Casa Corpului Didactic „George Tofan” Suceava

PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUĂ ACREDITAT

Medierea conflictelor în mediul școlar

PORTOFOLIU PENTRU EVALUAREA FINALA

Cursant: Ing. Mutescu Vlad-Paul

Seria a III-a, GRUPA IV

COLEGIUL TEHNIC RĂDĂUȚI

Suceava, 2023
 MODUL I: CONFLICTELE DIN MEDIUL EDUCAȚIONAL, SOCIAL ȘI CULTURAL

 Realizați un Plan de activități de prevenire a bullying-ului/violenței la nivelul unei clase.

Motto: Alegerile noastre.....arată ceea ce suntem cu adevărat,

mult mai mult decât abilitățile noastre. (K. Rowling)

Scop: Eliminarea factorilor care ar putea determina producerea unor comportamente indezirabile

Argument:

Bullying-ul este un fenomen social tot mai frecvent ȋntâlnit în mediul şcolar, capătând ȋn
timp, o mare amploare. La nivelul instituţiilor şcolare apar tot mai des conflicte care, dac ă nu
sunt corectate se transformă ȋn acțiuni agresive, de tip bullying. Aceste tipuri de agresiuni
influenţează, ȋn mod vizibil, percepţia socială a copilului despre lume şi oportunitățile acesteia de
manifestare. Rolul cadrelor didactice este acela de a direcționa elevii să-şi gestioneze atât
comportamentele agresive proprii, cât şi ale celor din jur, dobândind strategii de relaţionare anti-
bullying și manifestând un comportament adecvat în relaţie cu colegii de clasă și nu numai. De
cele mai multe ori, elevii nu au capacitatea de a rezolva conflictele de unii singuri, caz în care au
nevoie de ajutor din exterior, ca acest fenomenul să fie stopat.

Obiectiv general: Diminuarea comportamentelor de bullying existente în rândul elevilor,

prevenirea apariției de noi dificultăți și dezvoltarea de relații bune între elevi
Nr. Obiectiv Activități/ Perioada Resurse Res- Rezultate
Crt. Măsuri / ponsa vizate
Data bil
1. Conștientizare 1.“ Cum rezolvăm Sept. – Fișe de Chisar -identificarea
a clasei de problemele din clasă?” (pe Oct. 2022 lucru Elena situațiilor
elevi cu baza unui caz, elevii Povești conflictuale
privire la prezintă comportamentele Desene -recunoașterea
efectele posibile ale personajelor animate unor modalități
comportament implicate, alegând Filme de rezolvare a
elor alternativa care rezolvă cel conflictelor
indezirabile mai rapid și eficient situația) -discuții despre
(agresiune 2.“Semaforul conflictelor” eficiența
fizică) (elevii prezintă situații în modalităților
care au fost loviți/au aflat de rezolvare a
din alte surse; se identifică conflictelor
cauza , modul de
manifestare și de rezolvare-
se face analogia între
culorile semaforului și
rezolvarea conflictului: roșu
-te oprești, galben-
analizezi, verde- acționezi)
3. “ Conflicte ca-n povești”
(elevii dau exemple de
situații de abuz fizic- lovire-
din povești, desene sau viața
cotidiană, urmând să descrie
ce a determinat conflictul și
cum s-a rezolvat.
2. Familiarizarea 1.Joc de mimică (elevii Noi.- Joc Chisar -climat
elevilor cu mimează diverse emoții) Dec. didactic Elena îmbunătățit al
tehnici de 2.“Ghicește ce vede cel din 2022 Emoti- clasei
gestionare a spatele tău!”(elevii fac coane -reducerea
emoțiilor demonstrații ale emoțiilor) Planșe comportamente
3.“Roata emoțiilor” (elevii Imagini lor antisociale
exemplifică diverse situații Fișe de
când au simțit o emoție lucru
anume) Cartona-
4.“Adevărat sau fals?” șe
(elevii sunt solicitați să
identifice valoarea de
adevăr a unor diverse
situații în care sunt
reprezentate emoții)
3. Înțelegerea 1.,,Cuvinte care rănesc” Ian. – Bilețele Chisar -prevenirea
impactului (elevii scriu comentarii Feb. Post- Elena discriminării
emoțional al nepotrivite auzite, apoi fac o 2023 ituri -climat
cuvintelor, ierarhizare a acestora) Joc de îmbunătățit al
precum și 2.,,Joacă-te cu noi!” (elevii rol clasei
experimentare empatizează cu colegii care Poveste -reducerea
a puterii au fost etichetați) Afișe comportamente
cuvintelor 3.,,Stop violenței verbale!” Pliante lor antisociale
(agresiune (elevii vizionează filmulțe; Postere -
verbală) au loc dezbateri pro și Filme conștientizarea
contra) rolurilor de
agresor/victimă

MODUL II: MEDIEREA CONFLICTELOR ÎN MEDIUL ȘCOLAR

 Realizați un plan de mediere a unui conflict respectând pașii indicați.

I. Redați conflictul, precizând:

1. Părțile implicate în conflict:
- învățătoare
- părinți
2. Cauza/cauzele conflictului: Auxiliare cu pagini lipsă/care se repetă
3. Desfășurarea evenimentelor:
Doamna învățătoare propune părinților să achiziționeze un auxiliar ce ar putea
contribui la aprofundarea și consolidarea cunoștințele elevilor. Se face comanda, vin
auxiliarele, iar ulterior se constată că anumite pagini lipsesc sau se repetă Acest lucru îi
revoltă pe unii dintre părinți. Acum, aceștia doresc auxiliare complete.
II. Procesul de mediere
Etapa 1: Acordul de a media
Discut și cer acordul de a media, în vederea cooperării și soluționării
proflemei. În ziua de 15 martie 2023, ora 17, va avea loc ședința cu părinții, în
sala de clasă, pentru ca părțile implicate să se întâlnească.
Etapa 2: Prezentarea punctelor de vedere
Are loc întâlnirea dintre părinți și învățătoare. Ascult părerile părților
implicate în conflict.
Părinții spun că nu li se pare normal ca elevii să folosească auxiliare, în
condițiile în care acestea nu sunt complete sau au pagini care se repetă, deci nu
pot fi folosite eficient. De asemenea, ei sunt nemilțumiți și de faptul că, deși au
fost auxiliare destul de scumpe, acestea nici măcar nu își pot atinge scopul.
Întreb părinții cum se simt aflându-se în această situație și dacă mai au
ceva de adăugat. Aceștia răspund că se simt înșelați și neputincioși, și că așteaptă
lămuriri din partea doamnei învățătoare, având în vedere faptul că dumneaei este
cea care a efectuat comanda auxiliarelor.
Doamna învățătoare precizează faptul că într-adevăr, dumneaei a făcut
comanda și că nu avea cum să anticipeze faptul că auxiliarele vor avea pagini
lipsă sau care se repetă. Totodată, este de părere că este pe nedrept considerată
vinovată de această situație.
O întreb pe doamna cum se simte și dacă mai are ceva de spus. Mi se
răspunde că se simte atacată de părinți pentru a situație de care nu este
răspunzătoare și că nu mai are nimic de adăugat.
Etapa 3: Discutarea intereselor
Îi întreb pe părinți dacă toate auxiliarele comandate au paginile lipsă sau
care se repetă. Aflu că această situație se întâmplă în cazul a peste jumătate dintre
elevii clasei, un număr suficient de mare. De asemenea, îi întreb dacă sunt în
continuare interesați ca elevii că utilizeze în activitatea de la clasă aceste
auxiliare, iar părinții sunt de acord că este nevoie ca elevii să aprofundeze și să
consolideze cunoștințele.
 Mă adresez doamnei învățătoare și o întreb dacă consideră că părinții
sunt îndreptățiți să fie nemulțumiți, iar aceasta este de acord. I se pare normal ca
aceștia să nu accepte aceste auxiliare, dar nu să o considere pe dumneaei
răspunzătoare de această situație.
Etapa 4: Crearea opţiunilor câştig-câştig
Ascult părțile implicate în conflict și îi provoc să identifice căi ce ar
ajuta la rezolvarea acestei situații. Părinții doresc ca elevii să utilizeze în
continuare auxiliare ce îi pot ajuta în dezvoltare. Doamna învățătoare consideră
utile aceste auxiliare, care abordează suplimentar textele din manual, fiind
atractive și eficiente elevilor, în activitatea de la clasă.
Etapa 5: Evaluarea opţiunilor
Sunt identificate ca și soluții posibile, următoarele:
- returnarea auxiliarelor incomplete;
- efectuarea unei noi comenzi;
- postarea pe grupul clasei a paginilor care lipsesc;
- printarea paginilor lipsă și atașarea acestora în auxiliare;
- renunțarea la acest auxiliar și găsirea altuia care să răspundă nevoilor
elevilor.
Etapa 6: Crearea unui acord
Părinții sunt de acord să folosească aceste auxiliare, dar în varianta lor
completă, iar doamna învățătoare își ia angajamentul să ia legătura cu editura la
care a efectuat comanda, pentru a lansa o nouă comandă.
 MODULUL III: COMUNICARE EFICIENTĂ

 Alegeți cazul unui elev care are un părinte dificil și prezentați-l. Elaborați un mesaj către
părintele dificil, pentru a-i explica în mod asertiv situația școlară a copilului. (maxim o
pagină).

C.E.M. este un elev cu cerințe educaționale speciale (tulburare din spectrul autist), integrat
în școala de masă. Este elev în clasa a IV-a și are 11 ani. Învață la actuala școală încă de la clasa
pregătitoare. Beneficiază de Certificat de Orientare Școlară și Profesională (conform căruia
beneficiază de profesor de sprijin, consiliere școlară, adaptare curriculară, terapia tulburărilor de
limbaj), respectiv Certificat de Încadrare în Grad de Handicap (grav).
În timpul activităților desfășurate la nivelul clasei integratoare, C.E.M. are sprijinul unui
asistent personal, care-l ajută să facă față solicitărilor școlare de la nivelul clasei. Aceasta este
mama, care îl însoțește în permanență la școală.
Încă din clasele mici, mama a manifestat reticență în a-i administra elevului
medicamentația specifică, recomandată de medic, pe motiv că îi agravează starea de sănătate. De
asemenea, mama, în calitatea sa de asistent personal, îl menajează excesiv pe elev, ceea ce a
condus la o dependență a acestuia, devenind nesigur în activitatea școlară de la clasă, în ceea ce
are de făcut.
Lipsa medicamentației specifice de menținere a memoriei, dar și menajarea în exces a
mamei, au dus la o incapacitate a elevului de a asimila noi cunoștințe, ba chiar de a și le aminti
pe cele deja însușite.
În urma nenumăratelor discuții avute cu mama elevului, i-am explicat că toți acești factori
(lipsa medicației, menajarea) au contribuit la diminuarea capacităților elevului de a face față
sarcinilor școlare, chiar și cu o adaptare curriculară. De asemenea, a fost evidențiată situația
școlară a elevului, aceasta nefiind una dorită, și anume, rezultate școlare scăzute și foarte scăzute.
Mama este în cunoștință de cauză asupra evoluției școlare a elevului, din ultimii ani de
școală. Atât doamna învățătoare, cât și eu, i-am adus la cunoștință mamei, nivelul de dezvoltare
al cunoștințelor, în urma evaluărilor susținute de elev.
I s-a propus mamei o nouă orientare școlară a elevului, în beneficiul acestuia, către o
unitate școlară pentru educație incluzivă, unde ar putea să capete propria independență, dat fiind
și specificul activităților școlare ce se desfășoară în astfel de unități școlare.
 MODUL IV: CONSILIEREA CONFLICTELOR DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI

 Prezentarea unei situații conflictuale existentă în colectivul de elevi la care cadrul

didactic predă și modul de rezolvare.

Etape în rezolvarea problemelor/conflictelor prin activități de consiliere

1. Identificarea și definirea problemei

Elev: G.A., clasa a III-a
G.A. este un elev cu cerințe educaționale speciale și are Certificat de Orientare Școlară și
Profesională. Este integrat într-o clasă din învățământul de masă, cu copii ce au o dezvolare
tipică.
Conflictul de la nivelul clasei a apărut în momentul în care, elevul integrat, a început să
prezinte tulburări de comportament specifice diagnosticului acestuia (ADHD), în timpul
activităților școlare, ceea ce a dus la perturbarea desfășurării acestora, dar și la dificultăți de
relaționare cu colegii de clasă, respectiv cadrele didactice. Permanent este în centrul atenției
prin limbaj inadecvat, izbucniri temperamentale.
Situația conflictuală a avut loc la începerea anului școlar, accentuându-se în timp. Elevul
agresează fizic și verbal, atât colegii, cât și cadrele didactice de la clasă, în timpul orelor și
al pauzelor. Părăsește locul din clasă, nu respectă regulile și instrucțiunile impuse de adult,
refuză activitatea școlară, neparticipând la ore.
G. A. face parte dintr-o familie dezorganizată (mama plecată în Germania, tatăl fiind
absent în viața sa), locuiește cu bunica maternă, care nu reușește să aibă autoritate asupra
lui. Astfel, G. A. caută atenția celor din jur.
Toate aspectele amintite, referitoare la comportamentul elevului, au fost semnalate de
colegii, profesorii elevului în cauză, dar și de către părinții colegilor de clasă.
2. Inventarierea tuturor situațiilor posibile
- perturbarea activităților de la clasă
- dificultăți de relaționare cu colegii de clasă și cadrele didactice
- agresiune fizică și verbală
- nerespectarea regulilor și instrucțiunilor impuse de adult
- refuzul activității școlare și neparticiparea la ore
- izbucniri temperamentale
- părăsirea locului din bancă
3. Evaluarea soluțiilor

a. Avantaje și dezavantaje

Avantaje:
- integrarea elevului în colectivul clasei
- identificarea unor strategii eficiente de intervenție
- prevenirea eșecului școlar
Dezavantaje:
- neacceptarea de către elev a activităților propuse
- lipsa comunicării între părțile implicate
- neimplicarea familiei

b. Implicații concrete

- observarea sistematică a comportamentului

- joc didactic
- aprecierea răspunsurilor
- întrebari orale
- temă de lucru în clasă şi acasă

c. Consecințe pentru sine și pentru ceilalți pe termen scurt, mediu și pe termen lung

- Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi a unei atitudini civilizate în

relaţiile cu ceilalţi.
- Reducerea comportamentului agresiv.
- Dezvoltarea abilităţilor sociale.
- Stimularea dezvoltării intelectuale prin exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice.
- Exersarea conduitei independente pentru integrarea socială. Compensarea în plan
afectiv.
4. Luarea unei decizii (obiective)
- Creşterea perioadei de focusare pe sarcină.
- Creşterea frecvenţei de manifestare a comportamentelor de finalizare a sarcinilor.
- Scăderea frecvenţei de manifestare a comportamentelor de ieşire din sarcină.
- Creşterea perioadei în care copilul stă în bancă.
- Scăderea perioadei în care copilul stă în afara băncii.
- Scăderea frecvenţei de manifestare a comportamentului de refuz.
- Centrarea atenţiei pe sarcină.
- Creşterea frecvenţei comportamentelor de aşteptare a numirii pentru a răspunde.
- Creşterea perioadei de manifestare a compotamentului de aşteptare.
 - Creşterea frecvenţei de manifestare a comportamentelor de răspuns înainte de a fi
numit.
- Responsabilizare la nivelul clasei.
- Dezvoltarea capacităţilor de interacţionare.
- Manifestarea unei atitudini oncept, cooperante în timpul activităţilor.
5. Aplicarea deciziei (strategii de intervenție)
- controlul stimulilor (construirea unui mediu cu cât mai puţini factori distractori)
- fragmentarea unei sarcini
- gruparea sarcinilor de lucru
- feedback
- utilizarea computerului pentru a-şi redacta compunerile
- recompensare imediată pentru finalizarea sarcinilor și schimbarea frecventă a
recompenselor
- alternarea tipului de activitate
- ghidarea prin reguli şi aplicarea unei consecinţe immediate când nu sunt respectate
- alegerea unei sarcini plăcute şi realizarea ei după ce este realizată o sarcină mai puţin
plăcută
- ignorarea comportamentului indezirabil
- organizarea spaţiului (a băncilor şi a altor materiale)
- ghidarea comportamentulu prin apelarea la regulile clasei
- ignorarea răspunsurilor care apar în absenţa numirii
- lăudarea copiilor care respectă regula de a vorbi când sunt numiţi
- exerciţii practice de aerisire, spălare, ştergere, utilizarea măturii şi a făraşului
- activităţi practice de îngrijire a clasei
- activităţi simple de îngrijire a plantelor –“colţul viu al clasei”-(stropire, curăţare)
- exerciţii de învăţare a manierelor adecvate de interacţiune prin intermediul jocului
- poveşti sociale, scurte (poveşti care abordează oncept importante pentru dezvoltare:
prietenia, cooperarea, gestionarea emoţiilor neplăcute, onestitatea etc.)
- activităţi în grup
6. Evaluarea rezultatelor
În urma aplicării strategiilor de intervenție, am constatat că elevul G.A. poate și integrat
în colectivul clasei, a început să participe cu interes la activitățile didactice, relaționează mai
ușor cu colegii și cadrele didactice, reducându-se și comportamentul agresiv al acestuia.
7. Dacă rezultatele obținute nu sunt satisfăcătoare, procesul va fi reluat de la etapa 1
redefinind și reformulând problema nerezolvată