am$ele nari
- se utilizeaza la copii si pacienti agitati
- sunt mai $ine tolerati de pacienti
d. cortul de oxigen
- frecvent utilizat la copii
- concentratia o#igenului nu poate depasi *0<
*&
- are dezavantajul ca atmosfera de su$ cort se incalzeste Mi sesupraincarca cu
vapori datorita faptului ca pacientul inspira si e#pira in acelasi mediu
- o#igenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire
- in cort se pot monta instalatii de racire
- copiii vor fi supravegeati permanent, pentru a nu disloca cortul
chi"a!ent necesar a$!inistrarii o/igenului

- sursa de o#igen
- umidificator recipient pentru $ar$otarea o#igenului conzinand apa sterila!
- sonda nazala, cateter, masca de o#igen sau cort, in functie de metoda aleasa
- material adeziv leucoplast!, pentru fi#area sondei
- pregatirea psiica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor masurilor de
precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare daca este posi$il:
pozitie semisezand, care favorizeaza e#pansiunea pulmonara!
- asam$larea ecipamentului
- dezo$struarea cailor respiratorii
- masurarea lungimii sondei, pe o$raz, de la nara la tragus
- umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii
mucoasei
- introducerea sondei in nara si fi#area acesteia pe o$raz, cu $enzi de leucoplast
- daca se utilizeaza masca de o#igen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura
pacientuiui si se va fi#a cu o curea in jurul capului
- fi#area de$itului de administrare a o#igenului, in funclie de prescriptia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii o#igenului o$servarea culorii
tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului!
- supravegerea pacientului pentru depistarea semnelor de to#icitate sau de aparitie
a unor complicatii
- supravegerea ecipamentului de administrare a o#igenului presiune, de$it etc!
- acordarea suportului psiic al pacientului pe timpul administrarii o#igenului si
com$aterea oricarei cauze de disconfort
*(
- mo$ilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
- curatirea ecipamentului la terminarea tenicii
nci$ente şi acci$ente
- daca recipientul pentru $ar$otarea o#igenuiui se rastoarna, licidui poate fi
impins de o#igen in caile respiratorii ale pacientului, asfi#iindu-l
- in cazul utilizarii prelungite a o#igenuiui, in concentralii mari sau la presiuni
ridicate, pot aparea:
 iritare locala a mucoasei
 congestie si edemui alveolar
 emoragie intraalveolara
 atelectazie
- patrunderea gazului in esofag duce la distensie a$dominala
' 3N78
- administrarea o#igenului se va face dupa permea$ilizarea cailor respiratorii
- inainte de efectuarea tenicii se vor lua toate masurile de precautie
- pe timpul administrarii se vor supravegea atent pacientul si ecipamentul de
administrare manometrul de presiune si indicatorul de de$it!
. 3ecoltarea8 secre&iei şi e/u$atului faringian> secre&iei na%ale> s"utei
1. 3+5LA3A ?#7'A7L7 )A3NGAN
'efinitie
#sudatul este un lieid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.
**
#co"
Explorator
- depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului
- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Pregatirea
Materiale
- de protectie
 masca de tifon
- sterile
 spatula linguala
 epru$eta-cu tampon faringian: sau ansa de platina
 epru$ete medii de cultura
 ser fiziologic sau glicerina "*<
- nesterile
 tavita renala
 stativ pentru epru$ete
 lampa de spirt
 ci$rituri
Pacient
- pregatire psiica:
 se anunta si i se e#plica tenica
- pregatire fizica:
 se anunta sa nu manance, sa nu $ea apa
 sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara
 se asaza pacientui pe un scaun
/ecutie
- se recoiteaza inainte de administrarea - anti$ioticelor sau sulfamidelor
- asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
*6
- isi pune masca de protectie
- invita pacientul sa descida gura si inspecteaza fundul de gat
- descide epru$eta cu tamponul faririgian
- flam$eaza gatul epru$etei si o incide cu dop steril
- apasa lim$a cu spatula linguala
- cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o
portiune din falsele mem$rane cand este cazul!
- flam$eaza gura epru$etei si introduce tamponul farigian in epru$eta care se
incide cu dopul flam$at
- la indicajia medicului, intinde produsul o$tinut pe lame de sticla pentru frotiuri
colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua epru$ete
din aceeasi recoltare
- se spala pe maini cu apa si sapun.
Pregatirea "ro$usului "entru laborator

- se transporta produsul Na la$orator evitand suprainfectarea
- daca nu este posi$ila insamantarea la patul $olnavului, tamponul se umezeLte in
preala$il cu ser fiziologic sau glicerina "* <
3eorgani%area
Notarea în foaia $e observa&ie

- se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea
- daca s-au facut insamantari sau nu
' @7 8
- timpul scurs de la recoltare la insamanlare sa nu depaseasca *-6 ore
- inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze
- recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte $oli care pot fi declansate de o
infectie faringiana nefrite, @11!.
*+
' (A8
- Om$i$area tamponuiui cu saliva
- atingerea dintilor
-. 3+5LA3A #+3 NA9AL

- recoltarea se face cu un tampon mai su$tire fi#at pe un porttampon de sarma usor
indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe
- pentru e#aminari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a
nasuiui intr-o cutie etri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana
/ecu&ie
- recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului
- pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in e#tensie fortata
- se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de 5a sterila, cu ajutorul unei
seringi ce se prelungeste cu un tu$ de cauciuc de 2-( cm
- capatul li$er al tu$ului taiat o$lic se introduce in una din fosele nazale si se
injecteaza soluPia de spalatura
- pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga licidul intr-o cutie
etri sterila
- se trece imediat licidul in epru$ete eticetate si se trimite la la$orator
- daca se intarzie trimiterea la la$orator) atunci produsul va fi asezat la geata
2. 3+5LA3A #P7
a* recoltarea s"utei
'efini&ie8
*8
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se e#pulzeaza din caile
respiratorii prin tuse.
#co" 8
Explorator
- pentru e#aminari macroscopice, cifolagice, $acteriologice, parazitologice, in
vederea sta$ilirii diagnosticului.
Materiale
- sterile
 cutie etri, paar conic
 scuipatoare speciala sterilizata fara su$stan#a dezinfectanta!
- nesterile
 paar cu apa
 servetele sau $atiste de unica intre$uintare
Pacient
- psiic
 se anunla si i se e#plica necesitatea e#ecutarii e#aminarii
 se instruieste sa nu ingita sputa
 sa nu o imprastie
 sa e#pectoreze numai in vasul dat
 sa nu introduca in vas si saliva
/ecu&ie 8
- i se ofera paarul cu apa sa-si clateasca gura Li faringele
- i se ofera vasul de colectare in functie de e#amenul cerut
- se solicita pacientului sa e#pectoreze dupa un efort de tuse
- se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 2( .
b* 3ecoltarea s"utei "rin frotiu faringian şi laringian

- se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
*9
- se apasa lim$a cu spatula
- se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in
epru$eta sterile
- frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe su$
control laringoscopic
c* 3ecoltarea s"utei "rin s"ălătură gastrică

- se introduce sonda inorn sau aucer!, in stomac, dimineata, pe nemancate
- se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, $icar$onatata calduta, care este
evacuata imediat sau e#trasa cu saringa licidul recoltat se trimite imediat ia
la$orator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in
contact cu mediul acid al sucului gastric
- daca recoltarea se face pentru insamantare si licidul tre$uie trimis la alt
la$orator, sucul o$tinut poate fi neutralizat cu $icar$onat de 5a.
$* 3ecoltarea s"utei "rin s"ălătură bronşică

- se utilizeaza la pacienii cu 7= cavitara, care nu e#pectoreaza
- se pun in evidenta $aciii incapsulali in su$mucoasa, care nu apar in mod o$isnuit
in sputa
- se introducin recipientui de aerosoii * ml ser fizioiogic sau ( ml solutie teofilina
&< cu un ml solutie de stricnina "Q
- pacientul inaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate) urmate de
e#piratii scurte
- se face o scurta pauza de (-* sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii
cantitaiii de licid
- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca ciar daca nu a tusit niciodata sputa
e#pectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea se repeta ziiic, in
urmatoarele ( zile, in vase separate.
Pregătirea "ro$uselor "entru laborator

- se acopera recipientele
60
- se eticeteaza
- se trimit la la$orator
L.P. 
6"
Pregătirea, asistarea şi efectuarea e/"lorărilor s"ecifice ale bolnavilor cu afec&iuni ale

a"aratului res"irator.
. As"ira&ia naso4faringiană sau oro4faringiană
. As"ira&ia traheo4bronşică.
. #on$ajul traheo4bronşic.
(. Punc&ia "leurală.
(. /"lorări "araclinice8
1. ra$iosco"ia si ra$iografia>
-. to!ografia, co!"uter4to!ografia toracelui>
2. bronhografia>
. ecografia a"aratului res"irator>
B. bronhosco"ia>
C. "leurosco"ia>
D. scintigrafia "ul!onara
(. Probe func&ionale res"iratorii8

1. s"iro!etria>
-. s"irografia>
2. anali%a ga%elor $in sEnge,
. $eter!inarea co!"lian&ei şi elasta%ei "ul!onare>
B. s"iroergografia.
62
. As"ira&ia naso4faringiană sau oro4faringiană
Materiale necesare
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile 5elaton!
- manusi sterile
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- prosop.
- se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta secretiilor in caile aeriene
superioare
- se e#plica pacientului in ce fel acest procedeu va permite degajarea cailor respiratorii
- se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan
- se instaleaza pacientul in pozitie adecvata:
 semisezand, cu capul intr-o parte - pacientii consienti
 decu$it lateral, cu fata la asistenta - pacientii inconstienti
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- im$racarea manusilor sterile
- fi#area sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe o$raz, de la nara la tragus
- umectarea capatului li$er al sondei
- introducerea sondei:
 pentru aspira#ia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii,
lasandu-o sa alunece in orofaringe
 pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina,
dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale
- se efectueaza aspiratia timp de "* secunde, rotind sonda pentru a e#trage secretiile de
pe toata suprafata
- se e#trage sonda
6&
- se clateste in solutie sterila, efectuand o aspiratie
- se lasa pacientul sa se odineasca 20-&0 secunde
- daca are canula pentru o#igenoterapie, se reamplaseaza in acest interval
- se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca intre aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei, se efectueaza igiena $ucala) se indeparteaza prosopul
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.
' 3N78
- se vor respecta cu strictete masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei.
. As"ira&ia traheo4bronşică.
#co"
- prevenirea o$structiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor
Materiale necesare
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile
- manusi sterile
- prosop
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- comprese sterile
nterventii
- asigurarea intimitatii
- pregatirea psiica a pacientului
- pregatirea fizica a pacientului - pozitie semisezand, daca nu este contraindicata
- asam$larea ecipamentului de aspiratie
- umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu miscari $lande prin orificiul canuiei
6(
- aspirarea secretiilor timp de cel mult "0 secunde pentru a nu produce ipo#ie!
- se repeta aspirarea dupa o#igenarea pacientului
- dupa terminarea procedurii se curata canula de traeostomie
' 3N78
- necesitatea efectuarii aspiratiei poate accentua starea de an#ietate a pacientului si de
aceea este necesara o foarte $una pregatire psiica
- secretiile tre$uie considerate contaminate si de aceea asistenta va lua masurile ce se
impun masca, ocelari si manusi de protectie in timpui efectuarii tenicii!
- tenica se va efectua in condiii de asepsie
- nu se aspira secretiile in timpul introducerii sondei
- in timpul aspiratiei sonda va fi mo$ilizata prin miscari de rotatie
- sondele pentru aspiratie tre$uie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care
aspira si sterile
- cali$rul sondelor sa fie adecvat
- sunt de preferat sondele cu orificiu lateral
- sonda va fi curatata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
. #on$ajul traheo4bronşic
'efinitie
rin sondaj traeo-$ronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin
cavitatea $ucala si laringe in traee si $ronii sondaj /etras!.
#co"
(e)"lorator
- in caz de $ronografii tintite pentru o$tinerea imaginii ar$orizatiilor $ronsice dintr-un
lo$ sau dintr-un segment pulmonar) in acest caz, su$stan#a radioopaca se introduce
direct prin sonda in ramura $ronsica respectiva
(tera"eutic
6*
- pentru e#tragerea e#sudatelor din caile respiratorii) continutului a$ceselor si al
ectaziilor $ronsice
- pentru mo$ilizarea dopurilor de secretie intra$ronsice care incid unele ramuri
$ronsice
- pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative $ronsiectazia, a$ces
pulmonar, cist aerian supurat!.
Pregatiri
(materiale
- de protectie
 prosoape
 masti de tifon
- sterile:
 seria sondelor /etras
 intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda
laringiana
 comprese de tifon
 instrumente pentru anestezia laringelui, traeei si $roniilor, seringa
laringiana
 seringi de diferite dimensiuni pentru e#tragerea e#sudatelor si injectarea
medicamentelor
- nesterile
 tavita renala
 sursa de lumina
- medicamente
 adrenalina, cafeina, plegomazin, feno$ar$ital
 e#citante ale centrului respirator
 solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa solutie de
anti$iotice!
 solutie de cocaina 2< pentru anestezia faringelui .
66
("acient
- psiic:
 se va linisti $olnavul
 se va instrui in legatura cu tenica de felul cum acesta cola$oreaza
depinde reusita sondajului!
- fizic:
 pacientul va fi nemancat in dimineata e#amenului
 cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de feno$ar$ital
 i se ofera un paar cu solutie cocaina 2< cu care face gargara timp de *-
"0 minute fara sa o ingita!
 va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului
 i se ofera tavita renala, imo$ilizandu-i $ratele, pentru a nu incurca
operatorul
?+7
Me$icul Asistenta  Asistenta 
-se spala pe mRini, se dezinfectează, Om$racă mănuLi sterile Li masca de tifon
- tine capul $olnavului - serveste medicui cu seringa cu
asigurand pozitia anestezic
-e#ecuta anestezia -pune in functiune sistemul de
- alege sonda corespunzatoare iluminat
lo$ului in care vrea sa patrunda
-su$ controlul laringo- scopuiui
introduce sonda pana in regiunea
su$glotica
-dupa ce sonda a patruns su$ glota, -sustine lim$a
retrage mandrinul si o impinge mai pacientului in afara
departe su$ control radioscopic
spre locul leziunii
-injecteaza su$stanta de contrast cu -asaza $olnavul in -in functie de scop ofera su$stanta
presiune moderata decu$it dorsal, putin de contrast, solutia
6+
- insufla sonda cu aer pentru a inclinat spre partea care medicamentoasa, aspira secretiile,
elimina) catre $ronii, su$stanta tre$uie injectata e#sudatele etc.
ramasa pe sonda - scim$a pozitia
- e#trage sonda pacientului decu$it
- face e#amenul radiologic lateral stang-drept,
decu$it ventral, pozitie
7rendelen$urg!
ngrijirea ulterioara a "acientului

- dupa introducerea medicamentelor si e#tragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia
inca o fumatate de ora, pentru a mentine su$stanta medicamentoasa pe loc
- se ajuta sa se im$race si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana cand
inceteaza efectul anestezicului
- va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare su$stanja de contrast care se elimina prin tuse,
sa nu o ingita produce into#icatii!
3eorgani%are
Notarea in foaia $e observatie
- numele persoanei care l-a efectuat
- aspectul produsului recoltat
+o!"licatii
(imeiate*
- tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia
- into#icatia cu oocaina manifestata prin dispnee, palpitalii, transpiratii reci, fenomene
de colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina .
(tarive*
- suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si materiale nesterile
' #78
- deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la
accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii
68
' (A8
- refularea su$stantei de contrast si patrunderea ei in stomac, deoarece resor$tia produce
into#icatii
(. Punc&ia "leurală.
'efinitie
unctia pleurala sau taracocenteza reprezinta sta$ilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul e#terior prin infermediul unui ac.
#co"
(e)"lorator
- punerea in evidenta a prezentei licidului pleural
- recoitarea licidului pentru e#aminarea sa oantitativa si calitativa
(t%era"eutic
- evacuarea licidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala anti$iotice) citostatice! dupa
spalarea cavitatii
n$ica&ii
- $oli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
- insotita de colectii licidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand
cantitatea revarsatului pleural depaseste ,",* l si e#ercita o presiune asupra inimii
si plamanului, impiedicandu-le functiile.
+ontrain$icatii
- tul$urari de coagulare a sangelui emofilie
- tratament cu anticoagulante
69
Locul "unctiei
- se alege dupa situatia si cantitatea de licid pleural :
- daca licidul este in stare li$era, punctia se face in spatiu 4 - 4 intercostal pe
linia a#ilara posterioara
- daca licidul este incistat, punctia se face in plina matitate, zona sta$ilita prin
e#amen clinic
- cotectiile purulente si tu$erculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor
superior pentru a preintampina fistulizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de
locul punctiei
Pregatirea "unctiei
(materiale
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului tip 
- instrumente si materiale sterile: 2 - & ace de "0 cm lungime, cu diametrul de "
mm, 2-& seringi de 20 - *0 ml, seringa de * ml si ace pentru anestezie, pense,
manusi, camp cirurgical, tampoane, comprese
- alte materiale: romplast) epru$ete, lampa de spirt, aparate aspiratoare ieulafoK
sau otain!, recipiente pentru colectarea licidului, tavila renala
- medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice
- materiale pentru reactia @ivalta: paar conic de 200 ml, *0 ml apa distilata,
solutie de acid acetic glacial, pipete <
("acient*
- pregatirea psiica:
 se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei , pozitia in care va
sta in timpul punctiei
- pregatirea fizica:
 se administreaza cu &0 minute inaintea punctiei una fiola atropina
pentru a preveni accidentele atropina scade e#cita$ilitatea generala si a
nervului pneumogastric!
+0
 se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de e#aminare
cu picioarele sprijinite pe un scăunel, cu mana de partea $olnavă
ridicată peste cap pana la urecea opusa sau cu trunciui usor aplecat in
fata, cu ante$ratele flectate pe $rate, cu mainile la ceafa, coatele inainte
 pacientii cu stare $una se asaza calare pe un scaun cu spatar) ante$ratele
fiind sprijinite pe spatarul scaunului
 pacientii in stare grava se asaza in decu$it lateral, pe partea sanatoasa, la
marginea patului
/ecu&ia "unctiei
- se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
Me$icul Asistenta  Asistenta 
-pregateste radiografia
pacientului
-isi spala mainile, le dezinfecteaza
-administreaza o fiola
atropina cu &0 minute
inaintea punctiei
- asaza musamaua, aleza, pe
masa de punctie
- dez$raca toracele
pacientului
-sta$ileste locul punctiei
- asaza pacientul in pozitie
corespunzatoare locului ales
- pregateste locul punctiei,
dezinfectie tip 
- serveste seringa cu
anestezic
-efectueaza anestezia
-asteapta efectul anesteziei -serveste manusile - mentine pacientul, il
cirurgicale, apoi campul supravegeaza
cirurgical
-asaza campul cirurgical in -serveste acul de punctie
+"
jurul toracelui su$ locul adaptat la seringa
punctiei -dezinfecteaza locul punctiei
- e#ecuta punctia, -preia seringa cu licid Li il -mentine pacientul, il
- aspira licidul introduce in epru$ete indruma sa-si retina tusea,
-serveste aparatul aspirator -o$serva culoarea fetei si
respiratia
-introduce solutiile - serveste seringa cu solutie -mentine pacientul, il
medicamentoase medicamentoasa in functie de indruma sa-si retina tusea,
scopul punctiei -o$serva culoarea fetei si
respiratia
(. /"lorări "araclinice
1. 3A'5#+5PA si 3A'5G3A)A
Pregatirea "acientului "entru e/"lorarea ra$iologica a organelor toracice
rganele toracice inima, plamani! sunt e#plorate radiolagic prin radioscopie,

radiografie, $ranografie, tomografice, imografie etc.
#co"8 studierea morfalogiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma

ale inimii pentru sta$ilirea diagnosticului tumori pulmonare, atelectazii, modificari
topografice si de cali$ru ale $roniilor etc.!
Pregatirea "sihica a "acientului
+2
- se anunta pacientul e#plicRndu-i-se condiPiile On care se va face e#aminarea
cameră On semio$scuritate!
- pacinetul va fi condus la serviciul de radiologie
- se e#plică pacientului cum tre$uie să se comporte On timpul e#aminării va
efectua cRteva miLcări de respiraPie, iar radiografia se face On apnee, după o
inspiraPie profundă!.
Pregatirea fi%ică a "acientului

- se dez$raca complet regiunea toracica parul lung al femeilor se leaga pe
orestetul capului!) se indeparteaza o$iectele radioopace
- se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse
inainte fara sa ridice umerii! in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau caseta care poarta filmul
- cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau
in decu$it
- in timpul e#amenului radioiogic se ajuta pacientul sa ia pozitiile cerute de medic.
Sugarii si copiii mici se fi#eaza prin infasare pe un suport de scanduri sau se
suspenda in amuri pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine!
Fngrijirea "acientului $u"a e/a!en

- pacientul va fi ajutat sa se im$race) dupa terminarea e#amenului radiologic, va fi
condus la pat
- se noteaza in foaia de o$servatie e#amenul radiologic efectuat, data.
-. 5M5G3A)A. +5MP7345M5G3A)A 53A+L7
2. 635N5G3A)A
Pregatirea "acientului "entru bronhografie
+&
Pregatirea !aterialelor necesare
- medicamentele sedative feno$ar$itai, atropina!, anestezice, sonda /etras sterila,
su$stante de contrast lipiodol sau iodipin - liposolu$ile si ioduron = sau
diiodonul- idrosolu$ile!, e#pectorante si calmante ale tusei, scuipatoare
Pregătirea "sihică a "acientului

- se anunta pacientul Li i se e#plica necesitatea tenicii
- se anunti pacientul sa nu manance in dimineata e#amenului
Pregătirea fi%ică a "acientului

- cu "-& zile inainte, se administreaza pacientului medicamente e#pectorante
- in ajunul e#aminarii se administreaza o ta$leta de ,feno$ar$ital sau alte
medicamenta similare
- cu o jumatate de ora Onaintea e#amenului, se administreaza atropine pentru a
reduce secrePia salivei si a mucusului din caile respiratorii! si medicamente
calmante pentru tuse
- pacientul va fi ajutat sa se dez$race Li va fi aLezat in decu$it dorsal, putin inclinat
spre partea care tre$uie injectata
- medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii reuLita e#aminării depinde de
calitatea anesteziei!, duce sonda /etras in ar$orele $ronLic Li apoi su$stanta de
contrast uLor incalzita, incet, cu o presiune moderata
- in timpul injectarii su$stantei de contrast) pacientul va fi ajutat sa-Li scim$e
pozitia decu$it ventral, dorsal, lateral drept Li stang!
- in timpul e#aminarii radiologice, se asaza pacientul in pozitia 7rendelen$urg
pentru a se evidentia Li ar$orele $ronLic din partile superioare ale plamanilor!
apoi se aLaza pacientul cu, toracele moderat ridicat, pentru a se evidentia
$roniile mijlocii Li inferioare
Fngrijirea "acientului $u"a tehnica

- dupa e#amen, se ajuta pacientul sa se im$race si va fi condus la pat
- va fi avertizat sa nu manance Li sa nu $ea timp de 2 ore, pana cand inceteaza
efectul anestezicului
+(
- va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare su$stanta de contrast care se elimina
prin tuse) nu se ingite, doarece produce into#icatie cu iod
AN8
- refularea su$stantei de contrast si patrunderea deoa.rece poate fi resor$ita,
producand into#icatii.
. +5G3A)A APA3A7L7 3#P3A53>
B. 635N5#+5PA
Pregătirea "acientului "entru bronhosco"ie
ronhoscopia! e#plorarea ar$orceui traeo-$ronLic se face cu ajutorul $ronoscopului

rigid sau fle#i$il fi$ro$ronoscopul!.
ronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tu$uri metalice de &0-(0 cm, lungime
Li (-9 cm diametru, prevazute cu un canal central ,de o$servare Li lucruT Li laterale de
iluminare, administrare de o#igen etc. =ronoscoapele rigide sunt prevazute cu orificii
laterale, au e#tremitatea distaia taiata o$lic Li fin polizata, pentru a nu provoca ieziuni) lumina
este oondusa prin fi$ra optica, tu$ul fiind conectat, ca si opticele de e#aminare, la o sursa de
lumina, printr-un sistem special de ca$luri. pticele - tu$uri rigide ce se introduc prin tu$ul
metalic descris - sunt conectate la aceeaLi sursa de lumina si permit vizualizari cu ajutorul
unor prisme speciale, la "80U, (*U Li 90U. a ane#e, $ronoscopul rigid are tu$uri de aspiratie,
pense de $iopsie de diferite modele, porttampoane etc.
"ibrobronhoscopul e mai uLor acceptat de pacient. maginea este transmisa printr-un

sistem de fi$re optice. #tremitatea lui este fle#i$ila Li e#aminatorul ii poate imprima diferite
ungiuri de e#aminare, astfel incat se poate e#amina, Li conducte aerifere gradul 4 sau 4
$ronLii segmentare Li su$segmentare. >n fin canal permite introducerea unei fine Li fle#i$ile
pense de $iopsie sau a periei de $rosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru e#amen
+*
citologic. >n alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticla sau
plastic de unica folosinPă! la un aspirator puternic.
1m$ele sisteme au avantaje si dezavantaje. 1stfel, sistemul rigid permite o mai larga
gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaPii de amploarea
sistemului fie#i$il.
Pregătirea instru!entelor şi !aterialelor necesare

- se face inventarul tuturor instrumentelor necesare!
o m#$ti de unica fofosinta sau casolete cu masti sterile, manuLi sterile, casolete cu
tampoane Li compress de tifon sterile) pense) porttampon) oglinda frontala)
seringa laringiana) taviPa renala) aparatele $ronoscop sau fi$roscop! cu toate
ane#ele sterilizate.
o %mportant
- sterilizarea componentelor aparatelor principate Li a ane#elor se face tinand cont de

instrucPiuni fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instrucPiuni de
e#, ultraviolete) 3lutaraldeide!
- se verifica sursa de iumina Li corecta cuplare a ca$lurilor
- se verifica aspiratorul Li etanLeitatea legaturilor
- vor fi la indemana: flaconul cu anestezie Bilina 2<, flaconul cu ser fiziologic,
flaconul cu soluPie de adrenalina "<, seringi de "0 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon!.
- suprafata mesei pe care se afla instrumentarul e incalzita la (0U - (*U, pentru a preveni
a$urirea instrumentarului optic.
Pregătirea "sihică şi fi%ică a "acientului

- pacientul tre$uie convins de necesitatea e#amenului, asupra riscului pe care Li-i asuma
refuzandu-l, lipsind medicul de o informare diagnostica esentiala
- pacientul tre$uie convins ca desi neplacut, e#amenul nu e dureros in sine, iar
incidentele sau accidentele survin foarte rar
- se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea lui in toate
momentele e#aminarii, punandu-i in legatura cu alti pacienti carora li s-a efectuat o
$ronoscopie sau fi$roscopie
+6
- in ziua premergatnare e#aminarii, se e#ecuta o testare la Bilina 2< pentru a depista o
alergie la acest anestezic) la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara
premergatoare e#plorarii, cat Li in dimineata zilei respective
- pacientul tre$uie anuntat ca nu tre$uie sa manance dimineata
- pentru anestezie, e aLezat pe un scaun, in mana dreapta va Pine o tavita renala sau o
scuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi descide larg gura) iLi scoate lim$a, si-o
imo$ilizeaza cu doua degete deasupra Li policele dedesupt.
- intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spraK cu Bilina 2< Oi anesteziaza lim$a,
orofaringele Li ipofaringele, urmand sa anestezieze ar$orele traeo$ronsic, instiland,
picatura cu picatura, anestezicui uLor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene
- pacientul este condus in camera de $ronascopie
Partici"area la efectuarea tehnicii 0sunt necesare $oua asistente !e$icale*
(+ron%osco"ia
- asistenta  asaza pacientul pe masa de e#aminare in decu$it dorsal, cu
e#tremitatea cefalica in e#tensie )
- su$ umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la "2-"* cm ajuta ia
e#tensia acestuia
- orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o orientare cat
mai completa
- 1sistenta  serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate aca
masa de e#aminare este prevazuta cu o tetiera, este nevoie doar de o singura
asistenta!.
ANH 8 am$ele asistente, inainte de e#aminare, se vor spala pe maini Li vor purta masca
sau cagula
#u"ravegherea "acientului $u"a bronhosco"ie

upa e#aminarea $ronoscopica, pacientul nu va manca o ora. 1sistenta va
supravegea, in acest timp, parametrii vitali puls, 71 etc.!, anun!and imediat pe medic daca
survin modificari ale acestora.
++
1sistenta va avea la indemana emostatice, pe care ie va administra in cazul unei
emostizii, ciar inainte de a anuna medicui 1drenostazin, icinone, .1.., 4enostat etc.!
Partici"area la efiectuarea tehnicii 0sunt necesare $oua asistente*

(,ibrosco"ia
- pacientui este a )ezat pe un scaun) asistenta i conectaaza pacientul la sursa de
o#igen, asigurandu-se ca acesta primeste de$itui recomandat de medic
- asistenta  se plaseaza in spatele pacientului, ii fi#eaza piesa $ucata aflata in trusa
fi$roscopului, pe care o va avea su$ control tot timpul e#aminarii, imo$ili-zand-o
din lateral cu inde#ul Li degetui mijlociu, de la am$ele maini.
- asistantei  ii revine atri$uPia de a servi medicul cu instrumentarul necesar.
#u"ravegherea "acientului $u"a fibrosco"ie

@egulile sunt aceieaLi ca Li pentru $ronoscopie.
nci$ente si acci$ente 0$e bronhosco"ie si;sau ale fibrosco"ului*

- emoragii, diseminări tu$erculoase sau suprainfecPii cu diferiPi germeni, dureri On
gură, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse,
e#pectoraPie, stare su$fe$rilă.
C. PL735#+5PA
Pregatirea "acientului "entru "leurosco"ie
Pleurosco"ia 0toracosco"ia*8 endoscopia cavitaPii pleurale si a suprafePei unui

plaman, dupa insuflarea preala$ila de aer in marea cavitate pleurala constituirea unui
pneumotora#!.
#co"8 sta$ilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul

pneumotora#ului spontan idiopatic, inspectia unei cavitaPi restante postoperatorii, diagnosticul
unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.
+8
Pleurosco" 0toracosco"*8 instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu diametrul
de " cm) dupa retragerea mandrinului, se introduce sistemul optic alimentat prin fi$re de sticla
de la o sursa de lumina adecvata) imaginea din cavitatea pleurala este transmisa tot prin fi$re
de sticla in ocularul e#aminatorului) ca si la $ronoscopul rigid, opticele permite vizualizari de
"80U, (*U Li 90U, fiind prevazute Li cu sisteme de $iopsie pense diferite! Li de emostaza
locala.
reLterea pneumotora#ului se o$tine cu ajutorul acului si a aparatului Vuss. Sunt
necesare urmatoarele materiale: porttampon Li tampoane de vata, casoleta cu campuri sterile,
ace Li seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina "< pentru
anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc.
Pregatirea "sihica şi fi%ica a "acientului

- pacientul va fi incurajat, e#plicandu-i-se pe inPeles manevra la care va fi supus
- cu o ora inainte de instituirea pneumotora#ului, se administreaza, la indicaPia
medicului, un trancilizant usor mepro-$amat, medazepam, diazepam!
- e culcat pe canapeaua de consultalie in decu$it lateral, pe partea sanatoasa) $ratul
de pe partea in care urmeaza sa se instituie pneumotrara#ui este adus in a$ducPie
iar ante$raPul flectat astfel incat palma siT atinga urecea
- dupa spalarea $ine mainilor, se dezinfecteaza regiunea indicat) prin $adijonare cu
iod
- asistenta ofera medicului seringa incarcată, cu solutie de novocainaT "<, pentru
efectuarea anesteziei
- medicul introduce intercostal acul /uss, pe care-l conecteaza la aparat
- aparatul Vuss este prevazut cu o serie de cai tu$uri de cauciuc!) ce permit
introducerea a &00-(00 ml aer in cavitatea pleurala, su$ control continuu al
presiunii din spaPiul astfel creat.
#u"ravegherea "acientuiui $u"a crearea "neu!o4tora/ului

- asistenta va ajuta pacientul sa se reaseze in decu$it dorsal - dupa "0-"* minute il
va ajuta sa ia pozitie sezand
+9
- va supravegea tot timpul rsspiraPia pacientului, care tre$uie sa fie ritmica Li
liniLtita
- pacientui va acuza o discreta apasare in partea unde s-a creat pneumotora#ui
- asistenta va anunta imediat medicul daca pacientul respira greu, acuza durere
intensa, devine cianotic pneumotora#ul terapeutic s-a transformat in
pneumotora# sufocant Li e necesara e#uflaPia! sau daca acuza stare de rau
general, 71 scade, pulsul e rapid Li filiform pericol de Loc pleural!
- daca totul a decurs fara complicaPii, asistenta insotepte pacientul in serviciul de
radiologie pentru o radioscopie sau o radiografie
Pregatirea fi%ica şi "sihica a "acientului
Pleurosco"ia -toracosco"ia.*
- la recamandarsa medicului, pacientul e sedat atat in preziua Li e#aminarii, cat Li
Onaintea de aceasta
- e#aminarea se face inainte ca pacientul sa manance - asistenta il conduce in sala
de operatie
- pacientul este pus in poziPie semiLezand, rezemat pe partea sanatoasa
Partici"area la efectuarea tehnicii "leurosco"iei 0sunt necesare $oua asistente*

- asistenta  tot timpul e#aminarii va susPine in a$ductie $raPul pacientului, care iLi
va sprijii ante$ratul flectat pe ceafa
- asistentei  ii revin) sarcina de a servi medicul cu instrumentei Li materialele
necesare fiind vor$a de o intervenPie cirurgicala, se vor lua toate masurile de
asepsie si antisepsie
#u"ravegherea "acientului $u"a "leurosco"ie
- se urmaresc parametri vitali temperatura, puls, 71, respiratie!, ca dupa orice
interventie
80
- pentru a preintampina desciderea micii plăgi, incisa de agrafe sau fir de catre
medic
- plaga operatorie va fi pansata destul de strRns cu feLi de tifon, ce vor inconjura
cutia toracica
- la recomandarea medicului,pacientului i se administrează sedative Li calmante ale
tusei
- in primele doua zile de la interventie, se administreaza regim dietetic usor de
digerat, $ogat in idrati de car$on
N+'N @ A++'N8
- accese de tuse sau ematoame in peretele toracic
- lipotimie, colaps sau soc pleural se intrerupe interventia Li se aplica masurile de
reanimare!.
8"
L.P.B
Pregatirea, asistarea, efectuarea ingrijirilor si su"ravegherii s"ecifice a bolnavilor cu afectiuni ale

a"aratului car$iovascular
. Masurarea si notarea grafica in foaia $e te!"eratura

a* "uls
b* tensiune arteriala
. 3ecoltarea sangelui
. Punctia venoasa.
. Masurarea si notarea grafica in foaia $e te!"eratura
(AL7A3A )7N+HL53 (AL
"unc&iile vitale include: respiraPia, pulsul, tensiunea arterială Li temperatura. ele sunt
frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de $oală.
+En$ se !ăsoară func&iile vitale

- Rnd intervine o scim$are On starea de sănătate a unei persoane )
82
- Rnd este admis Ontr-o unitate spitalicească la internare, pe toată perioada
spitalizării Li la e#ternare!.
- inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
- inainte si dupa interventii cirurgicale
- inainte si dupa adrninistrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului
respirator si cardiovascular e#. digitala!
- inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale e#. mo$ilizarea pacientilor imo$ilizati la pat timp indelungat!.
3olul asistentei în !ăsurarea func&iilor vitale

- sa. pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare )
- - sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic poziPie corespunzatoare si in
acelasi timp comoda pentru pacient!
- sa pregateasca psiic pacientul sa e#plice tenica, sa-l convinga de necesitatea
efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea!
- sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale liniste,
temperatura optima, umiditate corespunzatoare!
- sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de se# si varsta
- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
unele modifica functiile vitale!
- sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale.
a* Masurarea "ulsului
#co"
- evaluarea functiei cardio-vasculare
le!ente $e a"reciat8
- ritmicitatea
8&
- frecventa
- celeritatea
- amplitudinea
Locuri $e !asurare
- oricare artera accesi$ila palparii si care poate fi comprimata peun plan osos:
artera radiala, femurala, umerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa
Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion rosu sau pi# cu mina rosie
- asigurarea repausului fizic si psiic "0-"* minute
- spalarea pe maini
- reperarea arterei
- fi#area degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- e#ercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
- numararea pulsatiilor timp de " minut
- consemnarea valorii o$tinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont
ca fiecare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru o$tinerea cur$ei
- consemnarea in alte documente medicale a valorii o$tinute si a caracteristicilor
pulsului
#.: "2.""."996   W80'minut
S W 90'minut
puls regulat
b* Masurarea tensiunii arteriale

8(
#co"8
- evaluarea functiei cardiovasculare forta de contracPie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si cali$rul vaselor!
le!ente $e evaluat
- tensiunea arteriaia sistalica ma#ima!
- tensiunea arteriala diastolica minima!
Materiale necesare
- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
- cu mercur @iva-@occi
- cu manometru
- oscilometru acon
- stetoscop $iauricuiar
- tampon de vata
- alcool
- creion rosu sau pi# cu mina rosie
Meto$e $e $eter!inare
- palpatorie
- auscuitatorie
a. pentru metoda auscultatorie
- asigurarea repausului fizic si psiic timp de "* minute
- spalarea pe maini
- se aplica manseta pneumatica pe $ratul pacientului, sprijinit si in e#tensie
- se fi#eaza mem$rana stetoscopului pe artera umerala, su$ marginea inferioara a
mansetei
8*
- se introduc olivele stetoscopuiui in ureci
- se pompeaza aer in manseta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pana la
disparitia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manseta prin desciderea supapei, pana cand
se percepe primul zgomot arterial care reprezinta vaioarea tensiunii arteriale
ma#ime!
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a
fi consemnata
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in
momentul in care zgomoteNe dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriata
minima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile o$tinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur
- se unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se asureaza spatiul rezultat
- in alte documente medicale se inregistreaza cifric:
#.: 7.1. ma#.W"*0 mm;g
7.1. min.W +* mm;g
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si alcool
b. pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseste stetoscopul $iauricular
- etapele sunt identice metodei auscultatorii
- are dezavantajui o$tinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea puisului
periferic fiind posi$iia numai dupa reducerea accentuata a compresiunii
e#terioare
' 3N78
- manseta pneumatica va fi $ine fi#ata pe $ratul pacientuiui
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
- masurarea va fi precedata de linistirea pacientuiui
86
- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe $ratul
pacientului
- la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la am$ele $rate
(. 3ecoltarea sangelui
SRngele se recoltează pentru e#amene:

- ematologice
- $iocimice
- $acteriologice
- parazitologice
- serologice
@ecoltarea se face prin:

- OnPepare:
 la adult : pulpa degetului, lo$ul urecii
 la copil: faPa plantară a alucelui, călcRi
- puncPie venoasă
- puncPie arterială
". @71@1 SX53> 11@ 57@> B1/5 ;/173

- emoleucogramă, emoglo$ină, timp de sRngerare, timp de coagulare, e#amen
parazitoloic
8+
- grup sanguine
Pregătire8
• materiale
- de protecPie
 mănuLi de cauciuc
- sterile
 ace, tampoane de vată, seruri test
- nesterile
 tavă medicală curată, cameră umedă, lame uscate, curate, degresate,
Llefuite, pipete otain
- soluPii dezinfectante % alcool 90U
• pacient
- pregătire psiică
 se anunPă să nu mănRnce
 i se e#plică necesitatea efectuării tenicii
- pregătirea fizică
 se aLează On poziPie LezRnd cu mRna sprijinită
/ecu&ie8
- se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90U
- se evită congestionarea printr-o frecare puternică Li prelungită
- se aLteaptă evaporarea alcoolului
- cu o miLcare $ruscă se OnPeapă pielea pulpei degetului On partea laterală a e#tremităPii,
perpendicular pe straturile cutanate
- se Lterge cu un tampon uscat prima picătură, se lasă să se formeze o altă picătură din
care se recoltează cu pipeta sau lama
- se Lterge cu un tampon cu alcool
88
Pregătirea "ro$usului "entru laborator8
- la e#tremitatea unei lame se pune o picătură de &-( mm diametru
- se aLează o lamelă cu marginile Llefuite On ungi de (*U cu lama picătura se Ontinde
prin capilaritate!
- lamela se trage către partea li$eră a lamei, păstrRnd aceeaLi OnclinaPie Li antrenRnd
toată picătura fără să o fragmenteze
- se agită lama pentru uscare
- se eticetează Li se trimite la la$orator
2. @71@1 SX53> 45S 57@> B1/5 ;/173
Sedimentarea:
- aLezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul epru$etei din sRnge
necoagula$il lăsat On repaus fenomen fizic!.
4iteza de sedimentare a ematiilor 4S;!:

- rapiditatea cu care se produce depunerea lor
a* Pregătire "entru (#8

• materiale:
- sterile:
 seringă de 2 ml uscată
 soluPie de citrat de 5a &,8<
 ace pentru puncPia venoasă
- nesterile
 stativ Li pipete Yestergreen
 pernuPă, muLama, epru$ete, tăviPă renală, garou, vată
- soluPii dezinfectante
 alcool +0<
89
• pacient:
- pregătire psiică
 i se e#plică, cu 2( de ore Onainte, necesitatea efectuării e#aminării
- pregătire fizică:
 se anunPă să nu mănRnce
 să păstreze repaus fizic
/ecu&ie8
- asistenta se spală pe mRini cu apă Li săpun
- Om$racă mănuLi de cauciuc sterile
- aspiră On seringă 0,( ml citrat de 5a &,8<
- puncPioneză vena fără garou Li aspiră sRnge pRnă la 2ml ",6 ml!
- retrage acul Li aplică tampon cu aclcool
- scurge amestecul sRnge-citrat On epru$etă Li omogenizează lent

- aLează epru$eta On stativ
- OngrijeLte pacientul vezi puncPia venoasă!

- se completează $uletinul
- se eticetează produsul
- se aspiră cu pipeta Yestergreen pRnă la gradaPia 200 Li se aLează On stativ pe dopul de
cauciuc, On poziPie strict verticală cRnd e#amenul se face la patul $olnavului!
b* e!atocrit8
@ecoltarea sRngelui pentru determinarea ematocitului 47! se face prin puncPie
venoasă. Se recoltează 2 ml de sRnge pe cristale de 71 acid diaminotetraacetic "<! % 0,*
ml soluPie, uscată prin evaporare.
c* 3e%isten&a globulară8
- se recoltează sRngele pentru o$Pinerea glo$ulelor roLii
90
- se evită emoliza Li coagularea sRngelui
- sRngele recoltat *-6! se trece imediat Ontr-un $alon rlenmeKer de "00 ml On care s-au
pus *-"0 perle de sticlă
- se agită uLor $alonul timp de *-"0 minute cu miLcări circulare
- sRngele se defi$rilează Li nu se mai coagulează
- se trimite imediat la la$orator.
' @78
- un frotiu $un este fără goluri cu un strat regulat
- frotiul de sRnge se face numai cu sRnge proaspăt

- recoltarea 4;S-ului se face numai cu seringa Li acul uscate apa produce liza
ematiilor! Li numai cu seringă de 2 ml
- pentru e#amenul On picătură groasă sRngele se recoltează su$ formă de picătură groasă
- se recoltează pe fiecare e#tremitate a lamei cRte 2-& picături cRt mai apropiate Ontre
ele
- cu colPul unei lame Llefuite se amestecă picăturile formRnd o pată circulară cu
diametrul de apro#imativ " cm
- se continuă amestecarea picăturilor pRnă se formează un mic ceag % semnul unei
defi$rilări complete
- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
- numele $olnavului Li numărul $uletinului de analiză se Onscriu direct pe lamă cu
creion dermatograf
- picătura groasă se e#ecută pentru punerea On evidenPă a plasmodiilor malariei
recoltarea se face On cursul accesului fe$ril cRnd numărul paraziPilor On sRnge este
foarte mare!.
&. @71@1 SX53> 57@> B1/5 S@3
#amenele serologice cercetează prezenPa sau a$senPa anticorpilor On serul $olnavului.

1ceste e#amene pentru diagnosticarea $olilor infecPioase tifos e#antematic, fi$ră tifoidă,
sifilis!
9"
@ecoltarea sRngelui se face prin puncPie venoasă, direct On epru$etă fără seringă!, Ontr-o
cantitate de *-"0 ml.
upă coagulare, se desprinde ceagul de pe peretele epru$etei Li după &0 minute, se
decantează serul Ontr-o epru$etă direct sau prin aspirare cu o pipetă asteur sterilă.
Serul neemolizat are o culoare găl$uie, cel emolizat este roz.
- @. Yeill % eli# % pentru diagnosticul tifosului e#antematic

- @. de precipitare sau floculare ca: itocol, Van, /einie Li @. de microfloculare pe
lamă 4@ % On diagnosticul sifilisului
- @. de fi#are a complementului @. =ordet % Yasserman, pentru diagnosticul sifilisului
- ozarea antistreptolizinelor 1S % diagnosticarea @11 % scarlatină
- @. Yaler % @ose % diagnosticarea .@. polaritatea reumatoidă!
- @. de emaglutinare, emaglutinoini$are % diagnosticarea unor viroze
- @. Yidal Li aglutinarea Z4D % On diagnosticul fe$rei tifoide Li paratifoide
(. @71@1 SX53> 57@> B1/5 =17@3 ;/>7>@1
'efini&ie8 ;emocultura Onseamnă introducerea sRngelui pe un mediu de cultură pentru e#amen

$acteriologic.
#co"8
- descoperirea $acteriilor atunci cRnd se suspectează:
 o septicemie cu stafilococ, meningococ, $acil Voc $olnavul are o
fe$ră ridicată cu oscilaPii mari, frison, stare generală alterată!
 o $acteriemie: fe$ră tifoidă, $ruceloză, endocardită malignă su$acută
Pregătire8
• materiale:
- de protecPie:
 mască de tifon, mănuLi sterile
92
- sterile:
 seringă a 20 cm
 ace pentru puncPie venoasă
 casoletă cu pense
 tampoane Li comprese
 cRmp apă Li comprese
- medii de cultură:
 două recipiente cu
• $ulion citrat
• geloză semilicidă
- nesterile:
 lampă de spirt
 ci$rituri
- soluPii dezinfectante
 alcool iodat
 tinctură de iod
 eter
• pacient:
- pregătire psiică:
 se anunPă Li se e#plică necesitatea tenicii
- pregătire fizică
 se spală regiunea plicii cotului
 se degresează cu eter
 se aseptizează cu alcool
/ecu&ie8
9&
Asistenta  Asistenta 
- spală, degresează Li dezinfectează regiunea
- Om$racă mănuLi sterile
- aLează cRmpul steril
- aseptizează regiunea cu iod
- aplică garoul la "0-"2 cm de locul puncPiei
- aprinde lampa de spirt
- Om$racă mănuLi sterile
- serveLte seringa On condiPii aseptice
- ia seringa Li efectuează puncPia venoasă
- aspiră 20 ml sRnge
- desface garoul
- retrage seringa
- aseptizează locul puncPiei
- flam$ează dopul Li gura $alonului
- OnsămRnPează: - flam$ează din nou gura $alonului Li Oncide
• 2 ml On epru$etă cu geloză) epru$eta
• "0 ml On $ulionul citrat

- omogenizează prin miLcări de Onclinare Li
redresare

4 se eticetează cu data, ora, temperatura se pot recolta mai multe pro$e On 2( !
4 se trimit imediat la la$orator Li se pun la termostat la &+U
4 se notează On foaia de o$servaPie data Li numele persoanei care a recoltat
' @78
4 pentru OnsămRnParea cu germeni anaero$i, epru$eta cu geloză semilicidă se
OncălzeLte la $ain-marie timp de &0 min.
4 On timpul OnsămRnPării, $alonul sau epru$eta cu mediu de cultură se păstrează
Onclinată
4 flam$area se face fără a Oncălzi mediul de cultură
4 materialele necesare se sterilizează la oupinel
4 OnsămRnParea se face imediat pentru a evita coagularea sRngelui
4 emocultura se efectuează la de$utul $olii Li Onainte de administrarea anti$ioticelor
9(
;emocultura poate fi completată cu coprocultură, urocultură etc.
(. Punctia venoasa.
GN3ALIH
'efini&ie8 uncPia reprezintă operaPia prin care se pătrunde Ontr-un vas, Ontr-o cavitate naturală
sau neoformată, Ontr-un organ sau orice Pesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui
trocar. [n practică se e#ecută următoarele puncPii: venoasă, arterială, pleurală, a$dominală,
pericardică, articulară, raidiană, osoasă, a vezicii urinare, a fundului de sac ouglas, puncPia
$iopsică Li puncPia unor colecPii purulente.
#co"8
• e#plorator:
- se sta$ileLte prezenPa sau a$senPa licidului dintr-o cavitate pleurală,
a$dominală, articulară!
- se recoltează licidul din cavitate On vederea e#aminării pentru a se sta$ili
natura, cantitatea Li caracteristicile acestuia) On acelaLi scop se efectuează Li
puncPiile $iopsice On diferite organe pentru a se o$Pine fragmentele de Pesuturi
necesare e#aminărilor istopatologice
• terapeutic:
- evacuarea licidului a$undent din cavitate prin ac sau prin aspiraPie!, puncPia
numindu-se evacuatoare)
- administrarea de medicamente, licide idratante, aer sau alte soluPii On scop de
tratament.
Pregătirea "unc&iei8
9*
• pacientul:
- pregătirea psiică constă On informarea lui, Oncurajarea Li asigurarea confortului
- pregătirea fizică constă On asigurarea poziPiei corespunzătoare fiecărei puncPii
• materiale:
- se pregătesc materiale generale Li specifice fiecărei puncPii
- pentru dezinfecPia Li protecPia mRinilor % apă curentă, săpun, alcool medicinal,
mănuLi din cauciuc sterile
- pentru dezinfecPia Li protecPia cRmpului cutanat locul puncPiei! % apă, săpun,
aparat de ras, alcool iodat, tinctură de iod, alcool medicinal, pense, porttampon,
cRmpuri sterile pentru izolarea locului
- pentru anestezia locală % soluPii anestezice #ilină " <!, seringi sterile, ace
sterile
- instrumente specifice puncPiei % ace, trocare
- vase colectoare % epru$ete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de
microscop, sticlă de ceasornic
- materiale pentru pansarea locului puncPiei % tampoane, comprese sterile,
romplast
- materiale pentru colectarea deLeurilor % tăviPă renală, gălePi
/ecu&ia "unc&iei8
uncPia venoasă se e#ecută de către asistenta medicală, celelalte puncPii fiind
e#ecutate de către medic, ajutat de una-două asistente, On salon sau On sala de tratament.
1sistenta:
- protejează patul sau masa pe care se e#ecută puncPia
- asigură poziPia corespunzătoare
- pregăteLte cRmpul cutanat:
 dezinfecPie tip : cu tamponul Om$i$at On alcool se $andajează
tegumentul timp de &0 sec. pentru puncPia venoasă!
96
 dezinfecPie de tip : constă On spălarea regiunii, raderea pilozităPii,
degresare, $adijonarea cu alcool iodat de două ori pentru celelalte
puncPii!
- supravegează pacientul On timpul puncPiei
- OnmRnează medicului instrumentele On condiPii de asepsie, participă la
recoltarea Li evacuarea produselor din cavitatea puncPionată
- OngrijeLte locul puncPiei
Fngrijiri ulterioare8
acientul este instalat comod On pat Li supravegeat, este suplinit pentru satisfacerea
nevoilor sale.
Pregătirea "ro$usului recoltat8

- pentru e#amene de la$orator epru$etele se eticetează, se completează
formularele de trimitere
- se măsoară cantitatea
3eorgani%area8
- materialele refolosi$ile se dezinfectează, se spală, se pregătesc pentru o nouă
sterilizare
- deLeurile se Ondepărtează
Notarea "unc&iei8
- se face On foaia de temperatură sau de o$servaPie, menPionRndu-se cantitatea de
licid evacuat, aspectul lui, puncPia dacă prin puncPia e#ploratorie nu se o$Pine
licid, accidentele Li incidentele produse On timpul puncPiei!.
P7N+HA (N5A#I
9+
'efini&ie8 uncPia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces Ontr-o venă prin intermediul
unui ac de puncPie.
#co"8
• explorator
- recoltarea sRngelui pentru e#amene de la$orator % $iocimice, ematologice,

serologice Li $acteriologice
• terapeutic
- administrarea unor medicamente su$ forma injecPiei Li perfuziei intravenoase
- recoltarea sRngelui On vederea transfuzării sale
- e#ecutarea transfuziei de sRnge sau derivate ale sRngelui
- sRngerare &00 % *00 ml On edemul pulmonar acut, ipertensiune arterială.
Locul "unc&iei8
- venele de la plica colPului $azilică Li cefalică! unde se formează un Z/D venos
prin anastomozarea lor
- venele ante$raPului
- venele de pe faPa dorsală a mRinii
- venele su$claviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare Li epicraniene % mai ales la sugar Li copil mic
Pregătirea "unc&iei8
• materiale
- de protecPie, pernă elastică pentru sprijinirea $raPului, muLama, aleză
- pentru dezinfecPia tegumentului tip  vezi generalităPi!

98
- instrumentar Li materiale sterile, ace de 2*-&0 mm, diametrul 6'"0, +'"0, "0'"0
mm % On funcPie de scop, seringi de capacitate % On funcPie de scop, pense, mănuLi
cirurgicale, tampoane
- alte materiale % garou sau $andă smarc, epru$ete uscate Li eticetate, cilindru
gradat, fiole cu soluPii medicamentoase, soluPii perfuza$ile, tăviPă renală
materialele se vor pregătii On funcPie de scopul puncPiei!
• pacientul
4 pregătirea psiică % se informează asupra scopului puncPiei

4 pregătirea fizică % pentru puncPia la venele $raPului, ante$raPului:
o se aLează Ontr-o poziPie conforta$ilă atRt pentru pacient, cRt Li pentru
persoana care e#ecută puncPia decu$it dorsal!
o se e#aminează calitatea Li starea venelor avRnd grijă ca ainele să nu
Ompiedice circulaPia de Ontoarcere la nivelul $raPului
o se aLează $raPul pe perniPă Li muLama On a$ducPie Li e#tensie ma#imă
o se dezinfectează tegumentele
o se aplică garoul la o distanPă de +-8 cm deasupra locului puncPiei,
strRngRndu-l astfel OncRt să oprească circulaPia venoasă fără a comprima
artera
o se recomandă pacientului să strRngă pumnul, venele devenind astfel
turgescente
/ecu&ia "unc&iei8
1sistenta Om$racă mănuLile sterile Li se aLeză vis-a-vis de $olnav.
4 se fi#ează vena cu policele mRinii stRngi la (-* cm su$ locul puncPiei, e#ercitRnd o
uLoară compresiune Li tracPiune On jos asupra Pesuturilor vecine
4 se fi#ează seringa, gradaPiile fiind On sus, acul ataLat cu $izoul On sus, On mRna
dreaptă, Ontre police Li restul degetelor)
99
4 se pătrunde cu acul traversRnd, On ordine tegumentul % On direcPie o$lică ungi de &0
grade!, apoi peretele venos % OnvingRndu-se o rezistenPă elastică, pRnă cRnd acul
Onaintează On gol)
4 se scim$ă direcPia acului "-2 cm On lumenul venei)
4 se controlează pătrunderea acului On venă prin aspiraPie cu seringa
4 se continuă tenica On funcPie de scopul puncPiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sRngelui, perfuzie
4 On caz de sRngerare, se prelungeLte acul de puncPie cu un tu$ din polietilenă care se
introduce On vasul colector, garoul rămRnRnd legat de $raP
4 se Ondepărtează staza venoasă după e#ecutarea tenicii prin desfacerea garoului Li a
pumnului
4 se aplică tamponul Om$i$at On soluPie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului Li
se retrage $rusc acul
4 se comprimă locul puncPiei "-& minute, $raPul fiind On poziPie verticală
Fngrijirea ulterioară a "acientului8

4 se face toaleta locală a tegumentului
4 se scim$ă lenjeria dacă este murdară
4 se asigură o poziPie comodă On pat
4 se supravegează pacientul
Acci$ente nterven&iile asistentei

;ematom prin infiltrarea sRngelui - se retrage acul Li se comprimă locul puncPiei "-& minute
On Pesutul perivenos!
Străpungerea venei perforarea - se retrage acul On lumenul venei
peretelui opus!
1mePeli, paloare, lipotimie - se Ontrerupe puncPia, pacientul se aLează On decu$it
dorsal fără pernă, se anunPă medicul.
' @78
• pentru evidenPierea venelor
- se fac miLcări On sensul circulaPiei de Ontoarcere cu partea cu$itală a mRinii pe faPa
anterioară a ante$raPului
"00
- se introduce mRna Li ante$raPul On apă caldă
- pentru evidenPierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digitală
pe traiectul venei deasupra locului puncPiei On sensul circulaPiei venoase!
• pentru puncPionarea venelor jugulare, pacientul se aLează On decu$it dorsal, transversal pe
pat, cu capul lăsat să atRrne
• prin puncPia venoasă, se pot fi#a pe cale transcutanată catetere din material plastic % ace
=raunulen sau 4enflons cateterul este introdus On lumenul acului cu care se face puncPia,
după puncPionarea venei acul se retrage rămRnRnd numai cateterul!. Se utilizează numai
materiale de unică folosinPă.
' (A8
- puncPionarea venei din lateral
- puncPionarea venei cu acul avRnd $izoul On jos
- manevrarea incorectă a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat puncPia creRnd o legătură directă Ontre mediul e#terior Li
sistemul vascular pot intra Li ieLi germeni patogeni!
- flectarea ante$raPului pe $raP cu tamponul la plica cotului, deoarece Ompiedică
Onciderea plăgii venoase, favorizRnd revărsarea sRngelui.
LP D
P3GA3A, A##A3A, )+7A3A NG3:3L53 # #7P3A(G3 #P+)+ A

65NA(L53 +7 A)+7N AL APA3A7L7 'G#(
"0"
. Masurarea si notarea grafica a8 1* varsaturilor in foaia $e te!"eratura.

-* scaunelor in foaia $e te!"eratura.
. 3ecoltarea 8 1* varsaturilor>

-* continutului sto!acului>
2* continutului bilei si a sucului $uo$enal>
 *continutului sucului "ancreatic>
B* !ateriilor fecale.
. 1. MA#73A3A # N5A3A G3A)+A A (A3#A73L53 N )5AA ' MP3A73A
A. Ajutarea bolnavului – ve%i !ai jos

6. 5bservarea calitatilor varsaturilor
61. )recventa 8 - ocazionale
4 frecvente
4 incoergi$ile
6-. 5rarul8 - matinale
4 postprandiale
4 tardive
62. +antitatea 8 - se va masura cant. in 2( de ore pentru starea $ilantului idric
6. +ontinutul 4 se va a"recia continutul – alimentare
4 mucoase, apoase
4 fecaloide
4 $iliare
4 purulente
4 sanguinolente
4 ematemeza
6B. +uloarea8 - gal$ena'verzuie
4 rosie
"02
4 gal$uiee murdara
4 $runazat de cafea!
6C. Miros8 - fad
4 acru
4 fecaloid
4 unt ranced
6D. )orta $e "roiectie8 $rusc, in jet, fara efort, fara greata % >@3571: S 15>571 /> N
6J. #i!"to!ele care insotesc varsatura 8 4 durere a$dominala
4 desidratare
6K. Notarea "ro"riu4%isa in foaia $e observatie8
- fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs
4 varsaturile alimentare % culoare al$astra
4 varsaturile $ilioase % culoare verde
4 varsaturile sanguinolente % culoare rosie
- daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva
61. Pre%entarea varsaturii 8 - se colecteaza intr-un recipient pana la venirea medicului
4 se pastreaza in vas acoperit
4 la indicatia medicului se trimite la la$orator
. -. MA#73A3A # N5A3A G3A)+A A #+A7NL53 N )5AA ' MP3A73A
5bservarea calitatilor varsaturilor

A1. )recventa 8 4 14- ;%i  N53MAL
- &-6'zi - diaree
4 20-&0'zi % sindrom dezinteric
4 Scaun la 2-( zile % constipatie
4 leus % suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor
A-. 5rarul8 4 N53MAL – ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare
A2. +antitatea : 4 N53MAL 4 1B4- gra!e;%i
A. +onsistenta – N53MAL4 "astoasa, o!ogena
AB. )or!a – N53MAL – cilin$rica cu $ia!etru $e 24B c! ,lungi!e variabila
AC. +uloarea8 4 N53MAL 4 bruna
"0&
AD. Miros8 4 N53MAL – fecaloi$
AJ. As"ect – N53MAL – "astos4o!ogen
6K. Notarea scaunelor in foaia $e observatie8
4 N/R0AL* 1
4 0/ALE* 2
4 DIAREIC* 3
4 0UC/S* 4
4 CU PUR/I* P
4 CU SANGE* S in creion rosu
4 GRUN5/S* 6
Daca nr este #oarte mare& se notea!a nr urmat e semnul conventional' E)* 77 scaune
iareice cu san$e 8 773S
. 1. 3+5LA3A (I3#I73L53
'efini&ie8 4ărsătura % conPinut gastric care se elimină spontan, de o$icei On afecPiuni digestive, dar
OntRlnit Li ca un simptom On alte afecPiuni alcoolism, tensiune intra-craniană ! sau On sarcină.
#co"8 e#plorator , se fac e#aminări macroscopice, $acteriologice, cimice pentru sta$ilirea
diagnosticului
Pregătire8
4 materiale
- 2 tăviPe renale curate Li uscate
- paar cu soluPie aromată
- muLama, traversă, prosop
- pacient - psiic: va fi Oncurajat Li susPinut On timpul vărsăturii
- fizic: - se aLează On poziPie LezRnd sau decu$it dorsal cu capul Ontors lateral
- se aLează su$ cap un prosop sau On jurul gRtului
- se protejează lenjeria de pat Li de corp cu muLama sau traversă
/ecu&ie8
- se Ondepărtează proteza dentară cRnd este cazul!
- i se oferă tăviPa renală sau o susPine asistenta
"0(
- sprijină fruntea $olnavului
- dacă varsă după intervenPii cirurgicale intraa$dominale va fi sfătuit să-Li comprime uLor cu palma
plaga operatorie
- după vărsătură se Ondepărtează tăviPa
- i se oferă paarul cu apă să-Li clătească gura aruncă On altă tăviPă!.
Fngrijirea ulterioară a "acientului
- se Lterge gura pacientului
- se Ondepărtează materialele folosite
- se aLează pacientul On poziPie comodă Li se acoperă
- se aeriseLte salonul
- se supravegează pacientul On continuare
Pregătirea "ro$usului "entru e/a!en $e laborator
- se completează $uletinul de recoltare
- se trimite produsul la la$orator
3eorgani%are
- se notează aspectul macroscopic, cantitatea
- unele semne OnsoPitoare sau premergătoare cefalee, vertij, transpiraPii, emise fără efort,
On jet etc.!
.-. 3+5LA3A +5NN77L7 #5MA+7L7
'efini&ie8 Sondajul sau tu$ajul gastric, reprezintă introducerea unui tu$ de cauciuc %
sonda gastrică aucer sau inorn prin faringe Li esofag On stomac.
#co"8
• e#plorator:
- recoltarea conPinutului stomacal On vederea evaluării funcPiei cimice Li secretorii
cimismului gastric!)
- pentru studierea funcPiei evacuatoare a stomacului)
• terapeutic
- evacuarea conPinutului stomacal to#ic
- curăPirea mucoasei de e#sudate Li su$stanPe străine depuse)
"0*
- idratarea )i alimentarea $olnavului)
- introducerea unor su$stanPe medicamentoase)
n$ica&ii8
- On gastritele acute sau cronice, $oala ulceroasă)
Pregătiri8
• materiale:
- de protecPie:
o două LorPuri din material plastic
o muLama Li aleză
o prosoape
- sterile:
o sonda aucer sau inorn)
o 2 seringi de 20 ml)
o casoletă cu mănuLi de cauciuc)
o pense emostatice)
o epru$ete)
- nesterile:
o tăviPă renală)
o tavă medicală)
o paar cu apă aromată)
o paar cu apă pentru proteză)
o recipient)
- medicamente: la indicaPia medicului)
• pacient: - psiic:
o se informează pacientul Li i se e#plică necesitatea tenicii)
o este rugat să respecte indicaPiile date On timpul sondajului)
- fizic:
o se aLează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cRt mai drept)
o se protejează cu LorPul de cauciuc sau material plastic)
o i se Ondepărtează proteza dentară cRnd este cazul! Li se aLează Ontr-un paar cu apă)
"06
o se aLează tăviPa renală su$ $ăr$ia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea $ucală)
o este solicitat să menPină tăviPa On această poziPie)
o pacientul nu va mRnca On dimineaPa efectuării e#amenului.
/ecu&ie8
- asistenta se spală pe mRini cu apă Li săpun
- Om$racă LorPul de cauciuc)
- OLi pune mănuLile sterile)
- umezeLte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe Li esofag)
- se aLează On dreapta $olnavului Li Oi fi#ează capul cu mRna stRngă, PinRndu-l Ontre mRnă
Li torace)
- prinde cu mRna dreapta e#tremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion)
- cere pacientului să descidă larg gura, să respire adRnc Li introduce capătul sondei pRnă
la peretele posterior al faringelui, cRt mai aproape de rădăcina lim$ii, invitRnd $olnavul să
Ongită)
- prin deglutiPie sonda pătrunde On esofag Li este Ompinsă foarte atent spre stomac la
marcajul (0-*0 cm citit la arcada dentară!)
- verifică prezenPa sondei On stomac prin aspirarea conPinutului stomacal cu ajutorul
seringii)
- se fi#ează sonda)
- aLează la e#tremitatea li$er a sondei $alonul rlemneKer cRnd se colectează pentru o
pro$ă! sau aspiră sucul gastric cu seringa)
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-Li contracte perePii
a$dominali)
- e#trage sonda printr-o miLcare otărRtă, cu prudenPă, după comprimarea ei cu o pensă
emostatică pentru a Ompiedica scurgerea conPinutului On faringe de unde ar putea fi
aspirat de pacient!)
- cRnd capătul li$er al sondei ajunge On gura pacientului se prinde cu mRna stRngă Li se
Ondepărtează sonda,
- goleLte conPinutul sondei On vasul colector)
"0+
- aLează sonda On tăviPa renală.

- i se oferă un paar cu apă aromată să-Li clătească gura)
- se Lterg mucozităPile de pe faPă Li $ăr$ie)
- se Ondepărtează tăviPa Li LorPul de cauciuc)
- i se oferă proteza dentară după caz!)
- se aLează pacientul On poziPie comodă)
Pregătirea "ro$usului "entru e/a!enul $e laborator8
- se determină cantitatea evacuată)
- se completează formularele de recoltare)
- se trimit pro$ele eticetate la la$orator)
3eorgani%are8
- se notează tenica, data, cantitatea Li spectrul macroscopic al sucului gastric e#tras)
Acci$ente8
- greaPă Li senzaPie de vărsătură) se Onlătură fie printr-o singură respiraPie profundă, fie se
efectuează anestezia faringelui cu o soluPie de cocaină 2<)
- sonda poate pătrunde On laringe: apare refle#ul de tuse, ipermia fePei, apoi cianoza, se
Ondepărtează sonda)
- sonda se poate Onfunda cu resturi alimentare) desfundarea se face prin insuflaPie cu aer)
- se pot produce $ronopneumonii de aspiraPie)
' @78
- tu$ajul gastric se efectuează On condiPii de perfectă asepsie)
- sondajul gastric se poate efectua Li pe cale endozonală cu sonda inorn
- pacienPilor inconLtienPi li se urmăresc respiraPia, culoarea fePei) verificarea căii de
pătrundere a sondei se face prin introducerea capătului li$er Ontr-un paar cu apă % apariPia
$ulelor de aer confirmă pătrunderea On căile respiratorii)
- o formă particulare de sondare On scop emostatic este introducerea sondei =lacmore.
"08
' (A8
- ungerea sondei cu ulei sau alte su$stanPe grase provoacă greaPă pacientului!.
N35'7+3A #5N' 6LA+M53

entru compresia segmentară a esofagului Li a cardiei On vederea unui tamponament
esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai utilizată este sonda =lacmore.
#co"8
- realizarea emostazei On emoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor
esofagiene:
o cRnd cantitatea de sRnge pierdută este importantă Li'sau persistentă peste 2 u "000
ml!)
o cRnd tul$urările emodinamice nu se resta$ilesc după umplere vasculară cu "000
ml)
Pregătiri8
• materiale:
- sterile
o sonda =lacmore cu du$lu $alonaj
o sondă gastrică, laringoscop
o seringi de 20 ml
o pense emostatice
o comprese
- nesterile:
o aparat de aspiraPie)
o vas colector)
- medicamente:
"09
o soluPie novocaină, cocaină pentru anestezie
o su$stanPă lu$rifiantă
• pacient:
- psiic:
o se anunPă Li se e#plică necesitatea Li inofensivitatea tenicii
- fizic:
o se evacuează conPinutul gastric)
o se verifică etanLeitatea Li funcPionalitatea $alonaLelor)
o se lu$rifiază sonda =lacmore)
o se face anestezia orificiilor nazale)
o se verifică aparatul de aspiraPie)
o se reperează pe sondă distanPa nas-om$ilic
/ecu&ie8
- se introduce sonda endonazal, este Ompinsă progresiv Li prin miLcări de degluPie va fi
OngiPită pRnă la marcaj refle#ul de sRnge sau suc gastric dovedeLte prezenPa ei On stomac!)
- se umflă $alonaLul gastric cu 200-2*0 ml aer)
- se trage sonda astfel ca $alonaLul să fie On dreptul joncPiunii eso-cardiale
- se fi#ează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere guleraL!
- se umflă $alonaLul esofagian 60-80 ml aer
- se aspiră conPinutul sondei
- se ataLează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv sifonaj!.
- se verifică permanent presiunea din $alonaLe prin intermediul manometrului)
- presiunea necesară asigurării omeostazei este de *0-60 mm ;g
- se supravegează fi#area, permea$ilitatea sondei, tensiunea arterială Li pulsul)
- se supravegează episodul emoragic)
' @78
- se va Onscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tu$ al $alonaLului)
""0
- pentru prevenirea iscemiei mucoasei Li ulcerarea $azei esofagului se controlează
presiunea $alonaLului % *0 % 60 mm ;g) se dezumflă periodic $alonaLul esofagian, la (
ore, timp de "* minute)
- dacă strRngerea nu este controlată, $alonaLul gastric se umflă &00 ml, dar volumul de
aer să nu depăLească "00 ml On $alonaLul esofgian.
' (A8
- compresia traeei prin $alonaLul esofagian care poate determina necroză esofagiană,
pneumonie de inalaPie, sugiP, durere toracică.
. 2. 3+5LA3A +5NN77L7 6L # A #7+7L7 '75'NAL
'efini&ie8 Sondajul sau tu$ajul duodenal reprezintă introducerea unei sonde inorn
dincolo de pilor, realizRnd o comunicare Ontre duoden Li mediul e#terior.
#co"8
• e#plorator
- e#tragerea conPinutului duodenal format din conPinutul gastric, $ilă 1, =, !, suc
pancreatic Li secrePie proprie.
- aprecierea funcPiei $iliare epatice, a căilor e#traepatice
- descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
cantitatea, compoziPia cimică sau morfologică a sucurilor e#trase prin sondaj)
- evidenPierea unor $oli parazitare ale duodenului sau căilor $iliare)
• terapeutic:
- drenarea căilor $iliare Li introducerea unor medicamente care au acPiune directă asupra
ficatului, a căilor $iliare sau a tu$ului digestiv. 1cestea vor acPiona fie local, fie se vor
resor$i, prin perePii intestinali, ajungRnd prin vena portă On ficat, de unde apoi vor fi
e#cretate Ompreună cu $ila On căile $iliare, urmRnd calea circulaPiei entero-epatice)
"""
• alimentaPie artificială
- se introduc licide idratante Li alimente licide On organismul pacienPilor inconLtienPi
sau cu imposi$ilitate de OngiPire)
• aspiraPie continuă
- On cazul ocluziilor sau su$ocluziilor intestinale
- după intervenPii cirurgicale pe tu$ digestiv postoperator, vezi nevoia de eliminare!)
Generalită&i8
• se verifică totodată Li permea$ilitatea căilor $iliare)
• se pot localiza procesele patologice epato$iliare, prin separarea $ilei veziculare
de cea epatică din conPinutul sucului duodenal)
• analiza sucului pancreatic urmăreLte dozarea fermenPilor din conPinutul lui)
• recoltarea sucului pancreatic se face prin tu$ajul duodenal.
Pregătiri8
• materiale:
- de protecPie:
o muLama Li aleză)
o LorP de cauciuc sau alt material impermea$il)
o prosoape)
- sterile:
o sonda inorn)
o 2 seringi de 20 ml)
o mănuLi de cauciuc sterile)
o pensă omestatică)
o medii de cultură)
o epru$ete)
- nesterile:
o tăviPă renală)
o tavă medicală)
""2
o stativ pentru epru$ete)
o paar cu apă aromată)
o pernă cilindrică dură sau pătură rulată)
o Rrtie de turnesol roLie Li al$astră)
- medicamente:
o sulfat de magneziu &&<)
o ulei de măsline)
o novocaină)
o soluPii necesare idratării Li alimentării materialele se vor alege On funcPie de
scopul sondajului!)
• pacient
- psiic:
o se informează pacinetul)
o i se e#plică necesitatea tenicii)
- fizic:
o pacientul va fi nemRncat)
o se izolează patul cu un paravan)
o se protejează cu muLamaua Li aleză)
o se aLează pacientul On poziPie LezRnd la marginea patului)
o i se Ondepărtează proteza după caz!
o i se dă tăviPa renală să o Pină su$ $ăr$ie
/ecu&ia8
• introducerea sondei:
- asistenta se spală pe mRini)
- Om$racă mănuLi sterile)
- prinde sonda umezită! cRt mai aproape de olivă Li o introduce cu $lRndePe prin
cavitatea $ucală sau nazală pRnă On faringe)
- cere pacientului să respire adRnc, cu gura descisă Li să Ongită de cRteva ori pRnă cRnd
oliva trece On esofag)
""&
- cu miLcări $lRnde ajută Onaintarea sondei pRnă la marcajul (* cm la arcada dentară,
moment On care se consideră că sonda a trecut de cardia Li a pătruns On stomac)
- se aLează pacientul On decu$it lateral drept, cu trunciul uLor ridicat Li capul mai jos,
coapsele flectate pe $azin)
- se introduce perna cilindrică su$ regiunea epatică)
- se Ompinge uLor sonda spre pilor pRnă la marcajul 60 cm)
- se continuă introducerea sondei cu ră$dare Li atenPie concomitent cu acPiunea de
OngiPire a ei de către pacient "-2 cm la &-* minute!)
- cRnd diviziunea +* cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns On duoden după
circa "-" \ ore de la pătrunderea ei On stomac!)
• verificarea poziPiei sondei
- dacă nu se scurge $ilă sau licidul scurs nu are aspectul $ilei, se verifică dacă sonda a
ajuns On duoden sau s-a Oncolăcit On stomac)
- se insuflă 60 ml de aer prin sondă cu seringă Li după un minut se aspiră. acă sonda a
ajuns On duoden se recuperează mai puPin de 20 ml)
- se introduc "0 ml de lapte care nu mai poate fi e#tras dacă sonda a ajuns On duoden, dar
poate fi e#tras dacă ea se află On stomac)
- se face control radiologic, sonda urmărindu-se su$ ecran, ea fiind vizi$ilă datorită
impregnării cu săruri de plum$)
-
• captarea $ilei
- după " % " \  de la pătrunderea sondei On stomac, la capătul li$er al sondei apare $ila
1, colediană, cu culoare gal$en % aurie, care se colectează Ontr-o epru$etă)
- se verifică reacPia sucului duodenal cu Rrtia de turnesol sterilă) Oncălzită la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea $ilei veziculare)
- se Oncide e#tremitatea li$eră a sondei prin Onnodare sau cu o pensă)
- după "*-&0 minute se descide sonda Li se colectează &0-(0 ml $ilă vRscoasă de
culoase Oncisă castanie % $ila =, veziculară sterilă sau pe medii de cultură pentru e#amen
$acteriologic)
""(
- după evacuarea $ilei = se colectează o $ilă clară care provine direct din ficat % $ila ,
epatică) aceasta, fiind On cantitate mai mare se va capta Ontr-un recipient corespunzător)
- e#tragerea sondei se face după ce se insuflă cRPiva ml de aer Li se Oncide capătul li$er
cu o pensă)
- e#tremitatea sondei se va Pine su$ nivelul stomacului pacientului pentru a Ompiedica
scurgerea conPinutului ei On faringe sau On cavitatea $ucală)
- se goleLte conPinutul sondei Li se aLează tăviPa renală)
• @ecoltarile pt e#aminarile $acteriologice se fac din $ila = sau  sau din
amandoua
- =ila = % se cerceteaza flora micro$iana a vezicii $iliare
- =ila  - germenii ce s-ar gasi eventual in caile $iliare intraepatice
• tr declansarea contractiei vezicii $iliare si eliminarea continutului se vor utiliza
numai ulei sau solutie de sulfat de magneziu steril
• nsamantarea se face in timpul sondajului direct pe mediile de cultura, deasupra
flacarii, flam$and si e#tremitatea sondei
• rimele picaturi scurse dupa flam$are se arunca , apoi fara ca sonda sa se atinga de
gura $alonului se lasa sa curga $ila pe mediul de cultura
• Se incide $alonul si se trimite imediat la la$orator ptr a fi pus la termostat
• nsamantarea si cresterea germenilor din $ila W 6L+7L73A
• aca sucul duodenal se recolteaza ptr analiza parazitotlogice, epru$eta se va aseza
intr-un vas cu apa incaalzita la &+U ptr a mentine vitalitatea parazitilor
• tr restul e#aminarilor, sucul duodenal se trimite la la$orator in vase curate, fara
vreo masura deose$ita.

- se oferă un paar cu apă aromată pentru clătirea gurii)
- se Lterg mucozităPile de pe faPă Li $ăr$ie)
- se Ondepărtează LorPul din material plastic)
- se aLează pacientul On poziPie comodă)
Pregătirea "ro$usului "entru e/a!en $e laborator8
""*
- se determină cantitatea de $ilă o$Pinută)
- se eticetează recipientele)
- se trimit pro$ele la la$orator)
3eorgani%area
Acci$ente8
- Onnodarea sondei datorită contracPiilor perePilor stomacali On timpul senzaPiei de
vărsături)
- Oncolăcirea sondei On stomac)
. . 3+5LA3A #7+7L7 PAN+3A+
• se face prin tu$aj duodenal

• acesta este amestecat cu $ila, suc gastric si secretie duodenala
• ptr a se o$tine un continut duodenal $ogat in suc pancreatic se utilizeaza su$st
e#citante ale secretiei pancreatice: eter
• acesta se injecteaza prin sonda in duoden, cand oliva sondei a ajuns in dreptul
ampulei 4ater
• cant injectata este de 2-& ml, doza care nu tre$uie depasita
. B. 3+5LA3A MA3L53 )+AL
#caun8 resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul
defecaPiei.
#co"ul8 e#plorator - depistarea unor germeni patogeni responsa$ili de Om$olnăvirea tu$ului digestiv
-depistarea unor purtători sănătoLi de germeni
-depistarea unor tul$urări On digestia alimentelor
-
Generalită&i8
""6
- recoltarea materiilor fecale se realizează On vederea e#aminării lor macroscopice, $iocimice,
$acteriologice Li parazitologice
- e#amenul $acteriologic permite diagnosticarea $olilor infecPioase, gastointestinale, prin
diagnosticarea $olilor infecPioase, gastrointestinale, prin depistarea $acilului tific, dizenteric,
tu$erculos, vi$rioni olerici Li entero$acteriile to#iinfecPiilor alimentare) după sta$ilirea
diagnosticului, recoltarea se efectuează pentru supravegerea evoluPiei $olilor
- e#amenele $iocimice Li de digestie permit descoperirea unor tul$urări On secrePia fermenPilor
digestivi, prezenPa microscopică a sRngelui etc.
- e#amenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenPierea ouălor de paraziPi
Pregătire8
4 materiale 4 tavă medicală, ploscă sterilă, tu$ recoltator
- tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevăzute cu dopuri de cauciuc Li
introduse On epru$ete sterile
- sondă 5elaton nr. "6-"8, purgativ salin
- epru$ete cu medii de cultură
- materiale pentru toaletă perineală
- muLama, aleză, lampă de spirt, ci$rituri
- pacient : - psiic: se anunPă Li i se e#plică necesitatea efectuării e#aminării
- fizic:
o On preziua e#amenului, seara, se administrează un purgativ salin sulfat de
magneziu 20-&0g!
o OLi goleLte vezica urinară
o se efectuează toaleta regiunii perineale
o se instruieLte pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare
/ecu&ie8
- recoltare din scaun spontan sau provocat
- spălarea mRinilor
- se protejează patul cu muLamaua Li aleza
- se aLează $azinetul su$ pacient
- se recoltează cu lingura recipientului cRteva fragmente din diferite părPi ale scaunului mucus,
puroi!.
- se introduce lingura On recipient
""+
• recoltarea directă din rect
- se aLează pacientul On decu$it lateral stRng cu mem$rul inferior drept Ontins, iar cel
stRng On fle#ie)
- se Ondepărtează fesele Li se introduce tamponul steril, prin miLcări de rotaPie prin anus
On rect)
- se Lterge mucoasa rectală
- se Ondepărtează tamponul Li se introduce On epru$eta sterilă după flam$area gRtului ei
• recoltarea la copil
- se face cu sonda 5elaton
- se ataLează la capătul li$er al sondei o seringă
- se introduce sonda prin anus pe o distanPă de "0-"* cm
- se aspiră cu seringa
- se Ondepărtează sonda Li se goleLte conPinutul prin insuflare Ontr-o epru$etă sterilă
• recoltarea pentru ouă de paraziPi
- se poate face Li prin raclare cu o spatulă de os sau cu o $agetă de lemn plată Li $ine
lustruită, Onmuiată On glicerină cu apă On părPi egale
- metoda constă On raclarea pielii din vecinătatea orificiului anal On special pentru o#iuri,
care se depun On această regiune
- raclarea se face le 2-& ore după culcare sau dimineaPa devreme
- după raclare $ageta va fi introdusă Ontr-o epru$etă curată Li se trimite imediat la
la$orator

- se efectuează toaleta On regiunea anală
- se Om$racă pacientul Li se aLează comod
- se aeriseLte camera
3eorgani%are8
""8
- se Ondepărtează materialele folosite
- se curăPă riguros Li se pregătesc pentru sterilizare
' @78
- la copii, On afară de raclarea pielii din regiunea anală, se recomandă Li recoltarea
mucosului nazal Li a depozitului de su$ ungii)
- depozitul de su$ ungii se recoltează Onmuind toată marginea ungiei cu o soluPie de
idrat de 5a sau V, 0,* % "<, după care se curăPă capătul pro#imal al ungiei, marginile Li
spaPiul de su$ ungie cu un tampon de vată Li o pensă)
- materialul recoltat se introduce Ontr-un flacon cu soluPie de idrat de 5a "<, se astupă,
se agită $ine Li se trimite la la$orator
- pentru punerea On evidenPă a virusurilor se adaugă peste materiile fecale cRteva picături
dintr-o soluPie de penicilină 200 000 ui'"0 ml apă distilată Li aceeaLi cantitate dintr-o
soluPie streptomicină " g'"0 ml distilată previne distrugerea virusului de către flora
micro$iană!
- On acelaLi scop, On cazul recoltării cu tampon, On soluPia nutritivă ;ans! se adaugă "00
ui penicilină Li 2* mg streptomicină Onainte de efectuarea recoltării
- pentru punerea On evidenPă a agenPilor patogeni intestinali se fac coproculturi timp de &
zile consecutiv) dacă scaunul este licid se recoltează 0,* % " ml)
- pro$ele se trimit fără OntRrziere la la$orator germenii sensi$ili mor repede!.
""9

Lp-Uri Nursing

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lp-Uri Nursing

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRĂRI PRACTICE DE NURSING” – Mihai G.

. Pregătirea şi schi!barea "atului. #chi!bări $e "o%i&ie în "at.

. Mobili%area bolnavului. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.

. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e

(. )oaia $e te!"eratură. Măsurarea şi notarea grafică a te!"eraturii cor"ului în

. Pregătirea şi schi!barea "atului. #chi!bări $e "o%i&ie în "at.

-. Pregatirea si schi!barea "atului

Pregatirea "atului fara "acient

$iectivele pentru pacient si asistenta:

2. #chi!barile $e "o%itie ale "acientului

- active % le e#ecuta pacientul singur

a* ntoarcerea $in $ecubit $orsal in $ecubit lateral

b* 3ea$ucerea in $ecubit $orsal $in $ecubit lateral

c* 3i$icarea "acientului $in $ecubit $orsal in "o%itie se%an$

$* 3i$icarea "e "erna

#chi!barea $in "o%itia se%an$, in $ecubit $orsal

MP53AN ' 3N7

. Mobili%area bolnavului. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.

i"uri $e !iscari si !o$alitati $e !obili%are

!"ortant: /iscarea tre$uie asociata cu miscari de respiratie. e asemenea se poate asocia cu

a* Ase%area in "o%itie se%an$, la !arginea "atului

c* 3i$icarea in "o%itie ortostatica

-. 'e%brăcarea şi î!brăcarea bolnavului.

#co" 8 protejarea corpului si asigurarea intimitatii

nterventiile asistentei84 alegerea lenjeriei in functie de : -se#)

a* n ca%ul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati

b* n ca%ul bolnavii greu !obili%ati

c* n ca%ul bolnavilor cu a"arate gi"sate sau cu le%iuni e/tinse "e !e!bre

$* n ca%ul bolnavilor care nu "ot fi !obili%ati

e* n ca%ul bolnavilor cu "erfu%ii intravenoase

. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului. Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e $ecubit.

1. Asigurarea igienei cor"orale a bolnavului 0toaleta "acientului*

$* ngrijirea cavitatii bucale

Prevenirea şi îngrijirea escarelor $e $ecubit

##M ' (AL7A3 A 3#+7L7

Nota #tare #tare #tare +a"acitate ncontenenta #tare cutanata

0 =>51 =>51 =>51 5557 555 =>51

" /? /7171 /? S/5 55755 S;@171@

@1S7 @1S71 @1S71 557 55755  >

& . . @1S71 . /=A17 55755 >@@ 5

M:L5A+ ' P3(N3

Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta Ccartea de vizitaD a asistentei

b* Asigurarea confortului si !entinerea bolnavului intr4o stare $e igiena "erfect

 vitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp

c* )olosirea !aterialelor co!"le!entare, necesare "entru "revenirea escarelor

$* Ali!entatie si hi$ratare echilibrata

 1limentatia tre$uie sa fie $ogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de

e* )avori%area vasculari%atiei in %onele co!"ri!ate

 Prin utili%area alternativa $e cal$ si frig

(. )oaia $e te!"eratură. Măsurarea şi notarea grafică a te!"eraturii cor"ului în

valuarea functiilor vitale

3olul asistentei in !asurarea functiilor vitale

oaia de temperatura % caracteristici:

a. pentru masurarea in axila

b. pentru masurarea in cavitatea bucala

c. pentru masurarea rectala

d. pentru masurarea in vagin

• dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o

. 3eguli generale $e a$!inistrare

. +aile $e a$!inistrare tehnica 0"e cale bucala, na%ala, res"iratorie,

. ehnica a$!inistrarii unor categorii $e !e$ica!ente

. 3eguli generale $e a$!inistrare

'efinitie8/edicamentele sunt produse de origine minerala,vegetala sau cimica de