Unitatea de Invatare 2 PIATA UNICA, COMPONENTA ESENTIALA A UNIUNII ECONOMICE Caprinsul capitolului: 21. Realizarea Uniunii Vamale, etapa important a procesulni de integrare conomica Test autoevaluare 1 2.3. Importanta, avantajele si principale credrii Pifei Interne Unice 24, Test antevalnare 2 2.5, Asiqurarea celor patra libetafi de circulatic 26, Test auteralnare 3 2.7. Reswmat 28. Termeni cheie 29. — Biblingrafie Obiectivele cursului: parcurgerea acestei_unititi de fnvayare va facilita insusirea de cunostinge si formarca de competente care si permit studentilor: * Cunoasterea avantajelor creasii piefei interne unice © Familiarizarea cu categoriile economice specifice procesului de integrare economica european’ © injelegerea celor patru libertiti de circulaie Analiza aspectelor specifice ale functionarii Pieyei Unice Interne i Durata medie de parcurgere a unitafii de indfare: 2 ore 2.1. Realizarea uniunii vamale, etapa i de integrare importanta a procesul economica ratatul de la Roma si alte dispozitii adoptate ulterior de citre | institutiile comunitare precizeazi ci realizarea integririi in Buropa Europa se va infiptui teptat: - mai intai sub forma uniunii vamale si - apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand, in prima etapi, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in etapa a doua, libera circulagie a capitalurilor, serviciilor, forfei de munca si adoptarea unei monede unice & Uniunea Vamali Uniunea Vamali reprezinth un teritoriu vamal unic al farilor din Uniunea Europeans si o politicd comerciali comuns fata de tergi. ‘Tratatul de la Roma preciza 4 pentru realizarea_uniunii vamale erau necesare urmitoarele miisur 23a) inkiturarea complet, dar treptati, a taxelor vamale de import si de export in rclatiile comerciale dintre {rile semnatare, atit pentru produsele industriale, cat si pentru produsele agricole; b) inlaturarea completa, dar treptata, a restricfiilor cantitative si a altor bariere netarifare din calen comesjului reciprocal firilor membre; ©) instituirea unui regim fiscal comun intre firile membre, claborarea si adoptarea de seguli comune privind desfisurarea concurengei in cadeul comunitiii d) instituirea unei politic comerciale comune fati de ter}i prin claborarea unui tarif vamal comun. Prin crearea uniunii vamale se urmireau urmitoarcle objective: incurajarea si promovarea unui comer} cchitabil, comunitatea curopeand si devin’ cit mai atractiva pentru investitori; si asigure protectia {ntreprinderilor UE in toate sectoarele in care sunt efectuate importuri si exporturi; si protejeze piafa intern’, garantind astfel fiecdrui agent economic maximum de avantaje provenind din aceasti pia; si favorizeze punerea in practic’ a unui sistem comun de percepere a incasirilor (drepturi de vam, TVA si accize); s4 pregiteasci viitorii candidagi la aderare pentru o integrare mai rapida in piaja unica! © Tarif vamal comun Daca in interiorul uniunii vamale maefurile circula liber, firi restricyi, pentru mirfurile importate din afara comunititii se aplict caxifil vamal comun, El se aplici mirfurilor importate care traversea frontierele externe ale uniunii vamale. in procesul claboririi tarifului vamal comun UE trebuia si conformeze prevederilor Acordului General asupra Tarifelor Vamale si Comerjului— GATT, conform carora tarifull vamal al unei uniuni vamale nu poate crea incidente protectoare suplimentare far de cele generate de tarifele precedente ale farilor membre. De aceea, Tratatul a prevazut 0 reguli simpli: taxele vamale ale tarifului vamal comun se vor stabili la nivelul medici aritmetice a taxelor vamale aplicate in teritoriile vamale ale {itilor participante la uniune. Uniunea European adapteaza in mod constant tariful vamal comun care reprezinti un instrument de orientare a comertului mondial, participind la toate fazele de negociere tarifari sub egida OMC, reducind considerabil drepturile de vami. :sistenfa tarifului vamal comun reprezenta conditia necesard, dar nu si suficienta pentru funcfionarea uniunii vamale, cealalta conditie fiind atmonizarea legislatiilor vamale nagionale. Penteu simplificarca procedurilor vamale, Actul Unic European (1986) a venit cu o serie de misuri: a instaurat un nou nomenclator de marfuri, numit ,,Nomenclator combinat? care cuprinde © noua clasificare a mirfurilor; a introdus »Documentul administrate? unice” care a inlocuit documentele vamale * Marius Peofco, Alina Peofieoi, lina Popescu, Zaseitupi gi palitiel europene, Vatu Economics, Bucuresti 2008, 543 24anterioare; a suprimat, incepind cu anul 1993 toate formalitigile vamale in relaiile dintre farile membre; a previzut posibilitatea aparifiei unor dificultai particulare, sectoriale sau regionale in calea derulatii schimburilor comerciale dintre agengii comunitari impunind existenga unor ,mdsuri de sahgardare”, cu caracter particular sau general, cu caracter temporar sau permanent.2 Pentru realizarea unei veritabile pieye comune, s-a impus unirea cforturilor pentru realizarea unui segim fiscal comua Ja frontiere. Datoriti diversitiii formelor si metodelor de impunere fiscal la geaniti, au fost trasate liniile fiscalitigii comunitare prin generalizarea taxei pe valoarea adaugati, scop in care s-a hotirit: inlocuirea principiului taxrii la locul de destinajie cu cel al taxdrii Ja Jocul de origine si realizarea unei apropieri intre nivelurile taxei pe valoarea adaugata din sarile membre pentru a evita ca intreprinderile din firi cu impozite mai sczute sd capete un avantaj in fafa celor din firi cu niveluri mai ridicate. © Concurenta © Construetia uniunii vamale s-a fondat pe increderea in forjele reglatorii ale piejei. Pe uri ce climatul de afaceri a cipitat noi dimensiuni, depisind cadrul ingust, nagional, s-a impus adoptarea de reguli noi privind concurenga, care si ofere garantia ci procesele concuren{ei loiale de piai nu vor Gi distorsionate. Aceste reglementiri sunt indreptate, in egali misuri inspre activitatea companiilor, dar sia autoritigilor guvernamentale nationale, S-a convenit ca responsabilitatile in domeniul politic concurengiale la nivelul Uniunit Europene si fe impiryite intce insttuyile comunitare si autoritigile nagionale pentru asigurarea unui nivel adecvat de competitie, si garanteze unitatea piefei interne, si evite monopolizarea piefei, si nu permitd manifestarea abuzului de putere dominant si sd impiedice guverncle statelor membre si distorsioneze regulile prin abordarea de subveni. 2.2. Test autoevaluare 1 int misutile intreprinse pentru Ce reprezinti Uniunea Vamali s infiptuirea acesteia? 2. Ce obiective au fost urmatrite prin crearea Uniunii Vamale? 3. Cea implicat Uniunea Vamaki conform prevederilor Tratatului de la Roma? 4, Ce a precizat Tratatul de la Roma referitor la stabilirea taxelor vamale ale Tarifului Vamal Comun? 5. Selectagi din enumerarea de mai jos acele misuri inscrise in Tratatul de Ja Roma pentru sealizarea Uniunii Vamale: a. instituirea unui regim fiscal diferentiat intze girile membre; b. inliturarea completa, dar treptat, a taxclor vamale de import si de export in relagiile comerciale dintre farile semnatare, atit penteu produsele industriale, cit si pentru produscle agricole; care s * Dice Gheonphe, Heonomie europeans Udivurs Sitech, Crows, 207, .76 25¢.instituirea unei politici comerciale diferentiate fata de tert; d. inkiturarea completa, dar treptata, a restrictillor cantitative sia altor bariere netarifare din calea comertului reciproc al farilor membre; ¢.instituirea unor reguli diferengiate privind desfisurarea concurenfei in cadrul comunitifii 6. Din enumerarea de mai jos sclectafi obiectivele urmarite prin crearea Uniunit Vamale a. incurajarea si promovarea unui comert echitabil; b. descurajarea investitorilor stedini pe piata interna; C. protejarea piefei interne, garantind fiecirui agent economic maximum de avantaje; d. favorizarea punerii in practici a unui sistem diferentiat de percepere a drepturilor de vama, T'VA si accize, descurajarea viitorilor candidagi la integrarea in piafa interna unica ant condifille necesare pentru funcfionarea Uniunii Vamale? a. existenfa tarifului vamal comun; b. existenga frontierelor fiscale; existenfa unor reguli diferengiate privind desfasurarea concurenteis d. existenga restrietiilor cantitative in comertul reciproc; €. armonizarea legislatiilor vamale nationale. e Pentru exercifiile de tip grild, rezolvarca se regaseste si la sfrsitul manualului. 2.3. Importanta, avantajele si principiile crearii Pietei Interne Unice onstituirea piefei unice europene a fost considerati ca fiind unul unul din cele mai importante proiecte ale integririi economice, niiscut odati cu ‘Tratatul de la Roma care preciz: ininnea economica si monetard implicd fuxjunea piefelor nationale ale acestora, care sh asgure na numai libera circulatie a marfurilor in cadral comunitai, oi si 4 servtiilor, a capitalurilor si a forte’ de mined, obieetiv ce uma si se realizeze treptat si in forme diferite, in cadrul unei etape tranzitorii de 12 ani (pani la 31 decembrie, 1969). © — Totodata, in Tratat se specifick: ,yomunitatea are ca mivinne, prin realizarea unei piefe comune si prin aprpierea trata a politicilor economice ale statelor membre, 8 promoreze o despoltare armoninas’ a actitifilor economice in ansamblul comunitagi?. eS Chiar daca uniunea vamala a fost realizati in anul 1968 realizindu-se © liberalizare deplina a circulajiei. marfurilor, libera Girculagie a serviciilor, capitalurilor si forfeit de munca intimpina 26piedici importante pe fondul declansisii recesiunii economice si al cresterii somajului european. & AUVE © Pasul decisiv care a consemnat vointa statelor membre de a realiza desivarsirea piefei unice a fost Actul Unic European care a adus un nou calendar, mai precis si mobilizator in procesul de integrare, care preciza comunitatea va lua masurile necesare realizarit progresive a pref interne unice in cursul unei perioade ce 1a expira la 31 decembrie 1992". Totodata, se preciza din nou ci ,piafa internd unica presupune un spatin fard frontiere interioare in care libera circulapie a méfurilor, persoanelor, serviciir $i capitaturilor este asigurata conform disporipilor prezentulai tratat” Pentru urgentarea procesului de realizare a piefei interne unice, Actul Unic European a schimbat si regula de adoptare a deciziilor in Consiliu in ce priveste misurile privind piafa unica, de la uaanimitate Ia majoritate calificata si a sporit puterile Parlamentului European prin introducerea procedunii de cooperare in ceca ce priveste piaja unica. Instituirea piefei unice a reprezentat un proces complex si grew derulat pe parcursul a 25 de ani, care a necesitat adoptarea a numeroase hotiriri ale instituyilor comunitare pentru suprimarea obstacolelor de natura fizica, tehnica si fiscal - obstacole Azice: au fost inliturate toate obstacolele in calea mirfusilor la frontiercle intercomunitare, precum si conteoalele vamale asupra persoanelor, organizndu-se o mai buna cooperate politieneasca; - obstacole tehnice: au fost suprimate prin recunoasterea pentru cea mai mare parte a produselor a reglementirilor nafionale. Prin aceasta orice produs legal fabricat si comercializat intr-un stat membru putea fi comercializat pe piafa oricarui alt stat membru; - obstacole fiscale: au fost suprimate astfel incit la trecerea mirfusilor dintr-un stat comunitar in altul nu se mai percep taxe vamale si s-a trecut, totodati, la armonizarea taxei pe valoarea adaugat © Noutafi aduse prin Dupa anul 1992 au fost adoptate noi ‘Tratatul de la Maastricht __seglementisi_privind _funetionarea > piiefei unice: ‘Tratatul de Ia Maastricht a introdus proceduta de codecizie pentru misusile peivitoace la piata unica, iar Tratatul de la Amsterdam a stabilit linii directoare mai clare privind posibilitatea statelor de a adopta reguli nationale mai stricte decit normele comune, pentru a consolida piafa interna Functionarea piefei interne unice intr-o UE lirgiti a determinat institutiile comunitare si procedeze la reconsiderarea picjeiunice, trecinduse la 0 noua etapa in procesul de dezvoltare a acestei componente a constructiei europene in acest proces au fost angrenate: = Comitetul Economic si Social European, prin adoptarea documentului ,,Analiza piefei unice” (2007); ~ Comitetul Regiunilor, prin elaborarea documentului. Viitorul piefei unice” (2007): - Comisia Europeana, prin raportul intermediar ,O piaga unica pentru cetigeni” — 2007; 27- Parlamentul European, care a adoptat ,Rezolutia privind sevizuirea piefei unice” — 2007, - Comisia Europeani, care a elaborat raportul: 0 piafd unit pentru Eurupa seclului XP’, care reprezinta 0 noua abordare si congine masuri noi, menite si garanteze faptul ci piaja unica va oferi puteri mai mari consumatorilor, se va deschide citre micile intreprinderi, va stimula inovatia si va ajuta menfinerea unui nivel ridicat in cadrul domeniului social si de protectie a mediului. © Avantajele PIU & Constituirea piefei interne unice se justificd prin urmitoarele avantaje pentru farile comunitare: © 1. Deoarece piafa unica suprima obstacolele in calea schimburilor economice, firile comunitare, care in decursul timpului au ajuns lao anumiti specializare, vor produce ceea ce este mai productiv din punetul lor de vedere. Aceasta va conduce la 0 sporire a productivititii muncii sociale, in consecingl, la cresterea aivelului general de viagd. Dispirind constringerile schimburilor internationale (taxele vamale, restricyii netarifare), agentii economici vor avea un comportament economic generat de interesul de a produce ieftin si de calitate superioara. & 2. O piati mai largi, unificati, Mageste concurenga, atrage in acest proces un numdr mai mare de producatori si consumatoti si rept consecingi, populafia va beneficia de o mai mare varietate de bunuri si la preguri mai scizute. Pe piejele nagionale inguste, concurenja este mai restrins’, se practic prejusi mai ridicate si pot sit apari conditii pentru practicarea de prefuri administrate sau de monopol, cu consecinfe negative asupea nivelului de trai © 3. Piaja unici avantajeazd atit producitorii, edt si consumatosii, deoarece permite realizarea unor producfii de serie mare care va determina reducerea costurilor de producfie si a prefurilor. © 4. Se apreciaza cl o piagd unica va determina o noud redistribuire a capitalului investit si, ceea ce este mai important, o optimizare 4 investifiilor de capital in interioral comunitifii. Prog tchnico-stiintific contemporan generat de revolutia stiingifico-tehnicd impune investigii insemnate in echipamente de productie, existind garantia folosirii depline a capacititilor de produetie, dimensionate la nevoile intregii comunitiji, cliberate de pericolul constringerilor nafionale la export si import. © 5. Piata unica gencrind o mis ul are liberi a capitalurilor va determina © folosire rafionalé si eficienté a forfei de munci, deoarece miscarea capitalurilor este insofiti de © miscare liberi a forgei de mun Aceasta va genera 0 ocupare a fortei de mune’ de o asemenea manicri, inet si climine decalajele dintre sirile uniunii, c&t si. o mai bun’ salarizare, salariile putind fi menginute in mare misurii in limite rezonabile, @ in esenti, crearea pietei unice se consider’ a fi binefiicitoare, deoarece largeste concurenfa, liberalizeazi pata, circulatia capitalurilor si a forjei de muned, genereaza presiuni asupra reducerii 28costurilor si a preturilor si, in ultima instant’, menginerea unui nivel de trai ridicat. © — Cetigenii comunitari dispun de libertate de miscare crescuta pentru a-si face cumpiriturile, a lucra sau a trai intr-o alta fart a UE, decit cea de origine. in calitate de consumatori ei beneficiaz de posibilititi multiple de alegere a bunurilor si serviciilor de pe piagi si la prejuri avantajoase. intreprinderile au acces la noi picte, vor fi obligate de concurenja larga si-si restructureze productia si si acceadii la contracte cu parteneri comunitari si transnationali 2.4. Test autoevaluare 2 s-a finalizat procesul de creare a Uniunii Vamale? 2. Care sunt avantajele credeii Pictei interne Unice pentru firile comunitare? 3. Care din institufiile Uniunii Europene sunt angrenate in procesul de dezvoltare si consolidare a Piefei Interne Unice? 4. Care sunt libertitile previzute a se realiza in cadrul Piegei Interne Unice? 5. Care din institutiile comunitare enumerate mai jos sunt angrenate in procesul de dezvoltare si consolidare a Pietei Interne Unice? a. Consiliul European; b. Banca Centrali European; c. Curtea Europeana de Justifie; 4d. Comitetul Economic si Socials ¢. Comisia Buropeand 6. Care din enumeratile de mai jos se constituie in avantaje ale si funeionarii Piefei Interne Unice? a. sporirea productivititii muncii sociale; b, Hirgeste concurenta, atrigind in acest proces un numar mai mare de producitori si consumatori; ¢. permite realizarea unei produetii de serie mick ce va determina cresterea costurilor, d. ingrideste concurenta impunind reguli de tip monopol si oligopok; €. generiind 0 migcare liber a forjei de munci va determina sciderea eficientei utilizarii forfei de munca. existenfei Pentru exercifiile de tip grild, rezolvarea se regaseste Ja sférsitul manualului 2.5. Asigurarea celor 4 libertati de circulati & Libera circulagie — @ Daci la inceput, libera circulate a mirfurilor amirfurilor cra considerati ca ficind parte din uniunea 29vamali a statelor comunitare si consta in eliminarea taxelor vamale, a restriefilor cantitative asupra schimburilor comerciale si a altor misuri cu caracter echivalent, precum si claborarea tarifului vamal comun; mai tirziu s-a pus accentul pe climinarea tuturor obstacolelor (fizice, tehnice, fiscale) privind libera circulajie a miefurilor intr-un teritoriu firi frontiere interne, unde marfurile si poati circula la fel de liber ca in interiorul unei piete nationale. © —Tratatul de la Lisabona, referindu-se la libera circulagie a mirfurilor, precizeazi: ,Uniaea este aleituita dintr-o uniune vamala care reglementeasds ansamblul schimburilor de mitfuri si care implica intersicerea, intre statele membre, a taxelor vamale la import sila export $i a oriciror taxe ct aft echinalent, precum yi adoptarea nui tarif vamal comun én relafile on fari terfe, Libera circulati se aplci produselr oriinare din staele membre, precurs si (produselor care provin din {ari terfe care se afl in liber’ circulatie in statele membre” © Scopul crearii uniunii vamale 1-a reprezentat, la inceput, realizarea liberei circulafii a misfurilor, in sensul de a asigura conditile identice de circulatie a produselor in girile comunitare, indiferent de unde provin. Prin urmare, conceptele de import si export nu mai exist’ in relajiile dintre farile membre, ci sunt folosite numai in relagiile cu tert e& Liberalizarea circulatiei marfurilor nu inseamni o liberalizare si a controlului calitagiilor. Acest control riméne inci o necesitate pentru respectarea standardelor privind: normele de securitate, specificatiile tehnice, normele de mediu inconjuritor si de sinitate a produsclor etc. In acelasi timp, se specific necesitatea respectirii unor reguli obligatorii de concurenfi, ce interzic orice acord intre firme care ar putea limita libera circulatie a maefurilor sau care ar duce la cistigarea nor pozifii de monopol. © Libera circulatie a mirfurilor in spagiul comunitar a necesitat elaborarea tarifului vamal comun care a reglementat raporturile comerciale ale firilor comunitare cu terfii, precum si azmonizarea legislatiilor vamale nafionale care si permita aplicarea uniforma tarifului vamal in relatiile comerciale cu firile din afara spatiului comunitar. © Lairgirea UE in anii 2004 si 2007 a complicat funefionarea piejei interne unice, fapt ce a necesitat adoptarea de citre Comisia Europeand, in anul 2007, a unui pachet legislativ semnificativ privind evolugia picfei interne, intitulat: ,Piafa interna de marfuri: 0 piatrd de Lemelie a compettivitagii eurgpene?, care cuptinde o serie de inigiative privind noua strategie pentru piafa unied a secolului XXI, in special in ceea ce priveste imbunititicea functiondeii acesteia. © Libera circulatie a O alti coordonati a piejei_unice serviciilor striins legati de circulatia liber’ a mirfurilor o — reprezinti —libera circulafie a serviciilor, infapmuiti incepind cu anul 1986, Liberalizarea serviciilor s-a ficut ceva mai lent in comparatie cu rcalizatile din alte ectoare, fiind necesare reglementiri suplimentare in vederea liberalizaeii 30transporturilor, servicillor bancare si financiare, a asiguritilor, servicillor de investiti, din domeniul turismului si telecomunicafiilor. ‘Tratatul de la Lisabona reafirm egalitatea de tratament a prestatorilor interni si externi de servicit: prestatoral poate, in rederea exccutdrii prestatiei, sit isi desfisoare temporar activitatea in statul membra in care jpresteaca serviciul, in accleasi condif care sunt impuse de acest stat propritlor rewortisanf?”. Aceasta presupune climinarea oricirei discriminiri pe baza rafionalitagii si necesita aplicarea de masuri care si faciliteze exercitarea serviciilor. in ceea ce priveste libera circulatie a serviciilor, ea vizeavi prestafiile furnizate in mod normal contra unei remunerafii, in maisura in care cle nu sunt influengate de misurile privind libera circulajie a mirfurilor, capitalurilor sau persoanclor. Sunt considerate senidii — se precizeaza in Tratatul de la Lisabona — prestaile furnizate in mod obisnuit in schimbal unei remunerajii.... Serviciile cuprind in special activitati cu caracter industrial, comercial, artizanal sau actvitai prestate in cadral profesianilorliberale? ‘Trebuie ficuti distincjia intre libertatea de stabilire si libertatea prestirii de servieii. Libertatea de stabilire reprezinti posibilitatea, pentru toate intreprinderile unui stat membru, de a se instala in altul, prin intermediul unei agenfii, sucursale sau filiale; reprezinta, in acclasi timp, si posibilitatea pe care o are un lucritor independent de a se stabil intr-un alt stat_membru. in timp ce libertatea de stabilire are caracter durabil, libertatea de prestare de servicii are caracter temporar. Institugiile comunitare au urmirit in permanengi armonizarea interesclor nationale ale statelor comunitare privind claborarea cadrului juridic care si elimine obstacolele in ceea ce priveste libertatea de stabilire a furnizorilor de servicii si libera circulatic a serviciilor intre statcle membre ale UE, sau, altfel spus, liberalizarea piefei serviciilor la nivelul UE, Directiva Comisici Europene privind serviciile pe piata interna Girectiva. Bolkenstein), din anul 2006, reglementeaza_raporturile prestatorilor de servicii cu statele nafionale de destinatie, deschizaind si mai mult piata intern’ a serviciilor transfrontaliere, stimulind cresterea economici si crearea de noi locuri de munci. Conform Directivei CE, statele membre vor trebui si respecte dreptul prestatorilor de a furniza un serviciu in alt stat membru deciit in care sunt stabilifi iar statul de destinagie, va trebui si le asigure accesul liber la servicii si libertatea de exercitare a acestora pe teritoriul situ. Statcle membre vor putea sd limiteze libera prestare a serviciilor provenind din alt stat, dacd acest lucru este justificat din motive de ordin public, de securitate publicd, de sinitate publicd sau de protectie a mediului’. Categoriile de servicii ce pot fi prestate sunt: servicii de interes economic general (servieii postale, furnizare de electricitate, disteibuyie, alimentare cu api, gestionare a apei reziduale, tatare a deseurilor); servieii de afaceri (consultanja de management, publicitatea, serviciile de > Marius Pofioin(coordonatoy, op cit, p413-414 31recrutare); servieii furnizate intreprinderilor si consumatorilor (consiliere juridic’, servicii imobiliare, de distributie comercial, de turism, organizarea de térguri comerciale); servicii adresate_consumatorilor populagiei (servicii de turism, centrcle sportive, parcurile de distracfii Directiva nu se aplici urmitoarclor servicii: serviciile privind inatatea, serviciile audiovizuale, servicii sociale, serviciile furnizate de notari, serviciile de securitate privat, jocurile de noroc si loteria, serviciile din domeniul fiscal, serviciile de interes general. © Libera © Realizarea uniunii vamale, a liberei circulagii a circulagie a mirfurilor si serviciilor a fost urmati de capitalurilor liberalizarea circulatiei capitalurilor. © cieculagie liber’ a capitalurilor este consideratd numai acca deplasare a lor ca operafiuni financiare care au in mod esenfial legituri cu investirea de fonduri, fata de remunerarea pentru un serviciu prestat care reprezinti o plata. Transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat ca find o deplasare de capital, mai ales in situatia cind se stinge obligatia de plata rezultata dinte-o tranzactie ce a implicat circulatia mirfurilor si serviciilor, dup cum transferul de banenote in legiturd cu turismul ori cu calatoriile in scop de comerf, educafie, tratament medical constituie pliti si nu o deplasare de capital. © Libera circulatic a capitalurilor trebuie si fie motivati de necesitatea efectuirii de investitii pe piaga comunitara ira restrict, astfel incit si contribuie la infiptuirea obiectivului promovarii armonioase si echilibrate a activitijilor economice in UE. @ — Tratatul de la Lisabona, in capitohul ,,Cgpitalurile si playile” precizeaza referitor la circulatia capitalurilor; sunt interzie orice restrict privind circulajia capitalurilor intre statele membre, precum i intre statele membre si farile tee”. im privinga liberei circulayit a capitalurilor intre file membre exist o serie de categorii ce pot face obiectul liberei Cicculagii: investigile direete, investigille in proprietigi_ imobiliare, tanzactii privind hitille de valoare & — in privinfa obiectivelor liberalizaeii circulatiei capitalurilor, “Teatatul se refer la: climinarca tuturor estrictilor asupea circulagie’ capitalului inte firile membre si apoi a restrcflor asupra circulagiei capitalului intre statele membre si girile tere; liberalizarea trebuie conduci la consolidarea piefei unice prin incurajarea celorlalte libertigis incurajarea progresului economic prin facilitarea investiiilor de capital eficiente: & —Tratatul prevede, totodata, masusi de climinare a sestricfillor privind pligile intre statcle membre, intee statele membre $i firile terte. ,,Sunt intersie — se peecizeaz in ‘Teatat — orice restrict privind litle intre statele membre, precum si intrestatele menobre si farileterfe”. © in categoria de pligi sunt incluse: pligile aferente schimbului de mirfuri; prestiri de servicii; repatrierea profitului, plata de dobinzi cuvenite creditorului, transferul de salarii pentru activitatea desfisurata de persoane care s-au deplasat in virtutea liberei cisculagii a persoanelor. 8& Libera circulatie Primele prevederi referitoare la libera apersoanelor __ circulatie a persoanclor aveau in vedere numai libera circulagie a persoanelor asimilate agengilor economici, fie angajatori, fie prestatori de servicii si a dat posibilitatea migririi forjei de munca in interiorul UE. si resorbirea in anumite perioade a excesului de mind de lucru. Treptat, libera circulagie a persoanclor a castigat un ingeles mai larg, referindu-se la tofi cetdfenii UE, independent de orice activitate economica sau najionalitate. wLibera circulate este garantata in cadnul Unini@’ se precizeaz in ‘Tratatul de la Lisabona. Libera circulagie implici inliturarea oriciror discriminari bazate pe nationalitate intre lucritorii statelor membre in ceea ce priveste remunerarea, angajarea si alte condigii de mune’ si angajare. Libera circulafie a forfei_de munca implic’ urmatoarcle coordonate: acceptarea ofertelor reale de angajare si deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre in acest scop; sederea intr-un stat membru in scopul angajiri; riménerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajati in acest stat. Libera circulajie este ingrddita in urmitoarele doui situa - atunci cind se consideri ca angajarea persoanelor care nu au nationalitatea statului respectiv, desi apartin unui stat membru al UE, contravine interesului legitim al statului respectiv; ~ pentru motive de ordine public’, de securitate publica ori de sinitate publica. Libera circulagie a persoanelor trebuie insofiti de misuri de securitate social, stabilite prin diferite regulamente, care au ca obiectiv coordonarea regimurilor de securitate sociali, astfel incit si se poata aplica tratamentul nafional lucritorilor steiini, aparjinind altor state membre, cea ce face ca lucritorii respectivi si poata objine beneficii sociale, indiferent de teritoriul unde isi au domiciliul, Prin acea membru este obligat si-i aplice legislagia sa celui incadrat pe teritoriul sau. Perfectionarea mecanismelor de gestionare a liberei circulagii a persoanelor a Ficut posibili crearea unei zone de ,,fibertate, securitate si juste” ca urmare a acordului ,,Schengen”. Acordul Schengen elimina controalele la frontiercle interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontier’ externa, De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, azil, migragie, precum si miisusi referitoare la cooperarea politieneasca, juridica si vamali. Crcarea Spafiului Shenghen a reprezentat primul caz de integrare diferentiala in cadrul UE in sfera liberei circulatii a persoanelor. in esenta, Acordul Schengen a dorit si precizeze cui i se poate aplica libera circulatie, numai cetitenilor din anumite firi comunitare, tuturor cetijenilor din UE sau si celor din afara comunitigii europene. in anul 1985, Franja, Germania, Belgia, Olanda si Luxemburg au decis si creeze un spatiu fied granite interne, dar cu o graniti extern’, cu un control comun si reguli comune privind imigratia si azilul. Asigurarea liberei cieculagii in Spagiul Comun a impus o serie de misuri restrictive ce implici 0 cooperate sporiti intre autorititile politienesti, vamale, 33judiciare, preeum si organizate. La Spaiul Schengen au aderat ulterior si alte state: Italia (1990), Spania si Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Suedia si Finlanda (1996), Islanda si Norvegia (2001), Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (2007) si Elvetia (2008). Dintre jarile membre ale UE sunt in afara Spasiului Schengen ‘Marea Britanie, Irlanda, Romania, Bulgaria si Cipru. Cipru a decis sii nu aplice, pentru. moment, prevederile acquis-ului Schengen, dar intenjioncaza ca in decursul anului 2012 si se conecteze la ceringele Acordului, Rominia si Bulgaria a acceptat in totalitate acquis-ul Schengen dati cu aderarea la UE, depunind Declaraii de pregitire pentru evaluarea Schengen. Romania a indeplinit in totalitate obligafiile asumate Din punct de vedere tehnic, Rominia indeplineste toate criteriile si s-au atins obiectivele stabilite cu statele membre. Ca si statele membre Schengen, in anul 2011 frontiera Roméniei este siguri si securizata la nivelul standardelor impuse. Rominia este angajati in combaterea imigratici ilegale si participa activ si constructiv la dezbaterile la nivel comunitar privind Sistemul European de Avil si in ceca ce priveste politica de liberalizare a vizelor. Aminarea aderirii Rominici la Spatiul Schengen, in anul 2011, a fost legati nu din motivul neindepliniti prevederilor acquis-ul Schengen, ci de impunerea de noi restriefi, cum ar fi Mecanismul de Cooperare si Verificare in domeniul Justifiei, prin care se solicit eliminarea deficientelor functionarii sistemului judiciar din fara noastei. Aderarea la Spajiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, pentru mirfuri si cilitori, fiind creati o singurd frontier’ externa, unde controalele se desfisoard conform unui set de reguli clare in materie de vize, migrajiune, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea polifieneasca, judiciari sau vamali. Astéel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ori si prin orice loc iar cetienii statclor membre care cilitorese in Spatiul Schengen trebuie si aibi asupra lor, un document de identitate valabil, Trecerea frontierei interne poate fi aseminati cu o cilitorie in interiorul sarii. Totusi, controlul la frontierele interne Schengen poate fi introdus pentru o perioada limitat’ in timp din motive de ordine publica ecuritate nafionali, decizie ce este luati la nivelul fiecirui stat membru Schengen. ©. 2.6. Test autoevaluare 3 1, Ce deosebire exista intre libertatea de stabilire si libertatea prestarii de servicii? ici pentru combaterea terorismului si crimei sau 34a. nedndeplinirea criteriilor acquis-ului Schengen; b. nedndeplinirea criteriilor tehnice de securizare a granifelor nationale; c. nua depus la timp Declaragia de pregatire pentru evaluarea Schengen; d. pentru ci a aderat mai tirziu (2007) la UE; €. impunerea de noi restricfii cum ar fi Mecanismul de Cooperare siverificare in domeniul Justici Pentru exercipiile de tip grilt, rezolvarea se segaseste la sfirsitul manualului. ya, 2.7.Rezumat Unitatea de invijare 2 ne arati ci activitatea economic’ este mai eficientd atunci cdnd societatile sunt unite decit atunci cind sunt divizate, iar elementul unificator, de progres, se consider a fi piafa unica. in esenti, crearea pietei unice se consider’ a fi bineficitoare deoarece lirgeste concurensa, liberalizeaza piata, circulagia capitalurilor si a forjei de mune’, genereazi presiuni asupra reducerii costurilor si a preturilor si, in ultima instangi, menginerea unui nivel de trai ridicat. Constituirea piefei unice, potrivit prevederilor ‘Tratarului de la Roma si a altor dispovitii adoptate ulterior de cate diferitele instututii ale Uniunii Europene, urma sa se realizeze in mod treptat, mai intéi sub forma unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicind, in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a maefurilor, iar in ctapa a doua, libera circulaie a capitalurilor, serviciilor, forfei de munca ajungindu-se in final la adoptarca une? monede unice in cadrul comunititilor, Scopul cresrii uniunii vamale [a reprezentat realizarea liberei citculagii a marfarilor, in sensul de a asigura condigii identice de circulagie a produselor in irile comunitare, indiferent de unde provin. Acest deziderat a fost realizat de abia in anul 1993, de cind marfurile pot traversa liber frontierele intercomunitare. Conceptele de import si export nu mai existi in relagile dintre firile membre, ci sunt folosite numai in selafiile cu teri Realizarea piefii interne unice, asa cum a fost stipulata in Tratatul de la Roma, a intimpinat numeroase dificultigi si gecutigi, fapt ce a necesitat adoptarea unor misuri ulterioare pentru urgentarea_acestui proces. Actul Unie European, adoptat in iunie 1985 si ratificat de parlamentele statelor membre ale C.E.E. a avut ca obiectiv real unei piefe unice europene, pind la sfirsitul anului 1992, cind trebuiau asigurate cele pateu libertigi fundamentale, respectiv circulagia maefurilor, a forfei de munci, capitalului si serviciilor. Consiliul European reunit la Amsterdam a primit favorabil Planul de acfiune in favoarea Piefei Interne Unice, preventat de Comisia Uniunii Europene Consiliului ministerial; acest plan expunea {intr-o manieri detaliata acfiunile prioritare care trebuiau puse in aplicare area 36pentru ameliorarea functionirii Piefei Interne Unice pani la 1 ianuarie 1999, ph a 2.8. Termeni cheie Piafa unica, uniunea vamala, libertate de circulatie, tarif vamal comun, regim fiscal = 2.9. Bibliografia Unitatii de invatare 2 Miron Dumitru - Economia UR, Editura Luceafirul, Bucuresti Pirvu Gheorghe - Economie, Fditura Universitaria, Craiova, 2002; Pirvu Gheorghe - Economia relagiilor europene, Editura Universitaria, Craiova, 2002; Pirvu Gheorghe - Economic Europeand, Editura Universitaria, Craiova, 2013. Prisecaru Petre - Guvernanta UE, Editura Economici, Bucuresti, 2005; Procesul de convergent’ institutional, Editura Economica, Bucuresti, 2008. Raspunsuri Test autoevaluare 1 5. bsd 6. a5e Tease Test autoevaluare 2 5. de 6. ash ‘Test autoevaluare 3 3. asb sae 5. ae 6.asd 1d 8. bd de 37