Lucrare de laborator nr.

1
1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea lungimii unui corp

2. MATERIALE NECESARE :

- Creion
- Riglă gradată
- Bancă / manual de fizică

3. MODUL DE LUCRU :

1. Măsoară lungimea manualului / băncii cu ajutorul riglei gradate.

2. Dă mai multor colegi manualul pentru a repeta operaţia (încă trei colegi).
3. Rezultatele măsurătorilor se trec în tabel.
4. Se calculează valoarea medie Lm a lungimii manualului / băncii, ca media aritmetică a valorilor
obţinute prin măsurare şi se notează în tabel. Formula de calcul este:
L  L2  L3  L4
Lm  1
4
5. Se calculează eroarea absolută (sau eroarea de măsură) ca modulul diferenţei dintre valoarea medie
a lungimii manualului/băncii şi una din valorile din şir ( de exemplu L1). Formula de calcul este:
L1  Lm  L1
6. Se calculează eroarea medie Lm ca media erorilor de măsură.
Formula de calcul este: Lm  L1  L2  L3  L4
4
7. Valoarea reală a lungimii băncii/manualului este cuprinsă în intervalul dintre : Lm - Lm şi Lm + Lm,
adică :
Lm - Lm  L  Lm + Lm

4. TABELUL DE VALORI:

Valoarea medie a Eroarea de Eroarea

Nr. măsurare Lungime lungimii măsură medie
L ( cm ) Lm ( cm ) L ( cm ) Lm ( cm )
1
2
3
4

5. CONCLUZII :

Lungimea creionului se va exprima sub forma:

L = ( Lm  Lm ) (m)

6. SURSE DE ERORI:



 Lucrare de laborator nr. 2

1. SCOPUL LUCRĂRII :

Determinarea ariei unei suprafeţe cu formă neregulată (palma)

2. TEORIA LUCRĂRII :

Măsurarea ariei unei suprafeţe ( A ) se poate face prin comparare directă cu o arie aleasă drept unitate
de măsură ( Au ). Se poate alege drept unitate de măsură aria unui pătrăţel de pe o foaie cu liniatură de
matematică. Fiecare măsurare va conduce la un rezultat de forma : A  N  Au , în care N este numărul
care arată de câte ori Au se cuprinde în A.

3. MATERIALE NECESARE :

 Corpul cu suprafaţă neregulată ( de exemplu palma mâinii );

 Hârtie cu liniatură de matematică;
 Hârtie milimetrică.

4. MODUL DE LUCRU :

1. Trasează, pe foaia cu liniatură de matematică, conturul obiectului ( a palmei).

2. Măsoară aria comparând-o cu aria unui pătrăţel de pe foaia cu liniatură de matematică.
Înregistrează datele într-un tabel de forma celui de mai jos.
3. Exprimă rezultatul obţinut în mm2 .
4. Repetă operaţiile de mai sus de cel puţin 3 ori, desenând conturul corpului (palmei) în diferite
poziţii.

5. TABELUL DE VALORI:

Nr. N A Am A=A-Am Am

Măsurare ( mm2 ) ( mm2 ) ( mm2 ) ( mm2 )
1
2
3
4

6. CONCLUZII :

Aria frunzei se va scrie sub forma :

A = (Am  Am ) cm2
unde Am este valoarea medie a ariei ; Am este eroarea medie.

7. SURSE DE ERORI:



 Lucrare de laborator nr. 3

1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea ariei unui corp cu suprafaţă regulată (a unui echer)

2. MATERIALE NECESARE
- foaie de matematică ; h
- un echer mic;
- creion cu vârf ascuţit. L

3. MODUL DE LUCRU
Metoda A
 se aşază echerul pe foaia de matematică
 se calculează suprafaţa cu relaţia : A = L·h/2.
 datele şi rezultatele se trec într-un tabel de date.
 se repetă operaţiile de mai sus de cel puţin 3 ori;
Metoda B
 se aşază echerul pe foaia de matematică;
 se trasează cu creionul conturul exterior și interior al echerului.
 se numără pătrățelele din suprafața marcată;
 se trec valorile găsite în tabelul de valori;
 se repetă operaţiile de mai sus de cel puţin 3 ori; pentru fiecare măsurătoare se plasează
echerul în altă poziție;

4. TABELUL DE VALORI
Metoda A

Nr. L î A Am ΔA=A-Am ΔAm

Măs. (cm) (cm) (cm²) (cm²) (cm²) (cm²)
1
2
3

Metoda B

Nr. Nr. de Aria unui Aria Aria medie

Măs. pătrățele N pătrățel A = A0 N Am ΔA=A-Am ΔAm
A0 (mm2) (mm²) (mm²) (mm²) (mm²)
1
2
3

5. CONCLUZII
Aria echerului se va scrie sub forma :
A = ( Am  Am ) cm2
unde Am este valoarea medie a ariei ; Am este eroarea medie.

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 4

1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea volumului unui corp cu formă neregulată (bob de fasole)

2. MATERIALE NECESARE

- cilindru gradat (mensură) ;

- boabe de fasole (porumb, orez); V
f
- apă ;
V

3. MODUL DE LUCRU

 Se toarnă apă în cilindrul gradat şi

se citeşte volumul iniţial V i ;
 Se introduce în cilindrul gradat un număr oarecare
de boabe de fasole şi se înregistrează în tabel
numărul respectiv (N);
 se citeşte volumul total Vf;
V f  Vi
 se calculează volumul unui bob cu relaţia: V 
N
 datele şi rezultatele se trec în tabelul de valori;
 Se repetă operaţiile de mai sus de cel puţin 3 ori.

4. TABELUL DE VALORI

Nr. V i (cm³) N V f
V (cm³) Vm ΔV ΔVm
măs. (cm³) (cm³) (cm³) (cm³)
1
2
3

5. CONCLUZII

Volumul unui bob se va exprima sub forma:

V = ( Vm ± ΔVm) cm³

unde Vm este valoarea medie a volumului; Vm este eroarea medie.

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 5

1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea volumului unui corp cu formă regulată (paralelipiped)

2. MATERIALE NECESARE

- corp paralelipipedic din lemn ;

- riglă .

3. MODUL DE LUCRU

o Se măsoară dimensiunile corpului : lungimea L, lăţimea l şi înălţimea h;

o Se calculează volumul corpului cu relaţia : V = L·l·h;
o Datele şi rezultatele se trec în tabelul de la punctul 4;
o Se repetă operaţiile de mai sus de cel puţin 3 ori.

4. TABELUL DE VALORI

Nr.
Măs. L (cm) l (cm) h (cm) V (cm³) Vm (cm³) ΔV (cm³) ΔVm (cm³)
1
2
3
4

5. CONCLUZII

Rezultatul determinării se va scrie sub forma:

V = ( Vm ± ΔVm) cm³

unde Vm este valoarea medie a volumului; Vm este eroarea medie.

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 6

1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea perioadei de oscilaţie a unui pendul

2. MATERIALE NECESARE

 Cronometru sau ceas cu secundar;

 Fir inextensibil lung de cel puţin 0,25 m;
 Un corp mic şi greu care se va atârna de fir;
 Suport pentru fir.

poziţia de echilibru
3. MOD DE LUCRU

1. Se suspendă firul inextensibil de suport;

2. Se suspendă corpul de capătul liber al firului inextensibil;
3. Se scoate corpul ( pendulul fizic ) din poziţia de echilibru ( figura);
4. Se lasă corpul liber, pornind simultan cronometrul;
5. Se măsoară intervalul de timp ( t ) în care corpul revine de N = 25 … 30 de ori în poziţia iniţială (
corpul efectuează 25 … 30 de oscilaţii ).
6. Se calculează intervalul de timp - durata ( T ) - în care se efectuează o oscilaţie ( T se numeşte
t
perioada oscilaţiilor ), cu ajutorul formulei : T  ;
N
7. Se înregistrează datele experimentale obţinute în tabelul de mai jos;
8. Se repetă de cel puţin 3 ori operaţiile de mai sus.

4. TABELUL DE VALORI

Nr. N t t Tm ( s ) T ( s ) Tm ( s )
Măsurare (s) T  (s)
N
1
2 25 … 30
3
4

5. CONCLUZII

Se va rezultatul sub forma :

T = Tm  Tm

unde Tm este valoarea medie a perioadei pendulului gravitaţional ; Tm este eroarea medie.

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 7

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Determinarea densităţii unui corp cu formă geometrică regulată

2. MATERIALE NECESARE:

riglă , balanţă (sau dinamometru) si etaloane de masă

3. MODUL DE LUCRU:

- măsuraţi Lungimea(L) ,lăţimea( l ) , înălţimea( h ) cu ajutorul riglei

- măsuraţi masa corpului ,cu ajutorul balanţei,
- notaţi rezultatele în tabel ,
- calculaţi volumul (cu formula V= L  l  h )
m
- calculaţi densitatea (cu formula : 𝜌 =densitate= )
V
Nu uitaţi că lungimea, lăţimea, înălţimea, trebuie exprimate în aceeaşi unitate de măsură.

4. TABELUL DE VALORI:

Corpul ales Lungimea Lăţimea Înălţimea Masa Volumul Densitatea

(cm) (cm) (cm) (g) (cm3) ( g/cm3 )
1
2
3

5. CONCLUZII:

Densitatea substanţei din care sunt confecţionate corpurile este:

ρ = (_________±________) g/cm3 = (_________±________) kg/m3,

adică substanţa este ___________________ (se va folosi tabelul de densităţi, pentru identificare).

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 8

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Determinarea densităţii unui corp cu formă geometrică neregulată

2. MATERIALE NECESARE:

- corpuri, de forme diferite, din substanţa a cărei densitate se determină;

- mensură (cilindru gradat);
- apă;
- tabel de densităţi;
- balanţă (cântar, cântar electronic).

3. MODUL DE LUCRU:
- Se determină, cu ajutorul balanţei, masa m a unuia dintre corpuri.
- Se toarnă apă în mensură şi se citeşte volumul, V0.
- Se introduce corpul în mensură şi se citeşte noul volum al apei, V1.
- Se calculează volumul corpului: V = V1 – V0.
m
- Se calculează densitatea, folosind relaţia: ρ = .
V
- Se repetă operaţiile anterioare, pentru fiecare corp în parte de trei ori.

4. TABELUL DE VALORI:

m V0 V1 V ρ ρ Δρ Δρ
Corp
(g) (cm3) (cm3) (cm3) (g/cm3) (g/cm3) (g/cm3) (g/cm3)
1
Cilindru 2
mare 3
1
Cilindru
2
mic
3

5. CONCLUZII:

Densitatea substanţei din care sunt confecţionate corpurile este:

ρ = (_________±________) g/cm3 = (_________±________) kg/m3,

adică substanţa este ___________________(se va folosi tabelul de densităţi, pentru identificare).

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 9

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Determinarea constantei elastice a unui resort

2. MATERIALE NECESARE:
 trepied
 tijă metalică
 suport
 resort
 scală gradată (hârtie milimetrică)
 cârlig(10g)
 discuri crestate(5g, 10g).

3. MODUL DE LUCRU:
 se măsoară lungimea l 0 a resortului nedeformat
 se suspendă cârligul şi discurile crestate, notând masa totală suspendată
 se calculează forţa ce acţionează asupra resortului
 se măsoară lungimea l a resortului deformat
 se determină deformarea resortului l  l  l 0 
F
 se calculează k 
l
 se repetă măsurătorile şi se calculează k pentru 5 mase diferite
k  k 2  k3  k 4  k5
 se calculează k mediu  1
5
 se determină eroarea de măsură k pentru fiecare măsurătoare
k1  k 2  k 3  k 4  k 5
 se calculează eroarea medie k mediu 
5
 se înregistrează rezultatele într-un tabel cu rubricile: nr. măs., l 0 (m), m(kg), F(N), l(m), l m ,
N N N N
k   , k mediu   , k   , k mediu  
m m m m
N
 se scrie rezultatul sub forma: k  k mediu  k mediu   
m
 se reprezintă grafic dependenţa deformării resortului de forţa deformatoare (greutatea)
  se determină pentru un punct de pe grafic valoarea constantei elastice
 se compară rezultatele obţinute prin calcul şi grafic
 se precizează eventualele surse de erori

4. TABELUL DE VALORI:

N N N

k mediu   k  
N k mediu  
k 
Nr. l 0 m  m(kg) F(N) l(m) l m m m m m
măs.
1.
2.
3.
4.
5.

5. CONCLUZII:
Constanta elastică a resortului va fi:

k  k mediu  k mediu  = ___________± ____________ N

 
m

6. SURSE DE ERORI



 Lucrare de laborator nr. 10

1. SCOPUL LUCRĂRII:
Determinarea temperaturii de fierbere a apei
2. MATERIALE NECESARE:

lampă de spirt, trepied, tijă, clemă dublă, inel de susţinere deasupra flăcării, sită de azbest, balon cu
fund plat, termometru, apă.

3. MOD DE LUCRU:

1. Pune în contact rezervorul termometrului cu apa din vas (introdu în întregime rezervorul în apă!)

Urmăreşte nivelul mercurului din tub şi observă când nivelul acestuia nu mai creşte. Citeşte acum indicaţia
termometrului şi noteaz-o în tabelul de valori de mai jos (la momentul de timp 0 ! )
Concluzie: Termometrul a indicat temperatura apei cu care este ………………………………..........................,
în momentul în care s-a stabilit ……………………………………….

2.Încălzeşte lent apa din vas şi înregistrează în fiecare minut temperatura apei indicată de termometru. Trece
valorile în tabelul de mai jos !

Încălzind balonul cu apă observăm că temperatura

Ce observi? apei …………………………………..

3. Încălzeşte în continuare apa din balonul de sticlă până când apa începe să fiarbă. Notează cu roşu în tabel
temperatura la care apa a început să fiarbă.

Notează în continuare, şi pe timpul fierberii apei, (timp de 3 – 5 minute) temperatura arătată de termometru
în fiecare minut şi continuă să o notezi în tabelul de valori.

Concluzia ta ? În timpul fierberii apei, pe toată perioada fierberii, temperatura

apei…………………………………

4. TABELUL DE VALORI:

T 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
(min)
t(C)

5. CONCLUZII:

Cu datele din tabel reprezintă grafic temperatura apei în funcţie de timp şi formulează observaţiile tale
 Lucrare de laborator nr. 11

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Dilatarea în lungime a corpurilor solide

2. MATERIALE NECESARE

- pirometru cu cadran;
- câteva grame de alcool;
- chibrite.

3. SCHEMA EXPERIMENTALĂ

4. MODUL DE LUCRU

Descrierea pirometrului cu cadran: - este alcătuit dintr-un postament ce are la capete 2 suporturi pe care
se sprijină o bară metalică (o tijă metalică). La capătul A bara se fixează cu un şurub S, iar la capătul B ea
este liberă şi sprijinită pe axul P, acesta fiind prevăzut cu un ac indicator I (de aluminiu) ce se poate mişca
în faţa cadranului C. Sub bară se află o tăviţă T în care se pune vată îmbibată cu alcool medicinal.
Etape:
1. fixaţi în pirometru bara de fier;
2. turnaţi în tăviţă 5 grame de alcool şi aprindeţi-l. Ce observaţi? (acul indicator începe să se deplaseze
în faţa cadranului);
3. după ce întreaga cantitate de alcool a ars, urmăriţi acul indicator. Ce observaţi? (se deplasează în
sens contrar); De ce? (la încălzire bara şi-a mărit dimensiunile, iar la răcire, micşorându-şi lungimea,
nu mai împinge acul care revine la poziţia iniţială).

5. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

 Lucrare la laborator nr. 12

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Dilatarea în volum a corpurilor solide

2. MATERIALE NECESARE

 Stativ metalic prevăzut cu un inel metalic;

 Bilă de aluminiu cu acelaşi diametru ca şi inelul;
 Sursă de căldură (spirtieră, chibrite);
 Vas cu apă rece (eventual).

3. SCHEME EXPERIMENTALE

(a) (b)

4. MODUL DE LUCRU

1. Fixaţi pe stativul metalic inelul şi bila de aluminiu. Ce observaţi? (bila trece prin inel (a));
2. Încălziţi bila (atenţie! – sursa de căldură să nu încălzească şi inelul). Treceţi bila prin inel. Ce observaţi?
(b)
3. Răciţi bila în vasul cu apă şi încercaţi din nou să o treceţi prion inel. Ce observaţi? (a)
Sau
lăsând bila în continuare pe inel, la un moment dat, ea răcindu-se, va cădea.

5. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

 Lucrare de laborator nr. 13

1. SCOPUL LUCRĂRII

Dilatarea corpurilor lichide

2. MATERIALE NECESARE

- balon de sticlă prevăzut cu un dop din cauciuc prin care trece un tub de sticlă;
- apă colorată;
- termometru;
- riglă;
- suport;
- vas cu apă în care poate fi introdus balonul; spirtieră

3. MODUL DE LUCRU

- se pune apă aflată la temperatura camerei în balonul de sticlă

- se introduce termometrul în balon si se notează temperatura după stabilirea echilibrului termic,
precum şi poziţia nivelului lichidului din tub cu ajutorul riglei
- se încălzeşte lent vasul cu apă şi se înregistrează pentru mai multe temperaturi, poziţiile
corespunzătoare ale nivelului lichidului din tub
- se trec datele în tabel

4. TABELUL DE VALORI

Numărul t t l l l / t
o
măsurătorii ( C) (oC) (cm) (cm) (cm / oC)

5. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

 Lucrare de laborator nr. 14
1. SCOPUL LUCRĂRII:

Electrizarea corpurilor prin frecare

2. MATERIALE NECESARE:

baghete de sticlă, ţesatură de mătase, mici fragmente de hârtie.

3. MOD DE LUCRU:

1. Aduceţi o baghetă de sticlă în apropierea unei grămăjoare formate din mici bucăţi de hârtie.
2. Frecaţi apoi bagheta cu ţesătura din mătase şi repetaţi operaţia 1.
3. Apropiaţi de fragmentele de hârtie ce s-au prins de bagheta de sticlă o altă baghetă de sticlă,
frecată şi ea cu o ţesătură de mătase.
Observati comportarea bucăţilor de hârtie.

Recomandari: Este indicat ca, înainte de efectuarea experimentului, baghetele de sticlă să fie trecute
rapid prin flacăra unui bec cu gaz pentru a fi perfect uscate (sticla este higroscopică).

4. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

 Lucrare de laborator nr. 15

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Electrizarea corpurilor prin contact

2. MATERIALE NECESARE:

electroscop, baghete de sticlă și de ebonită, țesatură din mătase, fâșie de blană naturală.
3. MOD DE LUCRU:

1. Atingeti baghetele neelectrizate, pe rand, de sfera electroscopului. Electrizati apoi prin frecare
atat bagheta de sticla cat si cea de ebonita (pentru bagheta de sticla folositi tesatura de matase,
iar pentru cea de ebonita blana naturala).
2. Adunceti bagheta de sticla electrizata in contact cu sfera electroscopului.
3. Realizati apoi contactul dintre tesatura de matase si sfera electroscopului.
4. Repetati operatia 2, apoi atingeti de sfera electroscopului bagheta de ebonita electrizata.
5. Indepartati bagheta de ebonita si realizati contactul sferei electroscopului cu fasia de blana
naturala cu care ati frecat bagheta.
Notaţi observaţiile voastre după fiecare operaţie efectuată.

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

Recomandari: Dacă folosiţi o baghetă de ebonită mai veche, care sub acţiunea luminii şi-a schimbat culoarea,
este necesar să îndepărtaţi stratul de la suprafaţă prin polizaj.

Tema:

Realizati un electroscop simplu folosind: un recipient de sticla sau plastic, curat si bine uscat (puteti recupera
pet-ul unei racoritoarei), o tija metalica bine lustruita, un dop, o sfera din metal (sfera unui rulment, de
exemplu), foite de staniol.
 Lucrare de laborator nr. 16

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Efectul termic al curentului electric

2. MATERIALE NECESARE:

termometru cu mercur, baterie de 4,5V, un fir subţire de cupru, o

bandă izolatoare

3. MODUL DE LUCRU:

a) se înfăşoară firul de cupru încât spirele să nu se atingă între ele. Dacă este nevoie firul se fixează cu
bandă izolatoare.
b) Se pun în contact capetele firului cu bornele bateriei

5. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

Lucrare de laborator nr. 17

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Efectul magnetic al curentului electric

2. MATERIALE NECESARE:

o cutie din polistiren, un fir electric ( cu capetele neizolate),

o busolă, o baterie de 4,5 V, bandă adezivă

3. MODUL DE LUCRU:
a) Se înfăşoară firul în jurul cutiei de 5 – 6 ori iar apoi se fixează cu bandă adezivă;
b) Se leagă un contact al firului la baterie;
c) Se aşază busola în cutie şi se aşteaptă ca acul să nu mai oscileze;
d) Se atinge cu celălalt capăt al firului bateria pentru a închide circuitul.

Ce se întâmplă? .............................................................................................................
e) Se deschide circuitul îndepărtând firul de baterie.
Ce se întâmplă? ..............................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 18 - Busole plutitoare

MATERIALE NECESARE:

- o farfurie cu apă,
- două ace cu gămălie,
- un magnet
- două foițe de celofan
(tăiate la lungimea acelor de gămălie și având lățimea de aproximativ 1 cm).

MOD DE LUCRU:

 așezați cele două foițe pe suprafața apei din farfurie;

 magnetizați cele două ace în mod identic (le așezați pe magnet gămălie lângă gămălie);
 așezați cele două ace magnetice (busole) pe cele două foițe, pe suprafața apei.

CONCLUZII – formulaţi observaţiile

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 19

1. SCOPUL LUCRĂRII:

Măsurarea intensităţii curentului electric

2. MATERIALE NECESARE:

- bec,
- alimentatoar de curent continuu (puteti folosi becul unei lanterne si
bateria acesteia),
- întrerupător,
- ampermetru,
- fire conductoare (izolate si prevazute cu terminale pentru contact,
numite “banane”)

3. MODUL DE LUCRU:

1. Realizaţi un circuit electric format din elementele menţionate.

2. Plasaţi ampermetrul în puncte diferite ale circuitului, citind
indicaţiile acestuia (alegeţi calibrul optim).

5. CONCLUZII – formulaţi observaţiile

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 20
SCOPUL LUCRĂRII:

Legarea becurilor serie şi paralel

Într-un circuit mai multe becuri (consumatoare)se pot lega:

1………………………………………………….sau cascadă
2………………………………………………….sau derivaţie
3. …………………………………………………………

Materiale necesare: o baterie de 4,5V, trei becuri de lanternă(3,5V), fire conductoare

1. Legarea becurilor în serie:

A lega două sau mai multe becuri în seri, înseamnă .................................................................................
....…………………………………………………….................................................………………………………………………………
………………………………...................................................................................................................................
Mod de lucru Montaj Observaţii

a)Reprezentaţi şi realizaţi
un circuit simplu

b)Reprezentaţi şi realizaţi
un montaj cu două becuri
legate în serie
-Deconectaţi un bec, apoi,
două becuri

b)Reprezentaţi şi realizaţi
un montaj cu trei becuri
legate în serie
-Deconectaţi un bec, apoi,
două becuri
Concluzie:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………

Dezavantajele legării becurilor în serie sunt:

a)…………………………………………………………………………………………………………………………...................................
b)…………………………………………………………………………………………………………………………...................................
2. Legarea becurilor în paralel:
A lega două sau mai multe becuri în paralel înseamnă …………………………………………..................................
………………………………………………………………………………………...........................................................................
.....................................................................................................................................................................

Mod de lucru Montaj Observaţii

b)Reprezentaţi şi realizaţi un
montaj cu două becuri legate în
paralel
-Deconectaţi un bec, apoi, două
becuri

b)Reprezentaţi şi realizaţi un
montaj cu trei becuri legate în
paralel
-Deconectaţi un bec, apoi, două
becuri

Concluzie:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………...............................................................................................................................................

Avantajele legării becurilor în paralel sunt:

a)……………………………………………………………………………………………………………………......................................……
b)………………………………………………………………………………………………………………………….....................................
 Lucrare de laborator nr. 21

SCOPUL LUCRĂRII:

Umbra corpurilor

Materiale necesare:

- diferite obiecte: pahar transparent, pahar transparent cu apă, linguriţă metalică, lingură de lemn,
cană porţelan, foiţă de hârtie, foiţă de celofan, foiţă de calc
- lanternă
- cameră slab luminată (semiobscură)

Modul de lucru:
- luminează pe rând, corpurile de mai sus, poziţionate în apropierea unui perete şi observă care corpuri
formează în spatele lor o zonă întunecată, numită umbră

Concluzii: - formulează observaţiile tale

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 22

SCOPUL LUCRĂRII:

Reflexia luminii

Materiale necesare:

- oglinjoară dreptunghiulară
- raportor
- laser sau lanternă cu led
- riglă de 30 cm

Modul de lucru:

- aşază oglinda pe verticală, sprijinită de perete sau de un alt obiect (o poţi fixa cu bandă adezivă)
- la baza oglinzii poziţionează pe orizontală (pe podea) raportorul, având punctul 0 la mijlocul oglinzii
- trimite fasciculul laser sub un anumit unghi pe oglindă, în punctul 0 (laserul se aşază tot pe podea,
înclinându-i puţin vârful pentru a vizualiza raza reflectată)
- aşază rigla pe direcţia razei reflectate de oglindă şi citeşte unghiul de reflexie

Concluzie: formulează observaţiile tale

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 23

SCOPUL LUCRĂRII:

Difuzia luminii – jocuri de lumini

Materiale necesare:

- laser
- foiţă de aluminiu puţin şifonată

Modul de lucru:

- aşază pe podea, în apropierea unui perete foiţa de aluminiu

- trimite fasciculul laser pe suprafaţa denivelată a foiţei de aluminiu, astfel încât rezele reflectate să
cadă pe perete

Concluzie: formulează observaţiile tale

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
 Lucrare de laborator nr. 24

SCOPUL LUCRĂRII:

Refracţia luminii

Materiale necesare:

- cuvă de plastic transparent sau borcan de sticlă

- laser
- apă
- puţin lapte
- cameră slab luminaţă (semiobscură)

Modul de lucru:

- umple cu apă recipientul şi adaugă câteva picături de lapte pentru a vedea mai bine razele de lumină
- îndreaptă fasciculul laser perpendicular pe suprafaţa apei, de sus în jos. Ce observi?
- înclină fasciculul din ce în ce mai mult pe suprafaţa apei. ce observi?

Concluzie: formulează observaţiile tale

.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................