CAPITOLUL IL PIATA UNICA, COMPONENTA ESENTIALA A UNIUNIT ECONOMICE 2.1. Realizarea Uniunii Vamale, etapa importantéa a procesului de integrare economica si de constituire a Pietei Interne Unice Tratatul de la Roma gi alte dispozitii adoptate ulterior de catre institutiile comunitare precizeaza ca realizarea integrarii in Europa se va infaptui treptat, mai intaéi sub forma uniunii vamale si apoi a unei uniuni economice $i monetare, implicand, in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in etapa a doua, libera circulatie a capitalurilor, serviciilor, fortei de munca si adoptarea unei monede unice. Uniunea Vamala reprezinté un teritoriu vamal unic al tarilor din Uniunea Europeana si o politica comerciala comuna fata de terti. Tratatul de la Roma preciza ca pentru realizarea_uniunii vamale erau necesare urmatoarele masuri: a) inliturarea completa, dar treptatd, a taxelor vamale de import si de export in relatiile comerciale dintre tarile semnatare, atét pentru produsele industriale, cat si pentru produsele agricole; b) inlaturarea completa, dar treptata, a restrictiilor cantitative si a altor bariere netarifare din calea comertului reciproc al {arilor membre; c) instituirea unui regim fiscal comun intre tarile membre, claborarea si adoptarea de reguli comune privind desfisurarea concurentei in cadrul comunitatii; d) instituirea unei politici comerciale comune fata de terti prin elaborarea unui tarif vamal comun. 28Prin crearea uniunii vamale se urmareau urmiatoarele objective: incurajarea si promovarea unui comert echitabil, comunitatea european sa devina cat mai atractiva pentru investitori; s& asigure protectia intreprinderilor UE in toate sectoarele in care sunt efectuate importuri si exporturi, s& protejeze piata interna, garantand astfel fiecdrui agent economic maximum de avantaje provenind din aceasta piata; sa favorizeze punerea in practicd a unui sistem comun de percepere a incasarilor (drepturi de vama, TVA si accize); s& pregiiteascd viitorii candidati la aderare pentru © integrare mai rapida in piata unica! Conform Tratatului de la Roma, uniunea vamala implici: a) adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte, b) armonizarea legislatiilor vamale nationale, c) eliminarea obstacolelor generate de existenta frontierelor fiscale si d) elaborarea de reguli comune privind desfagurarea concurentei. Daca in interiorul uniunii vamale méarfurile circula liber, fara restric{ii, pentru marfurile importate din afara comunitatii se aplica tariful vamal comun. El se aplici marfurilor importate care traverseazi frontierele externe ale uniunii vamale. in procesul elaborarii tarifului vamal comun UE trebuia s& se conformeze prevederilor Acordului General asupra Tarifelor Vamale si Comertului— GATT, conform carora tariful vamal al unei uniuni vamale nu poate crea incidente protectoare suplimentare faté de cele generate de tarifele precedente ale {arilor membre. De aceea, Tratatul a prevazut o regula simpla: taxele vamale ale tarifului vamal comun se vor stabili la nivelul mediei aritmetice a taxelor vamale aplicate in teritoriile vamale ale {arilor participante la uniune ' Marius Profiroiu, Alina Profiroiu, Irina Popescu, Institutii si politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2008, p.543 29Uniunea Europeana adapteaza in mod constant tariful vamal comun. care reprezinté un instrument de orientare a comerfului mondial, participand la toate fazele de negociere tarifara sub egida OMC, reducand considerabil drepturile de vama. Existenta tarifului vamal comun reprezenta conditia necesara, dar nu si suficient& pentru functionarea uniunii vamale, cealalté conditie find armonizarea legislaiilor vamale nationale. Pentru simplificarea procedurilor vamale, Actul Unic European (1986) a venit cu o serie de masuri: a instaurat un nou nomenclator de marfuri, numit ,,Nomenclator combinat” care cuprinde o noua clasificare a mérfurilor, a introdus .Documentul administratiei unice” care a inlocuit documentele vamale anterioare, a suprimat, incepand cu anul 1993 toate formalitatile vamale in relatiile dintre tarile membre; a prevazut posibilitatea aparitiei unor dificultati particulare, sectoriale sau regionale in calea derularii schimburilor comerciale dintre agenfii comunitari impunand existenta unor masuri de salvgardare”, cu caracter particular sau general, cu caracter temporar sau permanent.” Pentru realizarea unei veritabile piete comune, s-a impus unirea eforturilor pentru realizarea unui regim fiscal comun Ia frontiere. Datoriti diversitatii formelor si metodelor de impunere fiscal la granita, au fost trasate liniile fiscalitatii comunitare prin generalizarea taxei pe valoarea adaugati, scop in care s-a hotirat: inlocuirea principiului taxarii la locul de destinatie cu cel al taxarii Ia locul de origine si realizarea unei apropieri intre nivelurile taxei pe valoarea adaugata din tarile membre pentru a evita ca intreprinderile din {ari cu impozite mai scdzute sa capete un avantaj in fata celor din fri cu niveluri mai ridicate ? Pirvu Gheorghe, Economie europeand,, Editura Sitech, Craiova, 2007, p.76 30Constructia uniunii vamale s-a fondat pe increderea in fortele reglatorii ale pietei. Pe masura ce climatul de afaceri a capatat noi dimensiuni, depasind cadrul ingust, national, s-a impus adoptarea de reguli noi privind concurenga, care si ofere garantia cd procesele concurentei loiale de piat& nu vor fi distorsionate. Aceste reglementari sunt indreptate, in egala masura inspre activitatea companiilor, dar si a autoritatilor guvernamentale nationale. S-a convenit ca responsabilitatile in domeniul politicii concurentiale la nivelul Uniunii Europene s& fie impartite intre institutiile comunitare gi autoritatile nationale pentru asigurarea unui nivel adecvat de competitie, sa garanteze unitatea pietei interne, sa evite monopolizarea pietei, si nu permita manifestarea abuzului de putere dominanta i sa impiedice guvernele statelor membre sa distorsioneze regulile prin abordarea de subventii 2.2, Importanta, avantajele si principiile credrii Pietei Interne Unice Dezyvoltarea istoricd a omenirii demonstreazi ca schimbul de activitati constituie un principiu unificator al societatilor umane, un factor de coeziune intre popoare si de progres al acestora. Evolutia vietii economico-sociale ne araté ca activitatea economica este mai eficientd atunci cand societatile sunt unite, decat atunci cand sunt divizate, iar elementul unificator, de progres se considera a fi piata unica. Constituirea pie{ei unice europene a fost considerata ca find unul din cele mai importante proiecte ale integrarii economice, nascut odata cu Tratatul de la Roma care preciza ca ,,uniunea economica $i monetaré implica fuziunea pietelor nationale ale acestora, care sé asigure nu numai libera circulate a marfurilor in cadrul comunitéii, ci sia serviciilor, a capitalurilor si a fortei de munca”, obiectiv ce urma sa se realizeze treptat 31si in forme diferite, in cadrul unei etape tranzitorii de 12 ani (pana la 31 decembrie, 1969). Totodata, in Tratat se specifica: ,,comunitatea are ca misiune, prin realizarea unei piefe comune si prin apropierea treptata a politicilor economice ale statelor membre, sd promoveze o dezvoltare armonioasd a activitatilor economice in ansamblul comunitatii”. Chiar daca uniunea vamala a fost realizata in anul 1968 realizandu- se o liberalizare deplina a circulatiei marfurilor, libera circulatie a serviciilor, capitalurilor si fortei de munca intampina piedici importante pe fondul declansarii recesiunii economice si al cresterii somajului european. in aceste conditii, pasul decisiv care a consemnat vointa statelor membre de a realiza desavarsirea pietei unice a fost Actul Unic European care a adus un nou calendar, mai precis si mobilizator in procesul de integrare, care preciza ,,comunitatea va lua masurile necesare realizarii progresive a piefei interne unice in cursul unei perioade ce va expira la 31 decembrie 1992”. Totodata, se preciza din nou ca ,,piafa interna unica presupune un spatiu fard frontiere interioare in care libera circulatie a mérfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asiguraté conform dispozitiilor prezentului tratat”. Pentru urgentarea procesului de realizare a piefei interne unice, Actul Unic European a schimbat si regula de adoptare a deciziilor in Consiliu in ce priveste masurile privind piata unica, de la unanimitate la majoritate calificata si a sporit puterile Parlamentului European prin introducerea procedurii de cooperare in ceea ce priveste piata unica. Instituirea pietei unice a reprezentat un proces complex si greu derulat pe parcursul a 25 de ani, care a necesitat adoptarea a numeroase hotarari ale institutiilor comunitare pentru suprimarea obstacolelor de naturd fizica, tehnica si fiscal 32- obstacole fizice: au fost inlaturate toate obstacolele in calea méarfurilor la frontierele intercomunitare, precum gi controalele vamale asupra persoanelor, organizdndu-se o mai bund cooperare politieneasca; - obstacole tehnice: au fost suprimate prin recunoasterea pentru cea mai mare parte a produselor a reglementarilor nationale. Prin aceasta orice produs legal fabricat si comercializat intr-un stat membru putea fi comercializat pe piata oricdrui alt stat membru; - obstacole fiscale: au fost suprimate astfel incat la trecerea m§arfurilor dintr-un stat comunitar in altul nu se mai percep taxe vamale si s-a trecut, totodata, la armonizarea taxei pe valoarea adaugata. Dupa anul 1992 au fost adoptate noi reglementari privind functionarea pietei unice: Tratatul de la Maastricht a introdus procedura de codecizie pentru masurile privitoare la piata unica, iar Tratatul de la Amsterdam a stabilit linii directoare mai clare privind posibilitatea statelor de a adopta reguli nationale mai stricte decat normele comune, pentru a consolida piata interna. Functionarea piefei interne unice intr-o UE largiti a determinat institutiile comunitare sa procedeze la reconsiderarea piefei unice, trecdndu- se la 0 noua etapa in procesul de dezvoltare a acestei componente a constructiei europene. in acest proces au fost angrenate: - Comitetul Economie si Social European, prin adoptarea documentului ,,Analiza pietei unice” (2007); - Comitetul Regiunilor, prin elaborarea documentului Viitorul pietei unice” (2007); = Comisia Europeana, prin raportul intermediar O piatt unica pentru cetiteni” - 2007; 33- Parlamentul European, care a adoptat .,Rezolutia privind revizuirea pietei unice” — 2007; - Comisia Europeana, care a elaborat raportul: .O piatd unicé pentru Europa secolului XXT’, care reprezinté 0 noua abordare si contine msuri noi, menite sd garanteze faptul cA piata unicd va oferi puteri mai mari consumatorilor, se va deschide catre micile intreprinderi, va stimula inovatia si va ajuta mentinerea unui nivel ridicat in cadrul domeniului social si de protectie a mediului. Constituirea pietei interne unice se justifica prin urmatoarele avantaje pentru farile comunitare: 1. Deoarece piata unica suprima obstacolele in calea schimburilor economice, {arile comunitare, care in decursul timpului au ajuns la o anumita specializare, vor produce ceea ce este mai productiv din punctul lor de vedere. Aceasta va conduce la 0 sporire a productivititii muncii sociale, in consecinté, la cresterea nivelului general de viata. Disparand constrangerile schimburilor internationale (taxele vamale, restrictii netarifare), agentii economici vor avea un comportament economic generat de interesul de a produce ieftin gi de calitate superioara. 2. O piata mai larga, unificata, largeste concurenta, atrage in acest proces un numir mai mare de producatori si consumatori si drept consecinté, populatia va beneficia de 0 mai mare varietate de bunuri si la preturi mai sc4zute. Pe pietele nationale inguste, concurenta este mai restransa, se practica preturi mai ridicate si pot sa apara conditii pentru practicarea de preturi administrate sau de monopol, cu consecinte negative asupra nivelului de trai 3. Piata unica avantajeazd atat producatorii, cat si consumatorii, de serie mare care va deoarece permite realizarea unor product determina reducerea costurilor de productie i a preturilor. 344. Se apreciaza ca o piata unica va determina o noua redistribuire a capitalului investit si, ceea ce este mai important, 0 optimizare a investitiilor de capital in interiorul comuni Progresul tehnico-stiintific contemporan generat de revolutia stiintifico-tehnicd impune investitii insemnate in echipamente de productie, existand garantia folosirii depline a capacitatilor de productie, dimensionate la nevoile intregii comunitati, eliberate de pericolul constrangerilor nationale la export si import. 5. Piata unicd generand o miscare liber’ a capitalurilor va determina o folosire rationala si eficientaé a fortei de munca, deoarece miscarea capitalurilor este insofiti de o miscare liberd a fortei de munca Aceasta va genera 0 ocupare a fortei de munca de o asemenea maniera, incat sa elimine decalajele dintre tarile uniunii, cat si o mai buna salarizare, salariile putand fi mentinute in mare masura in limite rezonabile. in esenta, crearea pietei unice se considera a fi binefacatoare, deoarece lirgeste concurenta, liberalizeaza piata, circulatia capitalurilor si a fortei de munca, genereazi presiuni asupra reducerii costurilor si a preturilor si, in ultima instanta, mentinerea unui nivel de trai ridicat. Cetafenii comunitari dispun de libertate de miscare crescuta pentru a-si face cumparaturile, a lucra sau a trai intr-o alt& fara a UE, decat cea de origine. in calitate de consumatori ei beneficiaza de posibilitati multiple de alegere a bunurilor si serviciilor de pe piati gi la preturi avantajoase. intreprinderile au acces la noi piete, vor fi obligate de concurenta larga sa-si restructureze productia si si acceada la contracte cu parteneri comunitari si transnationali 352.3. Asigurarea celor patru libertati de circulatie Tratatul de la Lisabona din decembrie 2007, facand referire la politicile interne ale UE, precizeaza: .,Piafa internd cuprinde un spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a mirfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata in conformitate cu dispozifiile tratatelor”. Libera circulatie a mirfurilor. Daci la inceput, libera circulatie a m§arfurilor era consideraté ca facand parte din uniunea vamala a statelor comunitare si consta in eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor cantitative asupra schimburilor comerciale si a altor masuri cu caracter echivalent, precum gi elaborarea tarifului vamal comun; mai tarziu s-a pus accentul pe eliminarea tuturor obstacolelor (fizice, tehnice, fiscale) privind libera circulatie a marfurilor intr-un teritoriu fara frontiere interne, unde marfurile sa poata circula la fel de liber ca in interiorul unei piete nationale. Tratatul de la Lisabona, referindu-se la libera circulatie a marfurilor, precizeaza: .,Uniunea este alcdtuita dintr-o uniune vamala care reglementeazaé ansamblul schimburilor de méarfuri si care implicc interzicerea, intre statele membre, a taxelor vamale la import si la export si a oricdror taxe cu efect echivalent, precum si adoptarea unui tarif vamal comun in relajiile cu fari terfe. Libera circulajie se aplica produselor originare din statele membre, precum si produselor care provin din tari terte care se afla in libera circulatie in statele membre”. Scopul crearii uniunii vamale |-a reprezentat, la inceput, realizarea liberei circulatii a marfurilor, in sensul de a asigura conditiile identice de circulatie a produselor in tarile comunitare, indiferent de unde provin. Prin urmare, conceptele de import si export nu mai exista in relatiile dintre tarile membre, ci sunt folosite numai in relatiile cu tertii 36Liberalizarea circulatiei marfurilor nu inseamna o liberalizare si a controlului calitatii lor. Acest control ramane inca 0 necesitate pentru respectarea standardelor privind: normele de securitate, specificatiile tehnice, normele de mediu inconjurator si de sanatate a produselor etc. in acelasi timp, se specifica necesitatea respectarii unor reguli obligatorii de concurenta, ce interzic orice acord intre firme care ar putea limita libera circulatie a marfurilor sau care ar duce la cdstigarea unor pozitii de monopol Libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar a necesitat elaborarea tarifului. vamal comun care a reglementat raporturile comerciale ale tarilor comunitare cu tertii, precum $i armonizarea legislatiilor vamale nationale care sa permita aplicarea uniforma a tarifului vamal in relatiile comerciale cu tarile din afara spatiului comunitar. Largirea UE in anii 2004 si 2007 a complicat functionarea pietei interne unice, fapt ce a necesitat adoptarea de c&itre Comisia Europeand, in anul 2007, a unui pachet legislativ semnificativ privind evolutia pietei interne, intitulat: .Piafa interna de mdrfuri: o piatra de temelie a competitivitdfii europene”, care cuprinde o serie de initiative privind noua strategie pentru piata unica a secolului XXI, in special in ceea ce priveste imbunatatirea functionarii acesteia. Libera circulatie a serviciilor. O alté coordonata a pietei unice strans legata de circulatia libera a marfurilor o reprezinta libera circulatie a serviciilor, infaptuité incepand cu anul 1986. Liberalizarea serviciilor s-a facut ceva mai lent in comparatie cu realizarile din alte sectoare, fiind necesare reglementari suplimentare in vederea liberalizarii transporturilor, serviciilor bancare si financiare, a asigurarilor, serviciilor de investitii, din domeniul turismului si telecomunicatiilor. 37Tratatul de la Lisabona reafirma egalitatea de tratament a prestatorilor interni si externi de servicii: .prestatorul poate, in vederea execularii prestafiei, sd isi desfasoare temporar activitatea in statul membru in care presteazd serviciul, in aceleasi condifii care sunt impuse de acest stat propriilor resortisanti”. Aceasta presupune eliminarea oricarei discriminari pe baza rationalitatii si necesita aplicarea de masuri care si faciliteze exercitarea serviciilor. in ceea ce priveste libera circulatie a serviciilor, ea vizeazi prestatiile furnizate in mod normal contra unei remuneratii, in masura in care ele nu sunt influentate de masurile privind libera circulatie a marfurilor, capitalurilor sau persoanelor. ,.Sunt considerate servicii — se precizeaza in Tratatul de la Lisabona — prestafiile furnizate in mod obignuit in schimbul unei remuneratii... Serviciile cuprind in special activitdti cu caracter industrial, comercial, artizanal sau activitafi prestate in cadrul profesiunilor liberale” Trebuie facuta distinctia intre libertatea de stabilire si libertatea prestirii de servicii. Libertatea de stabilire reprezinta posibilitatea, pentru toate intreprinderile unui stat membru, de a se instala in altul, prin intermediul unei agentii, sucursale sau filiale; reprezint, in acelasi timp, si posibilitatea pe care o are un lucrator independent de a se stabili intr-un alt stat membru. in timp ce libertatea de stabilire are caracter durabil, libertatea de prestare de servicii are caracter temporar. Institutiile comunitare au urmarit in permanenti armonizarea intereselor nationale ale statelor comunitare privind elaborarea cadrulut juridic care sa elimine obstacolele in ceea ce priveste libertatea de stabilire a furnizorilor de servicii si libera circulatie a serviciilor intre statele membre ale UE, sau, altfel spus, liberalizarea pietei serviciilor la nivelul UE 38Directiva Comisiei Europene privind serviciile pe piata interna (directiva Bolkenstein), din anul 2006, reglementeazi raporturile prestatorilor de servicii cu statele nationale de destinatie, deschizand si mai mult piata interna a serviciilor transfrontaliere, stimuland cresterea economica si crearea de noi locuri de munca. Conform Directivei CE, statele membre vor trebui s@ respecte dreptul prestatorilor de a furniza un serviciu in alt stat membru decat in care sunt stabiliti, iar statul de destinatie, va trebui sa le asigure accesul liber la servicii si libertatea de exercitare a acestora pe teritoriul sdu. Statele membre vor putea sd limiteze libera prestare a serviciilor provenind din alt stat, daca acest lucru este justificat din motive de ordin public, de securitate publica, de s&nditate publica sau de protectie a mediului> Categoriile de servicii ce pot fi prestate sunt: servicii de interes economic general (servicii postale, furnizare de electricitate, distributie, alimentare cu apa, gestionare a apei reziduale, tratare a deseurilor); servicii de afaceri (consultanta de management, publicitatea, serviciile de recrutare); servicii furnizate intreprinderilor si consumatorilor (consiliere juridica, servicii imobiliare, de distributie comerciala, de turism, organizarea de targuri comerciale); servicii adresate consumatorilor populatiei (servicii de turism, centrele sportive, parcurile de distractii). Directiva nu se aplicd urmatoarelor servicii: serviciile privind sAnatatea, serviciile audiovizuale, servicii sociale, serviciile furnizate de notari, serviciile de securitate privata, jocurile de noroc si loteria, serviciile din domeniul fiscal, serviciile de interes general. * Marius Profiroiu (coordonator), op.cit., p.413-414 39Libera circulatie a capitalurilor. Realizarea uniunii vamale, a liberei circulatii a marfurilor si serviciilor a fost urmata de liberalizarea circulatiei capitalurilor O circulatie libera a capitalurilor este consideraté numai acea deplasare a lor ca operatiuni financiare care au in mod esential legaturi cu investirea de fonduri, faté de remunerarea pentru un serviciu prestat care reprezinta o platé. Transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat ca fiind o deplasare de capital, mai ales in situatia cand se stinge obligatia de plata rezultata dintr-o tranzactie ce a implicat circulatia marfurilor si serviciilor, dup& cum transferul de bancnote in legatura cu turismul ori cu calatoriile in scop de comert, educatie, tratament medical constituie plati si nu o deplasare de capital. Libera circulatie a capitalurilor trebuie si fie motivaté de necesitatea efectuarii de investitii pe piata comunitara fara restrictii, astfel incat si contribuie la infptuirea obiectivului promovarii armonioase si echilibrate a activitatilor economice in UE. Tratatul de la Lisabona, in capitolul ,Capitalurile si pldtile” precizeaza referitor la circulatia capitalurilor; ,,sunt interzise orice restricfii privind circulatia capitalurilor intre statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte”. in privinta liberei circulatii a capitalurilor intre farile membre exista o serie de categorii ce pot face obiectul liberei circulatii: investitiile directe, investitiile in proprietati imobiliare, tranzactii privind hartiile de valoare in privinta obiectivelor liberalizarii circulatiei capitalurilor, Tratatul se refer la: eliminarea tuturor restrictiilor asupra circulatiei capitalului intre tarile membre si apoi a restrictiilor asupra circulatiei capitalului intre statele membre si farile terte, liberalizarea trebuie sa conduca la 40consolidarea pietei unice prin incurajarea celorlalte libertati; incurajarea progresului economic prin facilitarea investiiilor de capital eficiente Tratatul prevede, totodaté, masuri de eliminare a_restrictiilor privind plagile intre statele membre, intre statele membre gi farile terfe. Sunt interzise — se precizeazi in Tratat — orice restrictii privind platile intre statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte”’. in categoria de plati sunt incluse: platile aferente schimbului de mérfuri; prestiri de servicii; repatrierea profitului, plata de dobanzi cuvenite creditorului, transferul de salarii pentru activitatea desfasurata de persoane care s-au deplasat in virtutea liberei circulafii a persoanelor. Libera circulatie a persoanelor. Primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor aveau in vedere numai libera circulagie a persoanelor asimilate agentilor economici, fie angajatori, fie prestatori de servicii $i a dat posibilitatea migrarii forfei de munca in interiorul UE si resorbirea in anumite perioade a excesului de mana de lucru. Treptat, libera circulatie a persoanelor a castigat un inteles mai larg, referindu-se la toti cetitenii UE, independent de orice activitate economica sau nationalitate. Libera circulatie este garantata in cadrul Uniunii” se precizeaza in Tratatul de la Lisabona. Libera circulatie implica inlaturarea oricdror discriminari bazate pe nationalitate intre lucratorii statelor membre in ceea ce priveste remunerarea, angajarea $i alte conditii de munca si angajare Libera circulatie a fortei de munca implica urmatoarele coordonate: acceptarea ofertelor reale de angajare si deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre in acest scop, sederea intr-un stat membru in scopul angajarii; ramanerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajat’ in acest stat Libera circulatie este ingradita in urmatoarele doua situatii: 41- atunci cand se considera ca angajarea persoanelor care nu au nationalitatea statului respectiv, desi apartin unui stat membru al UE, contravine interesului legitim al statului respectiv; - pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sAnatate publica. Libera circulatie a persoanelor trebuie insotiti de m&suri de securitate sociala, stabilite prin diferite regulamente, care au ca obiectiv coordonarea regimurilor de securitate social, astfel incat s& se poata aplica tratamentul national lucratorilor straini, apartinand altor state membre, ceea ce face ca lucratorii respectivi s& poat obfine beneficii sociale, indiferent de teritoriul unde isi au domiciliul. Prin aceasta, statul membru este obligat sa-i aplice legislatia sa celui incadrat pe teritoriul sau. Perfectionarea mecanismelor de gestionare a liberei circulatii a persoanelor a facut posibila crearea unei zone de ..libertate, securitate si justitie” ca urmare a acordului ,,Schengen”. Acordul Schengen elimina controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontier externa. De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, azil, migratie, precum gsi miéasuri referitoare la cooperarea politieneasca, juridica si vamala Crearea Spatiului Shenghen a reprezentat primul caz de integrare diferentialé in cadrul UE in sfera liberei circulatii a persoanelor. in esenta, Acordul Schengen a dorit s precizeze cui i se poate aplica libera circulatie, numai cetitenilor din anumite {&ri comunitare, tuturor cetatenilor din UE sau si celor din afara comunitatii europene in anul 1985, Franta, Germania, Belgia, Olanda si Luxemburg au decis si creeze un spatiu fara granite interne, dar cu o granif externa, cu un control comun si reguli comune privind imigratia si azilul. Asigurarea liberei circulatii in Spatiul Comun a impus o serie de masuri restrictive ce 42implica 0 cooperare sporita intre autoritatile politienesti, vamale, judiciare, precum si masuri pentru combaterea terorismului :i crimei organizate. La Spatiul Schengen au aderat ulterior gi alte state: Italia (1990), Spania si Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Suedia si Finlanda (1996), Islanda si Norvegia (2001), Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (2007) si Elvetia (2008) Dintre {rile membre ale UE sunt in afara Spatiului Schengen Marea Britanie, Irlanda, Romania, Bulgaria si Cipru. Cipru a decis sa nu aplice, pentru moment, prevederile acquis-ului Schengen, dar intentioneaza ca in decursul anului 2012 sa se conecteze la cerintele Acordului. Romania si Bulgaria a acceptat in totalitate acquis-ul Schengen odata cu aderarea la UE, depunand Declaratii de pregatire pentru evaluarea Schengen. Romania a indeplinit in totalitate obligatiile asumate Din punct de vedere tehnic, Roménia indeplineste toate criteriile si s-au_atins obiectivele stabilite cu statele membre. Ca gi statele membre Schengen, in anul 2011 frontiera Roméniei este sigura gsi securizaté la nivelul standardelor impuse. Romania este angajaté in combaterea imigratiei ilegale si participa activ si constructiv la dezbaterile la nivel comunitar privind Sistemul European de Azil si in ceea ce priveste politica de liberalizare a vizelor. Aminarea aderarii RomAniei la Spatiul Schengen, in anul 2011, a fost legaté nu din motivul neandeplinitii prevederilor acquis-ul Schengen, ci de impunerea de noi restrictii, cum ar fi Mecanismul de Cooperare si Verificare in domeniul Justitiei, prin care se soliciti eliminarea deficientelor functionarii sistemului judiciar din tara noastra. Aderarea la Spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, pentru marfuri $i 43calatori, fiind creaté o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratiune, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in Spatiul Schengen trebuie si aib& asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierei interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tari. Totusi, controlul la frontierele interne Schengen poate fi introdus pentru o perioada limitaté in timp din motive de ordine publicd sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen. TERMENI SI CONCEPTE ¢ Uniune Vamala ¢ Taxe vamale ¢ Restrictii cantitative Bariere netarifare ¢ Regim fiscal comun © Legislatia vamala Tarif vamal comun ¢ Nomenclator combinat # Armonizarea legislatiilor vamale nationale © Documentul administratiei unice * Masuri de salvgardare « Taxa pe valoarea adaugata * Taxarea la locul de destinatie * Taxarea la locul de origine © Piafa Intern Unica (1992) 44