FIZICA

CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

Sinteză recapitulativă
Un fenomen fizic (proces fizic) se produce atunci când cel puțin una dintre proprietățile
fizice ce caracterizează un corp se modifică în timp.
Observaţie:
În urma unui fenomen fizic, corpul nu își schimbă substanța.

Exemple de fenomene fizice:

 Fierberea apei (apa își schimbă starea de agregare, din lichidă în gazoasă);
 Mișcarea corpurilor (schimbarea poziției unui corp față de altul);
 Topirea gheții (apa trece din starea solidă în starea lichidă);
 Îndulcirea apei prin amestecarea cu zahăr (apa își schimbă gustul);
 Aprinderea becului (filamentul se încălzește);
 Întinderea unui arc etc.

Rezultatul măsurătorii unei mărimi fizice se dă sub următoarea formă:

MĂRIME FIZICĂ (SIMBOL) = VALOARE NUMERICĂ ∙ UNITATE DE MĂSURĂ(SIMBOL)
FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

1. Doina măsoară lățimea unui dulap și obține următoarele valori: 43 cm; 42,6 cm;
43,4 cm și 62,3 cm. Cât este lățimea reală a dulapului? – 1,5p

2. Un șifonier are următoarele dimensiuni: L = 12 dm, l = 0,04 hm și h = 200cm.

a) Transformă dimensiunile șifonierului în SI. -0,5p
b) Determină cea mai mică arie a uneia dintre cele trei suprafețe ale șifonierului. -0,5p
c) Determină volumul șifonierului. -0,5p

3. Transformă: 3000 mm2 = ? m2 – 0,5p

4. Determină volumul corpului din următoarea figură: -1,5p

FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

1. Maria măsoară înălțimea unui șifonier și obține următoarele valori: 1,2 m; 0,8 m;
1 m și 2 m. Cât este înălțimea reală a șifonierului? – 1,5p

2. Un dulap are următoarele dimensiuni: L = 400 mm, l = 0,03 dam și h = 0,002 km.
a) Transformă dimensiunile dulapului în SI. -0,5p
b) Determină cea mai mare arie a uneia dintre cele trei suprafețe ale dulapului. -0, 5p
c) Determină volumul dulapului. -0,5p

3. Transformă: 0,06 hm3 = ? m3 – 0,5p

4. Determină volumul corpului din următoarea figură: -1,5p

FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

Viteza medie (vm) este mărimea fizică egală cu raportul dintre distanța parcursă (d) și
durata mișcării (Δt).

Caracterizarea vitezei medii ca mărime fizică:

FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

Folosind graficul mișcării putem afla mai multe informații referitoare la modul în care se
deplasează un mobil:
 graficul mișcării rectilinii și uniforme este o dreaptă.
 dacă mobilul este în repaus, graficul mișcării este o dreaptă orizontală.
 pentru a desena graficul mișcării este suficient să reprezentăm minim două puncte,
care unite, vor determina dreapta graficului.
 dreapta care reprezintă mișcarea rectilinie și uniformă este mai înclinată (formează
un unghi mai mare cu orizontala) atunci când viteza este mai mare.

Accelerația medie (am sau a) este mărimea fizică egală cu raportul dintre variația vitezei
(creșterea sau scăderea ei) și durata în care s-a produs această variație.

Caracterizarea accelerației medii ca mărime fizică:

FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

Mișcare și Repaus
1. În ce stare mecanică este un televizor față de masă. -1p
FIZICA
CLS A VI A prof.ROSCA BOGDAN

2. Ce poți spune despre mișcarea unui mobil căruia îi crește viteza și ia o curbă? -1p

3. În tabel sunt trecute datele mișcării mobilului 1.

a) Determină pozițiile mobilului M2 pentru timpii trecuți în tabel, folosind legea de

mișcare a acestuia: xM2 = 3 ∙ t. -1p
b) Realizează graficul de mișcare al mobilului M1. Folosește ca etaloane: 1 cm : 10 m și 1
cm : 5 s. -1,5p
c) Determină poziția mobilului M1 la timpul de 25 min, pe grafic. -0,5p
d) Determină viteza medie a mobilului M1. -1p

4. Transformă: v = 300 mm/min în m/s -1p

5. Un corp este lăsat să cadă liber timp de 6s. Știind accelerația de 10 m/s2, află
viteza finală a corpului. -1p

6.Un mobil se mișcă uniform încetinit până la oprire cu accelerația de 1,5 m/s 2, într-
un minut. Ce distanță a parcurs mobilu

7.O mașină se deplasează cu o viteză constantă de 25 m/s. Un motociclist demarează

(pornește) în momentul în care mașina a trecut pe lângă el, cu o mișcare uniform
acccelerată, atingând viteza de 25 m/s în 10 s fără a înceta să accelereze. Să se
determine timpul după care motociclistul ajunge din urmă mașina.