Unitatea de invatare 5 CONCURENTA SI POLITICA CONCURENTIALA TN UE Cuprinsul capitolulus 1. Copies de omanen plies concent n UE, 3.2. Test antoenaluare 1 3 Fitgel evoke pit concent dgok inlet tai kai frent Test auteruluare 2 Obie pot de anzeenfin Unie Eonpand Test auteraluare 3 57. Refwmapokiamseeniaka Unni Ennpene 58 Test auteruluare 4 5.9. Recumat 5.10. Termeni cheie 5.11, Biblingrafe Objectivele cursului: parcurgerea acestei unitifi de invijare va facilita insusirea de cunostinge si formarca de competenge care si permit studengilor: + Fixarea conceptelor legate de concurenta, politic’ concurentiaki « intelegerea mecanismului de functionare a sistemului concurential: etape, obiective, reforma politicii concurentiale ete * Localizarea institujilor europene implicate in reglementarea si aplicarea politicii concurengiale la nivelul UE + infelegerea aplicarii politicii concurentiale comune in Romania de-a lungul proceselor de aderare respectiv integrare. i Durata medie de parcurgere a unitéii de imiijare: 2 ore 5.1. Conceptele de concurenfa si __ politica concurentiala in UE Dezvoltarea economica a fiecirei {iri comunitare, a Uniunii Europene in ansamblul siu, este de neconceput firi mentinerea unui mediu concurengial functional, cerinta fundamental’ a economiei de piay Concurenga: + desemneaza relatiile dintre tofi agentii economici care actioneazi pe piati pentru realizarea proprillor interese, in condifii de libertate economici. + este o realitate, 0 caracteristica + este o lupti dust cu mijloae © (cantitate, calitate, pref) si extraeconomice (spiona}_ industrial, actiuni de sabotaj, politici. de dumping) pierei economik 67‘Tipuri de concurenga: Politica concurengialt Obiectivele politicii concurengiale reglementate in domeniul coneurengei: + este o confruntare dintre agentii economici in vederea obtinerii unor conditii mai bune de productie, desfacere, de efectuare a operatiunilor banesti + are rol fundamental in economia de piafa in: = garantarea bunistirii consumatorilor, — sealizarea unei cepastitii optime a resurselor — ofericea de motivagii privind cresterea eficienjei si nivelului tehnic si calitativ al productici. perfect (cind pe aceeasi piafi actioneaz un nu cumparitori si de puteri aprosimativ egale) si émperfécti (monopolul, oligopolul, concurenga monopolistic3) = direct, atunci cand agenjii economici aflaji in competifie se adreseaz aceleiasi nevoi, cu produse similare sau identice, indireetd, atuneci cind se oferi bunuti diferite pentru satisfacerea acelorasi nevoi ™ Jojalt, cind sunt utilizate corect instrumentele luptei de concurengi si nelojald, acunci cand agentii economici utilizeaz mijloace incorecte pentru acapaarea piefei ir mare de vinzitori si + presupune un cadru regulamentar in care guvernele si CE pot mengine si stimula concurenfa in scopul maximizirii performantelor economice + urmireste si climine si si descurajeze practicile comerciale restrictive precum carteluri, monopoluri sau alte bariere din calea accesului la piagi care ar putea restriinge si distorsiona concurenta + reglementeaza comportamentul pe piati al agentilor economici, astfel incit acestia si desfigoare afaceri conform cu tratatcle comunitare + cuprinde toate masurile ce reglementeaz concurenta pe 0 piafi liberi incluzind politica comerciala, politicile de reglementare si misurile adoptate de guverne cu privire la politicile anticoncurentiale ale firmelor din sectorul privat si public + urmiireste asigurarea cadrului general manifestirii unei concurenge Joiale + este 0 politica sectoriali cu caracter suptanagional 4 cresterea burs tirii_ consumatorilor prin imbunitatirea performantelor economice ale firmelor ofertante de bunuti si servicii # protectia consumatorilor fai de tendinjele marilor companii de a acapara piefele si de a stabil prejuri de monopol; stoparea sedistribuiriiveniturilor in favoarea monopolurilor si cartelurilor, ¢ protejarea firmelor mici si mijlociis @ integrarea eficienti a piefelor nationale ale statelor comunitare in piaya intern’ unici a ULE. A stoparea si eliminarea acordurilor dintre firme care au ca efect distorsionarea concurengei si manifestarea abuzurilor de putere dominanté A reglementarea fiziunilor dintre firme prin asa numitele reglementiti antitrust 68A liberalizarea sectoarelor economice cu caracter de monopol de stat ce inci ex economiile statelor nationale (telecomunicatiile, gazcle naturale, electricitatea, transportul feroviar) A monitorizarea ajutoarelor acotdate de cdtre stat firmclor nationale. oo 5.2. Test autoevaluare 1 1. Ce desemneazA concurenia? 2. Care sunt tipurile eoncurenei? 3. Care din tipurile concurenjei indeplineste rolul de cel mai important, principiu organizajional al economic de piayi? 4. Lace se referi politica de concurenga? 5. Care este scopul politicii de concurengi? 6. Care sunt obiectivele (dezideratele) politicii de concurenta? 7. Care sunt domeniile reglementate prin politica de concurenga a UE? & Precizafi care dia enunjurile de mai jos redau corect ce este concurenga: a. este politica adoptata de stat penteu acordarca de ajutoare; b. este politica adoptati de stat in domeniul achizigilor si fuziunilos; este 0 lupti dus cu mijloace economice si extracconomice; 0 lupti,o rivalitate intre girile membre ale UE; t¢ 0 confruntare intre agentii economici pentru obfinerea unor conditii mai bune de productie, desfacere si de efectuare a operafiunilor binesti. 9. Care tip de concurengi indeplineste statutul de cel mai important »Principiu organizagional al economiei de piaga”? a. concurenga imperfect; b. concusenta loiaki; ¢. concurenta neloiakiy d. concurenta indisectas €. concurenta perfec! 10. Care sunt obiectivele politicii de concurengt? a. eedisteibuicea venitusilos in favoarea monopolusilor si cartelurilor, . ocuparea piejelor de eatre marile monopoluri; ¢. posibilitatea stabilirit de prefuri administrate; d. protejarea firmelor mici si mijloci; ¢. integearea eficienti a piejelor nagionale ale statelor comunitare in piafa interna unica I. Precizagi care din domeniile prezentate mai jos sunt reglementate prin politica de concurengs: a. monitorizarea ajutoarelor de stat acordate firmelor nationale; b. liberalizarea fuziunilor dintre fieme; c. Hberalizarea ajutorului de stat; 4. consolidarea sectoarelor ceonomice cu caracter de monopol de stats €. stoparea si climinarea acordurilor dintre firme care au ca efeet distorsionarea concurenfei. 69Etapele evolutiei politicii concurentiale Rispunsusil la toate intitle tesmbai deautoevaluare 1 se regisesc in Unitatea de inviare 5, pg. ..... Pentru exercigile de tip gai, rezolvarea se regitseste In sfirsitul manualulai. 5.3. Etapele evolufiei politicii concurentiale, dezvoltarii $i implementdarii cadrului legislativ aferent @& in Tratatele de a Roma (1957), Maastricht (1992), si Lisabona (2007): sunt cuprinse prevederile pe care se bazeazi politica european’ in domeniul concurentei sunt stabilite insticugile comunitare cu atribugit in acest domeniu: PE, Consiliul UE, CE si Curtea E de Justifie regulile procedurale au fost elaborate si adoptate astfel inet antralul st remind la nivel sapramarional gsi fe exeentat de tre Convisia Exuropeanda © competentele Comisiei Europene ou pritire la politica de concurentd au fost precizate de Consital UE. in Regulamentul ne.17 din 1962, care prin aplicarea sa centralzatt a diminuat roll autoritailor nationale. & Cand a fost conceputi politica concurensiali situayia in acest domeniu se prezenta astfe © Germania era singura jar cu o legislagie in domeniul concurengeis © Belgia si Luxemburg nu aveau legislafi in acest domeniu; © Olanda se ghida dupa prevederile cuprinse in Competition Act din __ 1956, dar care impunea foarte pugine restrictis © jin Italia, monopolurile si practicile restrictive erau reglementate de Codul Civil; © Franta dispunea de o legislatie care reglementeazt diferit practicile restrictive ale companiilor. @in prima etapa 1957-1972 prioritate au avut practicile restrictive, fiind neglijate aproape in totalitate in cadrul reglementiilor ajutoarele de stat si monopolurile + Realizari + a fost constituita reteaua institugiona a fost desemnat comisarul responsabil cu politica de concureng + au fost identificate si aplicate o serie de i restrictive; * a crescut rolul Curgii Europene de Justigic in solugionarea litigilor + principala caracteristica a politicii concurengiale in aceasti etapa a fost titudinea sa reactive, defensivat in a doua etapa 1973-1981 a fost sedefinita politica concusentialé penteu a favoriza restructurarea sectoarelor ceonomice aflate in declin + Auavut prioritate controlul ajutoarelor publice acordate de guvernele firilor membre; ca fuziunilor sia altor forme de concentrare economic’. aferent’; © monitoriza + principala caracteristies a fost atizudinea sa ofensivd, proactina pe fondul cresteriirigurozitiii in aplicarea principiilor politicit concureniale PPA treia etapa - ultimele dou’ decenii ale secolului XX % sa desfigurat pe fondul finalizirit procesului de creare a pieyei interne unice 70prioritare au fost fuziunile si a ajutoarele de stat PA patra etapa - prismul deceniu al secolului XI a avut ca priorititi: cresterea rolului politicii concurengiale in asigurarea_unei competitivitiji exteme ridicate a economiei comunitare * partajarea optima a responsabilititilor privind implementarea si controlul politicii concurengiale intre autoritigile nationale si cele comunitare * Comisia European’ si Curtea European de Justitie se ocupi de administrarea curenta a politicii concurengiale si coordonarea evolutici acesteia la nivelul UE + Parlamentului European si Consiliului UE au rolul de a crea prin Regulamente cadrul de actiune al companiilor si guvernelor nafionale @7Pina la adoptarea Actului Unic Buropean: “ Parlamentul si Consiliul au avut un rol marginal ‘ instrumentele de decizie in aplicarea politicit erau gestionate de Comisie printr-un raportor special pe problematica concurentei. 27in cadrul Tratatelor de la Maastricht (1992) si de la Lisabona (2007) au fost precizate atribugiile lirgite ale Parlamentului si Consiliului UE, © Parlamental influenteaza activitatea Comisiei pe dou’ cli omisia, prin comisarul pentru concurenti, este obligati ca anual si prezinte un report pe probleme de concurenti care trebuie validat de Parlament - Parlamentul, in cadrul sedinjelor plenare adreseaz intrebari si solicitit rispunsuri cu privire la efectele pe care politica concurentialé le are asupra agengilor economic E©7Consilial UB se. implici in politica de concurenfi prin elaborarea de reglementisi si acordarea de excepii cadru. in ultimul timp, Consiliul se implica tot mai mult, sub aspect legislativ, in fundamentarea politicii de concurenti, conferind astfel politicii de concurenta o mai mare transparenti. @7Comisia Europeant = gestioneaza politica de concurenyi = acjioneazi fie din proprie inifiativi, fie la solicitarea cetigenilor, companiilor sau la reclamagiile statelor membre = stabileste cegulile concurentei, efectueaz investigayii si di solutia ce trebuie adoptatt = are in structura sa Directoratul General IV. si comisarul de specialitate = Comisia poate interzice urmitoarele tipuri de acorduri: de impartire a piefei, de control al preurilor, de achizitii exclusive, de distribugie exclusiva sau selectiva, precum si acorduri privind drepturile de proprictate industrialé si comercial. = are largi atvibutii de snrestigare - atunci cind comisia este se Comisia poate actiona in baza unui mandat simplu sau in baza unei decigi? sau a unui mandat elaborat de Curtea de Justifie Ancheta se poate finaliza prin adoptarea uneia din urmatoarele decizit posibile: yatit este deschisd o anchetd > este adresatti o ,tcriware de clasure” * nu se va interveni in derularea proiectului respectiv; > este transmisi o ,aletare negatind?” > c& libera concurenta nu este ameningatas > acorda o ,esxepiar”, limitatd in timp si condivionatis 1 Iastitugiile comunitare cu sarcini elaborarea si aplicarea politicié concurentei> constatd ilegalitatea aranjamentului si il inferge, aplicdnd amenzi de pind la 1 milion euro sau in cuantum de 10% din cifta de afaceri a firmelor implicate. 2Cartea Europeans de Justitie + este responsabili in privinga supervizaei legalicagit cegulilor in domeniul concurentei si in aplicarea reglementicilor. + creeaz mediul propice .e contureaza reglementirile Comisiei + deciziile sale sunt obligatorii pentru toate statele membre, pe fondul prelevanfei dreptului comunitar asupra celui najional + claboreaz decizii care greu pot fi invalidate 7Cartea de Prims Instangi: ‘a fost creati ca urmare a numeroaselor eau ce trebuie si fie judecate si solufionate * analizeazi spetele mai simple si usoare si di verdicte in termene mai scurte. 5.4. Test autoevaluare 2 1 Case au fost caracteristicile politic# concusentiale a UE in perioada 1957- 19722 2.¢ 19817 3. Care au fost prineipalele preocupari ale politicii concurengiale in perioada 1982-20002 4. Care au fost priorititile politicii concurengiale in primul deceniu al secolului XXPP 5. Precizajimodalitiile prin care Parlamentul European poate si influenjeze activitaten Comisiei Europene in domeniul concurengei. 6. Care sunt atributele Comisiei Europene pe linia politicit de concurengi? 7. Care sunt decizile ce pot fi huate de Comisia Europeana ia urma exercitirii uunei anchete? 8 Politica concurengiali a UE a fost astfel conceputi tncét ,,controlul sit iménd la nivel supranational si si fie exercitat” de: a. Paclamentul b. Comisia European’, ¢. Curtea Furopeand de Justiic; 4. Consiliul Buropean; €. Consiliul Uniunii Europene. 9 Regulamentul ne.17 al Comisiei Europene cu privire Ja politica concurengiali au oferit mediului de afeceri siguranga: a. practicaeii de preyuri administrate; b. respectarea legalitagii este o prioritates ¢.controlul este centralizat; heierii de acorduri penten impartirea piefelos, . utiizieit ajutorului de stat. 10. Care au fost principalele caracteristici ale politicii concurentiale fa petioada 1957-1972? .atitudinea sa ofensiva; b. atitudinea sa reactivas ¢-atitudinea sa defensiv’s 4. atitudinea sa constatative ¢ au fost caracteristicile politicii concurenfiale a UE. in perioada 1973- 72Practicile comerciale testrictive d._ supervizea celui comunitar, ¢. supervizeaza relatile dintre Parlament Consiliu si Comisic. 18. In cadrul preocupatilor Comisiei Europene pe linia politicii de concurengi, in primul deceniu al secolului XI s-au aflat urmatoarele peioritipi: a asigurarea prevalentei dreptului national asupra crea rolului politicii concurenfiale in asigurarea_unei competitivititi externe ridicate a economici comunitare; b. partajarca optim’ a responsabilititilor privind implementarea si controlul politicii concurenfiale intre autoritigilenajionale si_cele comunitare; ¢.cresterea rolului comisarului european pentru concurengi, d. cresterea rolului Parlamentelor Nafionale; ¢. cresterea rolului presedintelui Comisiei Kuropene. in Unitatea de iavisare 5, pg. ..... Pentea exercifile de tip gilt, rezolvarea se regiseste Ia sfirsitul manualului. © Réspunsuril h toate intebitile wesaului de autoevaluare 2 se regtsesc 5.5. Obiectivele politicii de concurenfa in UE (2 Tratatele de la Roma, Maastricht si Lisabona cuprind dispozifii cu privire la practicile de afaceri care au efecte anticoncurentiale si care afecteaza comeryul international: % practicile comerciale restrictive, * abuzul de putere dominant’, achizigile si fuziunile; ajutoarele de stat; politica cu priviee la sectorul de stat. ‘Tratarul de a Lisabona ,Sunt incompatibile cu piaga interna si interzise orice acorduri intre intreprinderi, orice decizit ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot afecta comertul dintse statele membre si care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restelingerea sau denaturarea concurentei in cadcul piefei comune”. © Sunt cinei tipuri de ingelegeri sau aranjamente incompatibile cu principiile piegei unice: W® care stabilese prequri de winzare, de cumparare sau alte conditii de tranzactionare; W® care pot avea ca scop limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltieii tehnice sau investitilor; 4#® care impart picfele sau surscle de aprovizionare; W care aplici, in raport cu partenerii comerciali, conditiile inegale la prestafii echivalente; #® care conditioneazi inch contractelor de acceptarea de citre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor, nu au legitura cu obiectul acestor contracte. © ‘Tratatul prevede si situagiile in care se pot accepta anumite aranjamente intre firme 74” ° atunci cind acordul, infelegerea are un efect nesemnificativ asupra piefei, aviind in vedere pozifia slabi pe care firma o are pe piaga produsului respectiv aranjamentele care contribuie la imbunatifirea produetiei sau distributiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurind totodati consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obyinut. © Principalele cazuri de exceptare sunt: . . . Exceptarea poate fit individuall si este dati de Comisie pe ba prealabile, sau colectivd, dati de Consiliu printr-un cegulament care preciza acorduri de importanti minora (cifta de afaceri < de 200 mileuro si cota de piata < de 5%) acorduri de cercetare si dezvoltare; {ngelegeri de distributie selectivas {ngelegeri pentru transfer de tehnologie. aunei verificari conditile minime. > este reglementat prin articolul 102 al Tratatului care preeizeazi: ele incompatiila cu piata interna si intersicd, in macura in care poate afcta comertul dintre satele membre, folosirea in mod abuziv de citre una sau mai multe intreprinder’ a unei positii dominante detinutd pe pata interna sau pe o parte semnifiatva a acestei”. Pozigia dominant sau puterea de piaga, reprezinta situatia in care, puterea economici definuti de o firm’, ii permite acesteia si obstructioneze concurenga de pe piata in cauzi sau si influengeze in mod covirsitor condigiile in care se manifest’ concurenja. Determinarea povitiei dominante se face Iuind in considerate: cota de plata, geadul de integrare pe vertical’, structura sau concentearea piefei, barierele la intearea pe piafi, importanta refelei de comescializare, avansul tehnologic. povitia dominant’ nu este incriminatd, ci precticile abuzive ale unei {ntreprinderi cu povigie dominant impunerea prejurilor de vinzare sau de cumparare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile; % limitarea productiei, a distribusiei sau dezvoltirii tehnologice; + aplicarea, in raport cu partenerii comerciali, a unor condi inegale de prestagii echivalente; + conditionarea incheiesii unor contracte de acceptarea de citee uunor clauze stipulind prestatii suplimentare care mu cu obiectul contractuluis + practicarea unor prejuri excesive sau de dumping in scopul {nliturarii concurentei; refwaul de a teata cu anumifi beneficiari sau refwzul de a oferi anumite serviei Dificultatea consti in stabilirea abuzului, daci existi, luandu-se in discuyie doar efectele comportamentului firme: tn asemenea spefe nu sunt previzute derogari, sanctiunea este pronunjati de comisie care poate aplica si amenzi sau penalitati 75 Abuzul de putere dominantMecanismul achizigiilor si faziunilor Ajutoarele de stat. Finalizarea procesului de creare a PIU a creat facilitiile pentra expansiunea firmelor si capitalusilor care se poate realiza fle prin resurse proprii acumulitilor, fe prin achizifii si faziuni. 5 Tratatul de la Roma: i, pe calea & a sprijinit expansiunea economicd a comunitigii prin ex dimensiunilor fiemelor pe o anumiti treapti a dezvoltaii concentrarea puter economice a denaturat concurenfa sia diminuat capacitatea de rezistengi a fiemelor mici si mijloci. © datoritd riscului dominic piejelor de citre marile concerne, atitudinea statelor nagionale si a institupillor europene s-a modifica © Comisia Europeans a claborat Regulamentul in materie de achizitii si fuziuni, a fost partajati problema responsabilittilor intee autoritigile nationale si cele comunitare sa convenit ea legislagia comunitard st concentriri economice, de dimensiune comunitari, care ar putea conduce la restringerea, inliturarea sau denaturarea considerabili a concurenjei pe un segment important al pietei & 0 fiviune poate # acceptatd daci se stabileste ci ea nu duce la restringerea sau distorsionarea concurentei pe piajd rerea ¢ limiteze doar la marile E Ajutoarele de stat sunt forme de sprijin care provin de la stat sau de la alte entititi publice, sub form’ de: subventii, imprumuturi_in_conditii favorizante, exoneriri_de_impozite,_alte_forme_de_facilititi_fiscale. conditii_favorizante in_ceea_ce & Motivul principal care a stat la baza solicitirii de citre statele membre a dreptului de a acorda ajutoare a fost acfiunea de eliminare 2 discrepangelor regionale in ceea ce priveste dezvoltarea economica. & Politica comunitara in domeniul ajutoarelor de stat este de nature exelusiv supranagionali. & Ajutoarele publice (de stat) se pot clasifica in: * ajutoare incompatibile cu prevederile teatatelor care pot afecta schimburile comerciale dintre statele membre si deforma concurenja % ajutoare compatibile cu prevederile tratatelor (sociale, pentru calamititi naturale) + ajutoare care pot fi declarate compatibile de citre Comisia Europeand (ajutoare regionale, ajutoare destinate cercetirii, ajutoare pentru protectia mediului ambiant) Tratatul de la Lisabona considera > ajutoarcle de stat acordate fie companiilor de stat, fie celor private sunt interzise daca afecteaza sau ameningi concurenga. > sunt compatible cu piata intern’: > ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condigia ca acestea si fie acordate fri discriminare in functie de originea produselor, % ajutoare destinate reparicii pagubclor provocate de calamitatile naturale sau de alte evenimente extraordinare; 76% ajutoare destinate dezvoltarii economice a zonelor ramase in urmi, in care populafia are un nivel de trai scdizut sii un somaj ridicat, CE considera ci toate categoriile de ajutoare de stat ar trebui si fie tot mai limitate *© CE si-a propus sf creeze un mediu concurengial a nivel comunitar prin inteoducerea principiilor concurentei loiale si in domeniul proprictagii de stat. * Activititile din sectoarele proprietitii de stat, ia mod natural monopolizate, constituie de fapt infrastructura economiilor nationale avand o pronuntati dimensiune monopolist Mul timp, activitagi precum telecomunicatile, energia, serviciile postale side transport, de furnizare a gazelor si apei au fost exceptate de la seglementitile ia domeniul concurengei > servici de slabi calitate, ineficieng’, pectuei diferite la nivel comunitar ete Comunitatea European nu face distineyie din punctul de redere al trataentului aplicat intee firmele private si cele aflate in proprietatea publica Desi acioneaz’ aproape exclusiv inte granijele nayionale aceste sectoare pot genera manifestiri ale concurentei neloiale, conducind la distorsionarea concurentei. + Pentru eliminarea sprijinului statului sub aspectul subvengilor publice, a segulilor in domeniul concurentci Directiva cu privire In Raportutile financiare intre guverne si firmele de stat asati modalititile prin care poate fi denaturata concurenta in acest sector: > prin privilegiile de care sar putea bucura intreprinderile publice producitoare de bunuti si servicii comerciale, pe calea tratamentelor preferenfiale in raport cu intreprinderile similare din domeniul privat > prin existenta unor monopolusi nationale cu caracter comercial in domeniul transporturilor, eneegici si telecomunicagilor, care erau subventionate de stat in tendinga acestora de a edstiga supremaia in economia europeana > prin ajutoarele de stat sub forma subventiilor, creditelor cu dobinzi preferengiale, scutiri de datori, reduceri sau seutiri de impozite @ 5.6. Test autoevaluare 3 1. Enumeragi tipurile de infelegeri sau aranjamente intre firme precizate in a trebuit si giseascd aggumente care si legitimeze aplicarea ‘Teatatul de la Lisabona, ca Bind incompatibile cu principiile functional pieyei 2. in ce consti Abuzul de putere dominanta? 3. Ce practici abuzive pot fi utilizate de o firma cu putere dominanta si care sunt interzise prin politica concusenti 4. Sub ce forma poate fi acordat ajutorul de stat? 5. Precizafi ajutoarele de stat compatibile cu principiile functionirit pieyei interne. 7 Politica cu sectorul de stat.6. Cum pot fi clasificate ajutoarele de stat? 7, Tratatul de Ia Lisabona prevede situagiile in care se pot accepta anumite aranjamente tatre firme, fini a fi afectati concurenfa: a. acorduri de importanfi major’ judecate prin cifra de afaceri si cota de piagas b. acorduti de important minori judecate prin cifra de afaceri si cota de piagi ingelegeri de distribugie totals d. injelegeri de distributie selectivas . ingelegeri privind stoparea transferului de technologie. & Exceptarea anumitor ingelegert, aranjamente, acordusi intre firme poate fi: a. totals b. partials individuakis d. colectiva; ©. global 9. Precizati care din practicile enumerate mai jos au caracter abuziv: a. aplicarea, in raport cu partenerii comerciali, a unor conditii egale de prestafii echivalente; , practicarea unor prequri libere de pia concurenta: ¢. incheierea unor contracte fii conditioniri suplimentare care nu au Iegitur’ cu obiectul contractuluis, , limitarea producti, a distributici sau dezvoltarii tehnologice; e. practicarea unor prefuri excesive sau a unor prequri de dumping. 10. Selectagi din enumerarea de mai jos ajutoarele de stat compatibile cu piafa interna si care sunt acceptate: a. ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor industrial b. ajutoarcle destinate reparieii pagubelor provocate de calamitatile naturale; dezvolte ¢. ajutoarele care denatureaz concurenta; d. ajutoarele care favorizeazi anumite inteeprinderi; €. ajutoarele care afecteaz schimburile comerciale dintre state. Rispunsurilela toate intrebatil testului de autoevaluare 3 se regitsesc in Unitatea de tavitare 5, pg. ..... Pentru exercipille de tip grili, rezolvarea se regaseste la sfirsitul manualului, 5.7. Reforma politicii concurentiale a Uniunii Europene Realizarea Piefei Interne Unice si a Uniunii Economice si Monetare a condus la extinderea piefelor si la aparitia a numeroase provocari la adresa economiilor firilor din Centrul si Estul Europei care au aderat dup 2004 la UE, privind concurenga si politica concurengiala. Punerea in aplicare a unei politici comunitare funcrionale in domeniul concurenfei, valabilii pentru toate firile comunitare, indiferent de stadiul integra economice a necesitat rezolvarea a doua probleme: 78= pret competitiv zarea obiectivelor si rolului politic’ de concurengi in asigurarea interne si externe; Partajarea optima a responsabilititilor in domeniul politicii de concurent’ intee autoritigile nagionale si cele comunitare. sstinderea si adincirca procesului de integrare economici, globalizarea lumii afacerilor si multiplicarea piefelor afecteazd comportamentul firmelor si autorititilor najionale din U.E., ceea ce impune dezvoltarea si reformarea politicii concurenfiale. ~ intitirea reglementirilor concurentiale si aplicarea riguroast a legit concurenjei ceea ce presupune concentrarea eforturilor Comisiei Europene asupra problemelor esenfiale care vizeaz4 interesul Comunitifii si crea probleme aplicirii politic de concurenti. Comisia va trebui si se concentreze, in principal, asupra practicilor care incalc’ legislatia si cauzeavat grave prejudicii, pe de o parte, si si asigure 0 abordare predominant economic’ in aplicarea legislated concurentiale, pe de alt parte descentealizarca efectiva si implicarea mai accentuati a autosititilor si instangelor nationale din statele membse in procesul de aplicare si evizaire a legislagieiconcurengiale comunitar doreste © mai bund partajare a sesponsabilititilor Comisiei cu autoritiile nagionale pentru o alocace eficienti a resurselor cuvenite acestei politici sio aplicare a legislajiei cAt mai aproape de interesele cetijeanului ‘in acest sens s-au facut deja primii pasi prin crearea Refelei europene a autorititilor in domeniul concurengei care funcjioneaza astie: 0 autoritate nagionala care primeste reclamayia ancheteaz si se cup de rezolvarea cazului, caz care poate fi anchetat si de citre o alti autoritate najionala, Comisia intervenind atunci cind sunt afectate mai mult de trei state, situayie in care autorititile nationale vor inceta si actioneze simplificarea procedusilor de aplicare a reglementitilor si reducerea bisoceatici pentru companii urmarindu-se o aplicare consistent i uniform a logislagci, fed influente politice, precum si realizarea unei clarititi mai mari a segulilor. a fost creat cadrul onganizatoric, legislativ si procedural privind concurenga, conform negocierilor pentru capitolul ,Concurenti”; a fost acceptat in intregime acquis-ul comunitar, fir a solicita o perioada de tranzitie sau derogare. sau claborat legile cadru: legea concurentei, legea ajutorului de stat gi legislatia secundaria a fost creat autoritatea nafionaki autonoma de concurenfi al din: © Consiliul Concurengei elabores’ legislayia secundar’ necesard si aplict prevederile legale in sensul protejéei, menginerit si stimukirit concurenge. © Oficial concurengei, organ de specialitate al Guvernului, aflat in structura Ministerului Finanyelor Publice are atsibugii in domeniul aplicirii politicii concurentei si ajutorului de stat. tui *Legea concurengei 21/1996: 79 Obiectivele reformei politicit concurenfiale: Politica concurengialit in Romania= scop protejarea, menginerea si stimularea concurentei in folosul consumatorilor. reglementeaza: int e dominanta si controlul concentrarilor economice. egerile si practicile concurenteis abuzul de pute Conform legit sunt interzise orice ingelegesi intee agentii economici si practic’ concertate care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concuren(ei. Legea nu interzice definerea unei pozifii dominante pe piaja romineasca, ci doar abuzul de pozifia dominaneé prin recurgerea la fapte anticoncurengiale care afecteaz comerjul sau prejudiciaz consumatori. Legea admite concentririle economice daci in urma analizei se apreciazi ci sunt compatibile cu un climat concurential normal si due la cresterea eficienfei economice, a competitivitifi la export, asigurarea unor avantaje pentru consumatorii prin prefuri reale mai reduse ‘ Legea privind ajutorul de stat nr.143/1999 reglementeazd criteriile acordirii ajutorului de stat, notificarea ajutorului de stat si pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenga obligafiei de notificare Consiliul Concurengei a adoptat regulamente care vizeaz categoriile de ajutor de stat ce pot fi acordate: ajutorul regional, pentru intreprinderile mici si mijloci, penteu salvare si restructurare. Pentru a se asigura compatibilitatea acordarii ajutoarelor de stat sub forma facilitafilor cu un mediu concurential normal si pentru eliminarea oriciror suspiciuni, Consiliul Concurentei a solicitat stabilirea unor ceiteri verificabile de alocare a inlesnirilor la plata impozitelor, taxclor si a altor venituri bugetare, stabilirea unui plafon maxim pind la care se poate acorda ajutorul de stat sub forma inlesnirilor. Ce depiseste acest plafon se conside: ajutor de stat individual si trebuie notificat Consiliului Concurentei. 5.8. Test autoevaluare 4 1. Care sunt obiectivele ce se urmiiese pein seforma politicii concurentiale? 2. Cace sunt ateibuyile Consiliului si Oficiului concusengei? 3. Ce probleme trebuie rezolvate pentru punerea in aplicare 2 unei politic comunitare fanctionale in domeniul concurenjei, valabild pentra toate piile comunitare? a. aprobarea de derogiri la acordarea ajutoarelor de stat in ffrile mai pugin dezvoltate; b. precizarea obiectivelor si rolului politieii de concurengi in asigurarea competitivitfil interne si externe; . partajarea optima a responsabilitigilor in domeniul politicit de concurenfi intre autorititile nagionale si cele comunitare; 4. eliminatea tuturor exceptailor, €. practicarea unor pre{urri fixe pe intreg teritoriul UE. 4. Adoptarea politicii concurengiale in Romania a presupus: a. adoptarea unei legislaii care si favorizeve intreprinzatorit romani; b. crearea autorititii nagionale autonoma de concusentas c. interzicerea oriciror forme de concurenta, d. acceptarca part «. acceprarea in intregime aequis-ul comunitar in domeniv jd a acquis-ul comunitar in domeniu; 80Rispunsaile la toate intebatile wstali deautoevaluare 4 se regitsesc in Unitatea de invifare 5, pg. .... Pentra exercipile de tip grili, rezolvarea se regiseste Ja sfirsital manualului, 5.9.Rezumat Concurenja desemneari relagiile dintre tofi cei care acjioneazai pe aceeasi pial pentru realizarea propriilor interese in condigiile de libertate economies; ea este 0 realitate, o lupe dust cu mijloace economice (cantitate, calitate, pre{) si extracconomice (spionaj. industrial, acfiuni de sabotaj, politici de dumping), 0 confruntare dintre agengii economict in vederea realizii unor condigii mai bune de producti, desfacere, de efectuare a operajiunilor binesti sau a altor activitifi economice, pentru objinerea de cit mai multe avantaje. O politica in domeniul concurentei devine absolut necesari pentru ci agentii economic! privati si autorititile publice pot avea comportamente care si deteriozeze mediul concusential din mai multe motive utilizind variate mecanisme si misuri, Politica de concusenta promovaté de Uniunea Buropeana porneste de la conceptia ci piafa cu concurenta perfect si pus este cea mai in misuri si asigure bundstarea generald. De aceea, politica de concurengi vizeazd limitarea, controlarea chiar interzicerea comportamentelor intreprinderilor care aduc atingere concurengei perfecte. Comisia European’ a reusit si ereeze o politica concurengiali comund, si in acclasi timp, coordonata, fapt ce a ficut ca politica in domeniul concurenjei si devind 0 politic’ sectoriala cu caracter supranational. Competenjele Comisiei cu privire la politica concurengiaki sunt cuprinse in “Reglementarea 17” care prin aplicarea sa centralizati a diminuat rolul autorititilor nationale. Administrarea curenti a politic concusentiale si evolugia acesteia la nivelul Uniunii Europene este eealizati de Comisia European si Curtea European de Justitie. Interventia Parlamentului si a Consiliului Ministerial in anumite faze ale evolutiei peocesului concurenfial a avut menicea de a influenta si dicectiona anumite misuri Iuate de Comisie. Dispozigile peivind politicle comunitare din domeniul concurenfei s-au coneretizat anumite obieetive cuprinse in Tratatul de la Roma (articolele 85-94) si Tratatul de la Maastricht (articolele 81-89) si anume: practicile comerciale restrictive; abuzul de putere (pozitie) dominant; achizigile si fuziunile; ajutoarele de stat; politica cu privire la sectorul de stat. Realizarea Piefei Interne Unice sia Uniunii Economice si Monetare a condus la o extindere a pieyelor si la numeroase provociri pe linia adaptirii economiilor firilor candidate la exigentele comunitare. Aceste schimbiri vor afecta comportamentul firmelor si autoritafilor si va necesita asezarea pe baze noi a politicii concurentiale. Legislajia romén’ in domeniul concurengei si ajutorului de stat acoperd aproape in toralitate prevederile acquis-ului si nu se previid dificultigi in adoptarea lui in continuare. Unitigile publice care inglobeazi si activitigi cu caracter de monopol natural precum si activitifile supuse prin lege unui regim special sunt in proces de ajustare prin restructurare, stabilindu-se strategia de privatizare a intreprinderilor din domeniile respective 5.10. Termeni cheie Concurenja; concurenja perfect; concurenja_imperfectd; politica concurenfiali; Regulamentul ns.17; atitudinea reactiva privind coneurenta; atitudinea ofensivi a politicii concurenfiale; Directoratul General TV privind 81concurenta; putere dominant; abuzul de putere dominant’; practici abuzive; ajutorul de stat; reforma politicii concurentiale. = ‘5.11. Bibliografia Unitatii de invatare 5 Miron Dumitru - Eeonomia UR, Editura Luceafirul, Bucuresti Pirvu Gheorghe - Economia relatiilor europene, Editura Universitaria, Craiova, 2002; Pirvu Gheorghe - 2013. Yconomie European’, Editura Universitaria, Craiova, Raspunsuri 5.2, Test de autoevaluare 1 8-ce 9-e 10-de M-ae 5.4. Test de autoevaluare 2 &b we 10- be Ika 2- ab 13- a,b 14 de 15- ae 16- de 17-a,b 18- a,b 5.6, Test de autoevaluare 3 Tb Sod 9- de 10-b 5.8, Test de autoevaluare 4 3-be + be 82