Liceul cu Program Sportiv Roman

PORTOFOLIU LA FIZIC

Prof. Judit Gin

Elev: Nazare tefnel Mdlin
Clasa a VII- a

1.Motto:
Incearca sa nu fii un om de succes, ci un om de valoare- Albert Einstein
2. Portret Albert Einstein:

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm d. 18 aprilie 1955, Princeton) a

fost un fizician teoretician de etnie evreiasc, nscut n Germania, apatrid din
1896, elveian din 1899, emigrat n 1933 n SUA, naturalizat american n 1940,
profesor universitar la Berlin i Princeton. A fost autorul teoriei relativitii i
unul dintre cei mai strlucii oameni de tiin ai omenirii.
n 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizic.
Cele mai multe dintre contribuiile sale n fizic sunt legate de teoria
relativitii restrnse (1905), care unesc mecanica cuelectromagnetismul, i
de teoria relativitii generalizate (1915) care extinde principiul relativitii
micrii neuniforme, elabornd o nou teorie a gravitaiei.
Alte contribuii ale sale includ cosmologia relativist, teoria capilaritii,
probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaii nmecanica cuantic,
explicarea micrii browniene a moleculelor, probabilitatea tranziiei atomice,
teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietile termice al luminii (al
cror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaiei (ce include
emisia stimulat), teoria cmpurilor unitar i geometrizarea fizicii.
Cea mai cunoscut formul a lui Einstein este E=mc , care
cuantific energia disponibil
a materiei.
Pe
aceast
formul
se
bazeaz atomistica, seciunea din fizic care studiaz energia nuclear.
Ecuaiile lui Einstein

Forma matematic prin care teoria relativitii generalizate descrie for a

de gravitaie o constituie un sistem de zece ecuaii numite ecuaiile de cmp
Einstein.
Acestea au fost descoperite concomitent de Einstein i de matematicianul
german David Hilbert (1862 - 1943) n anul 1915. ntre cei doi savani a avut loc
un schimb de idei, care a condus la forma final a ecuaiilor de cmp ale
Relativitii Generalizate.
Laserul
n 1916, Einstein public un articol n Physikalische Zeitschrift n care,
bazat pe consecinele legilor radiaiei lui Max Planck, preconizeaz pricipiile de
funcionare ale laserului. n aceast lucrare introduce conceptele de emisie
spontan i emisie stimulat.
Difuzia luminii
n 1910, Einstein a scris o lucrare despre "opalescena critic" n care
trateaz efectul de difuzie al luminii n atmosfer. Este vorba de acel fenomen
explicat i de John W. S. Rayleigh, conform cruia bolta cereasc se vede
albstruie n timpul zilei i rocat la crepuscul.
3. Fisa recapitulativa teoretica:
Fenomenul fizic este transformarea de stare i form a corpurilor, fr
schimbarea compoziiei substanelor din care provin.
Substanele se afl n diferite stri fizice (solid, lichid, gazoas),
numite stri de agregare.
Fenomenele fizice pot fi mecanice, termice, magnetice i optice.
Trecerea unei substane din stare solid n stare lichid se numete topire.
Fenomenul invers se numete solidificare.
Substanele solide sunt alctuite din particule strns unite ntre ele. Unele
corpuri solide se topesc prin nclzire, trecnd n stare lichid; spaiile dintre
particulele componente se mresc, iar forele de atracie dintre particule devin
mai mici.
Un corp n stare lichid se vaporizeaz prin nclzire, trecnd n stare
gazoas. ntre particule acioneaz fore de atracie foarte mici. Obiectul fizicii,
fenomene fizice, mrimi fizice . Cuvntul fizic provine din grecescul ,,pyhis"

care nseamna natur. Fizica= tiina fundamental a naturii care studiaz

formele de existen ale materiei i micrile ei .
Legile fizice sunt generalizri tiinifice, frecvent matematic exprimate,
ale unor observaii empirice ale naturii. Se exprim ca relaii ntre mrimi
fizice i sunt aplicabile pe grupuri (mulimi) fizice definite i/sau clase de
fenomene fizice.

Metrul (m): Lungimea egala cu 1 650 763, 73 lungimi de unda n vid, a

radiaiei emise de izotopul cu numrul de masa 86 al kriptonului, n tranzi ia
dintre nivelele 2p10 si 5d5. Acest etalon corespunde exact lungimii vechiului
etalon al metrului-bara confecionat din aliaj de platina-iridiu.
Kilogramul (kg): Masa prototipului international confecionat din platin
iradiat care se gsete la Biroul International de Msuri i Greuti din Svres.
Secunda (s): Durata unui numr de 9 192 631 770 perioade ale radiaiei
corespunztoare tranziiei intre cele doua nivele hiper-fine ale strii
fundamentale a izotopului cu numrul de mas 133 al cesiului.
Amperul (A): Intensitatea curentului electric constant care strbate doi
conductori rectilinii, paraleli, de lungime infinit i de seciune circular
neglijabil, situai n vid la distanta de 1 m, care produce o for de 210-7 N.
Kelvinul (K): Fraciunea 1/273,16 din temperatura termodinamic a
punctului triplu al apei.
Candela (cd): Intensitatea luminoas emis n direcia normalei, la
temperatura de solidificare a platinei i presiune atmosferica normala, de ctre
suprafaa unui radiator integral (corp negru) cu aria de 1/600 000 m2.

Molul (mol): Cantitatea de substana a unui sistem care conine attea

entiti elementare ci atomi exista n 0,012 kg de carbon 12.

4. Fise de lucru, teste:

TEST FIZICA 1
1. I. Fora se msoar cu :
a) balana
b) cntarul
c) cilindrul gradat
d) dinamometrul
e) rigla
1. II. O pies a unei nave cosmice, ajuns pe LUNA are :
a) masa de sase ori mai mic dect pe PAMANT
b) Greutatea de sase ori mai mic dect pe PAMANT
c) densitatea de sase ori mai mic dect pe PAMANT
d) volumul de sase ori mai mic dect pe PAMANT
e) masa de sase ori mai mare dect pe PAMANT. De ce?
2. I. Masa unui corp msoar :
a) fora cu care e atras corpul de PAMANT
b) ci Newtoni are corpul
c) tria interaciunii cu PAMANTUL
d) ineria corpului
e) ci metri cubi are corpul
2. II. Cum trebuie sa fie constanta elastica a unui dinamometru pentru a putea
msura cu precizie corpuri usoare?
a) zero
b) mare
c) mic
d) egal cu greutatea corpului
e) mai mic dect greutatea corpului
3. I. Scriei formula, unitatea de msur si definiia forei de greutate
II. Precizai proprietaile forei elastice.
4. I. Explicai cum putei afla constanta elastic a unui arc de dinamometru
folosind dinamometrul si rigla.
4.II. Explicai cum putei afla greutatea unui corp folosind balana

5. Aflai greutatea volumul si densitatea unui corp cubic cu latura de 4cm, care
cntareste (m=) 64grame.
6. Greutatea unui corp din sticl este 9898N (densitatea 10,1g/cm3 ). Aflai masa
si volumul.
7. Ce for poate ntinde cu 6 cm un arc cu constanta elastica 50N/m?Cu ct se
deformeaz arcul dac agam de el un corp de 500g?
8. O gleat din font (densitatea 7000 kg/m3) cntareste dac e plin cu ap
37Kg (densitatea apei 1000 kg/m3). Atunci cnd e goal, dac o punem ntr-un
cilindru gradat, se ridic nivelul apei din cilindrul gradat cu 1000cm3
I. Aflai greutatea gleii pline cu ap , dar si greutatea gletii goale
II. Aflai capacitatea gleii (ci litri de ap ncap n gleat?)
TEST FIZICA 2
1. I. Volumul se msoar cu :
a) dinamometrul
b) balana
c) cilindrul gradat
d) eprubeta
e) rigla
1. II. O pies a unei nave cosmice , ajuns pe LUNA are :
a) aceeasi mas si aceeasi greutate ca si pe PAMANT
b) aceeasi densitate si aceeasi greutate ca si pe PAMANT
c) acelasi volum si aceeasi greutate ca si pe PAMANT
d) aceeasi mas si acelasi volum ca si pe PAMANT
e) masa si greutatea de sase ori mai mici dect pe PAMANT. De ce?
2. I. Greutatea unui corp masoar :
a) marimea corpului
b) cte kilograme are corpul
c) tria interaciunii cu PAMANTUL
d) ineria corpului
e) ci metri cubi are corpul
2. II. Cum trebuie sa fie constanta elastic a unui dinamometru pentru a putea
masura o greutate mare?
a) mic
b) zero
c) mare
d) egal cu greutatea corpului
e) mai mare dect greutatea corpului

3. I. Scriei formula, unitatea de masur si definiia constantei elastice.

II. Precizai proprietatile fortei de tractiune, si proprietatile fortei de
greutate.
4. Explicati cum puteti afla masa si densitatea unui corp folosind
dinamometrul si cilindrul gradat .
5. Aflati greutatea, volumul si densitatea unui corp cubic cu latura de 5cm,
care cntareste (m=) 250grame.
6. Greutatea unui corp din metal este 4900N (densitatea 10g/cm3 ). Aflati
masa si volumul.
7. I. Ce fort poate ntinde cu 10cm un arc cu constanta elastic 500N/m ?
II. Cu ct se deformeaza arcul daca agam de el un corp de 400g?
8. Intr-un vas (din aluminiu, densitatea 2,7g/cm3 ) cu lungimea 30 cm, ltimea
10 cm si nltimea 70cm se afla ap pn la nltimea 50cm. Vasul gol cntreste
3Kg. Aflati :
I. Volumul si masa apei
II. Greutatea (total ) a vasului cu ap
III .Greutatea unui corp din aluminiu, care trebuie introdus n vas pentru ca apa
sa umple (complet) vasul .(densitatea apei 1 g/cm3 )
TEST FIZICA 3
1. Stabilii care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate (A) i false (F):
a) proprietatea comun care st la baza constituirii unor clase (pe baza creia se
realizeaz clasificarea) se numete criteriu de clasifiacre.
b) criteriul de ordonare a elevilor la ora de educaie fizic este media general.
c) o mrime fizic se exprim astfel:
mrimea fizic=valoarea numeric x unitatea de msur
(exemplu: l=1,45m)
2.Alegei rspunsul corect:
Prin mrime fizic nelegem:
a) o proprietate fizic
b) o proprietate care poate fi msurat
c) o proprietate ce nu poate fi msurat
Dup gust i miros corpurile:
a) nu pot fi ordonate exact, deoarece sunt proprieti nemsurabile
b) pot fi ordonate, deorece putem spune - spre exemplu - c miere este mai dulce
dect zahrul

3. Considerm mulimea corpurilor alctuite din substanele: ap, miere,

ceramic, aer, lapte, zpad, sticl, ghea, oxigen. Dup starea de agregare
clasele ce se pot forma sunt: .......................
4. Enumer proprietile generale ale corpurilor i formuleaz cte o propoziie
prin care s evideniezi fiecare dintre aceste proprieti.
TEST FIZICA 4 (MRIMI FIZICE)
1.

2. Rezolvati problemele:
A. Lungimea unui drum este de l = 45 hm. Exprimati aceasta lungime in m.
B. Aria suprafetetei unei harti este de 5600000cm2. Exprimati aceasta marime in
m2.
C. Volumul unui bazin este de 56765 dm3. Exprimati aceasta capacitate in m3.
D. Trei elevi masoara lungimea unui penar si gasesc urmatoarele valori: primul
elev masoara 25,3 cm; al doilea elev masoara 25,4 cm iar al treilea elev 25,2
cm. Cat considerati ca este lungimea penarului? Care elev are eroarea cea mai
mica?
E. Un muncitor vopseste un zid de 10 m lungime si de 5m latime. Stiind ca la 1
m2 de zid este nevoie de 3l de vopsea, calculati cati l de vopsea este nevoie
pentru a vopsi tot zidul.
3. Descrieti cum procedam:

4. Ce unitati de masura ati folosi la masurarea?

5. REFERATELE LUCRARILOR DE LABORATOR:

Determinarea distantei focale a unei lentile subtiri
1. Scopul lucrarii
2. Materiale si dispozitive necesare
3. Modul de lucru
4. Date experimentale
5. Concluzii
Lucrare de Laborator
Determinarea distantei focale a unei lentile subtiri
1. Scopul lucrarii:
Scopul acestei lucrari de laborator este determinarea distantei focale a unei
lentile subtiri si intelegerea mai bine a opticii geometrice (cum se propaga raza
de lumina printr-un mediu optic, cum se formeaza imaginea si cum trebuie
pozitionate dispozitivele pe un banc optic pentru realizarea unei imagini cat mai
clare a unui obiect).
2. Materiale si dispozitive necesare:
banc optic;
obiect (o lumanare);
lentila;
ecran (folosim o placa de faianta pe care se formeaza imaginea luminii
facute de lumanarea aprinsa cu un chibrit);
obiect de masurare a distantelor (de exemplu o rigla gradata cu ajutorul
careia putem masura distantele obiect-lentila si lentila-imagine);
3. Modul de lucru:
Pe bancul optic se aseaza lumanarea, lentila si placa de faianta pe trei
suporturi. Se aprinde lumanarea cu un chibrit sau cu o bricheta, dupa care, cele
doua suporturi (obiectul si ecranul) sunt pozitionate pe bancul optic la diferite

distante de lentila, pana cand se observa o imagine cat mai clara a flacarii
lumanarii pe placa de faianta. Exista mai multe situatii, astfel ca fiecare
distantele obiect-lentila, lentila-imagine care ajuta la formarea unei imagini clare
sunt notate intr-un tabel, dupa cum se poate observa mai jos la urmatorul punct.
4. Date experimentale:
In urmatorul tabel se pot observa distanta obiect lentila (x 1) si distanta
lentila imagine (x2). Din aceste valori vom afla distanta focala a lentilei (f),
distanta focala medie (fm - media dintre distantele focale rezultate in fiecare caz),
un delta f ce reprezinta eroarea din fiecare caz si un delta f mediu, ce reprezinta
media dintre erorile rezultate in cazurile luate de noi.

5. Concluzii:
Din tabelul de mai sus, se observa foarte clar ca eroarea maxima a fost
delta f = 0.614, eroare ce a aparut in cazul x 1=15 si x2=17. Eroarea cea mai mica
adica distanta focala cea mai apropriata de adevar a fost in cazul delta f = 0.026,
cu x1=18.5 si x2=16.1. Distanta focala a lentilei este in cele din urma 8.584, daca
e sa calculam media dintre distantele focale rezultate in cazurile luate de noi.
Observam ca in unele cazuri, cum ar fi cel al 7-lea sau cel al 2-lea,
distanta focala a lentilei a fost foarte diferita de cea reala, deci in aceste cazuri
au aparut cele mai mari erori rezultate din cauza pozitionarii gresite a obiectului
pe bancul de lucru, adica nu s-a obtinut o imagine destul de clara pe ecran.

6. Si eu am realizat asta! (am folosit un bol cu apa, si o furculita)

7. Curiozitati stiintifice:
Stiati ca? Chinezii sunt cei ce au inventat cerneala, cu 2500 ani i. Hr. Aceasta
era fabricata pe baza de funingine, lipici si diferite substante aromatice.
Stiati ca? Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni
geologice care, privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de
om.
Stiati ca? Din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se gasesc in natura, iar
restul au fost obtinute pe cale artificiala.

8. Fizica si viata cotidiana:

Nimic nu este ntmpltor, ci totul se ntmpl dintr-o cauz i n mod
necesar! Aa spune o cugetare a lui Democrit, iar alegerea ei nu a fost deloc
ntmpltoare.
Totul a nceput cu muli ani n urm, ntr-o zi obinuit, cnd dereticnd
prin cas, m-am lovit de colul unei mee. Am bombnit, m-am tnguit, chiar mam ntrebat de ce nu a fost mcar o lovitur n muchia mesei, care cu siguran ,
ar fi fost perceput c fiind mai puin dureroas. i n momentul acela mi-am dat
seama c tocmai mi-am explicat noiunea de presiune. Fora cu care lovesc masa
se ntoarce asupra mea (conform principiului aciunilor reciproce), dar suprafa a
colului fiind mai mic dect cea a muchiei, presiunea n primul caz este mai

mare dect n al doilea i deci, durerea mai intens. Am strigat EVRICA!,

precum Arhimede. Mi-am dat seama c suferina mea nu fusese ntmpltoare,
ci necesar pentru a descoperi fizica n tot ce ne nconjoar i a folosi aceste
exemple n leciile predate elevilor mei.
Vizita unor buni prieteni, ntr-o zi de iarn, a devenit un nou motiv de
descoperire a fizicii n viaa cotidian. Fiica lor, Ana, o feti de 8 ani, s-a
apropiat de fereastr, a privit atent i m-a ntrebat: De ce perdeaua se mi c
singur? Acest copil sesizase un lucru care scpase multor aduli i mi oferise
un alt exemplu de situaie de via, pe care l puteam folosi la or. i am nceput
explicaia. Aerul din apropierea caloriferului se nclzete , i crete volumul, i
scade densitatea. Devenind mai uor, se ridic, iar locul lui este luat de un strat
de aer mai rece. Micarea straturilor de aer antreneaz perdeaua.
O alt ntmplare dateaz din timpul plimbrilor mele, destul de
numeroase, cu metroul. Stteam pe scaun i auzeam, fr s vreau, discuia
neinteresant dintre dou gospodine. mi doream ca timpul s treac foarte
repede i s cobor, cnd doamnele au ajuns la subiectul, murturi. Una dintre ele
se luda cu faptul c soul ei este foarte priceput n acest domeniu. Cealalt,
destul de nencreztoare, a ntrebat dac tie ce cantitate de sare s pun. Pn
st oul deasupra, a fost rspunsul primit. Am zmbit. Mi-am dat seama c nu
ntmpltor am ascultat aceast conversaie. La predarea legii lui Arhimede,
acum puteam s fac legtura ntre fora arhimedic i murturi.
De ce caloriferul este fixat aproape de podea, iar aparatul de aer
condiionat, sus, spre tavan? De ce pot tia pine mai uor cu un cu it mai lung ,
dect cu unul scurt? De ce cnd urc n autobuz, m aez cu fa a la fereastr i nu
la ofer. Oamenii nali trebuie s poarte un numr mare la pantofi? De ce mi-e
frig cnd ies din ap, dei afar sunt 35 de grade? De ce se abure te sticla cu ap
cnd o scot din frigider? Sunt doar cteva dintre ntrebrile la care fizica v
poate rspunde. Eu o gsesc n fiecare zi, n tot ce fac i tocmai de aceea, ncerc,
mbrcnd-o ntr-o poveste, s mprtesc cu elevii mei, bucuria descoperirii.
Fiecare ntrebare elucidat nseamn un ctig n faa naturii. Fizica este
peste tot. Ne trezim alturi de ea i adormim mpreun. Dac-i vom descoperi
tainele, natura ne va fi prieten.

Bibliografie:
www.citatecelebre.ro
http.wikipedia.org
www.experimente.ro
www.fizicasiviatacotidiana.ro