Unitatea de Invatare 4
MONEDA SI POLITICA MONETARA IN UNIUNEA
EUROPEANA
Caprinsul capitolulus
4.1, Integrare economic si integrarea monetards
42, Test autoeraluare t
4.3, Uniunea Monetard Europeana
44, Test autevaluare 2
45, Consecinfele introducerii monedeé EURO
4.6. Test auteraluare 3
47. Resumat
48, Termeni cheie
49. Bibliografe
: / Obiectivele cursului: parcurgerea acestei unititi de
invijare va facilita insusirea de cunostinge si formarea de
competente care si permit studentilor:
© cunoasterea conceptuluide politica monetar:
obiectivelor sale generale si specifice
© dezbaterea particularitigilor procesului de integrare
monetari europe:
© identificarea criteriilor de convergent economica
© analizarea avantajelor, dezavantajelor, riscurilor si
implicatiilor monedei_ unice europene
i Durata medie de parcurgere a unitai de invafare: 2 ore
4.1. Integrare economica si integrarea
monetara
romotorii procesului de integrare economici european au fost
P constieni de faptul ci pe misura adincirii procesului de integrare
economic’ si de realizare a piefei interne unice, va fi nevoie la un
moment dat de o politic’ monetar’ comuni, in masuri si asigure buna
functionare a noii economii si picte comunitare.
‘Tratatele constitutive ale CEE nu au prevazut 0 moneda unica in
misuri si climine deteriorarea cursutilor de schimb, stoparea procesului
inflationist si a efectelor negative ale crizelor economice. La momentul
constituirit CEE (Tratatul de la Roma, 1957) statele constitutive ficeau
parte din Sisternul Monetar International (Sistemul Bretton Woods) care
si-a stabilit ca obiective: cursuri de schimb stabile, climinarea restrictilor
valutare si convertibilitatea tuturor monedelor.
© Raportul Werner 1a mijlocul anilor ‘60, Sistemul de la Betton
Woods a inceput si prezinte mai multe semne de tensionare ca urmare a
upraevaluirii dolarului american, cu consecinfe negative asupra
54 monedelor girilor comunitare expuse unor procese de devalorizare
succesive. Ca urmare, principala problema a firilor comunitare pe linie
monetari a fost ajustarea cursurilor de schimb care puteau si influenteze
negativ asupra realizarii uniunii vamale sia viitoarclor politici sectoriale
Necesitatea finanfiii politicilor sectoriale de la nivel comunitar a
urgentat procesul de integrare monetari, Comisia European’
insircindndu-1 pe Pierre Werner si claboreze liniile principale ale unui
Sistem Monetar European. Raportul Werner, adoptat in anul 1970,
proiecta instituirea unei uniuni monetare in decurs de 10 ani in cadrul a
tei etape.
Uniunea monetari urma si genereze convertibilitatea deplina si
sibili a monedelor firilor membre, climinarea fluctuatillor
cursurilor de schimb, fixitatea parititilor si cursurilor valutare si completa
liberalizare a miscitilor de capital. Acest proces trebuia insofit de
mentinerea monedelor nationale, la inceput, si pregitirea treptati a
Jansaii unei monede uniee comunitare
Procesul declansat prin Raportul Werner a esuat, ca urmare a
tensiunilor de pe piafa valutara international dupa pribusirea sistemului
Bretton Woods, la inceputul anilor '70, si a reactiilor politice divergente
la socurile economice generate de eriza petrolier’.
@__ SME in anul 1979, statele comunitare au
relansat_ procesul de cooperare
monetari odati cu crearea Sistemului Monetar European (SME).
Sistemul Monetar European reprezintd un ansamblu de reglementiri,
mecanisme si institufii adoptat la nivel comunitar, in vederea sealizcit
unei politici monetare comune si a unor cursuri de schimb relativ stabile
intre monedele farilor membre. Acesta se baza pe o unitate de cont,
denumita ECU (European Currency United), unitate valutara european
now’, care urma sii reprezinte elementul central al sistemului
ECU a constituit in cadrul SME un instrument de reglementare a
relatiilor monetare dintre biincile centrale, valoare de rezerva si valoare
de schimb contra numerar.
ECU a fost definit ca un cos format din monedele fitilor
membre, in raport de ponderea economic si monetari a fiecirei giri in
cadrul comunititii europene. Ponderea fiecdrei monede ce inte in
componenja ECU era revizuita periodic, la fiecare 5 ani sau la cerere,
daca una din monedele participante suferi Muctuajii mai mari decit cele
stabilite prin cursul pivot. Cursul pivot a constituit o ratt de schimb
care arita céti ECU valora unitatea monetari a fiecarei pari. Pe
aceasti baz se proceda la calcularea ratelor de schimb ale monedelor
sistemului monetar in raport cu cursul pivot
in cadrul SME, ECU a indeplinit urmatoarele funcfii: moneda
pentru calculul ratei de schimb, unitate de cont, unitate de calcul a
indicatorului de divergenta si valuta de rezerva.
Participantii la SME au reusit si creeze 0 zonii caracterizati de
stabilitate monetari din ce in ce mai puternicd si si relaxeze treptat
controalele privind eirculagia capitalurilor.
ire
55 Adoptarea Actului Unic European in anul 1986 a dat un nou impuls
procesului de creare a piefei interne unice si a reafirmat necesitatea
credrii Uniunii Monetare. Consiliul European a numit un comitet de
experti in domeniul politicii monetare, aledtuit, in principal, din
guvernatori ai bincilor centrale din comunitatea europeand, cu scopul
de a propune misuri concrete de realizare a uniunii monetare,
prezentate sub forma Raportului Delors in anul 1989, care prevedea
crearea unei uniunii economice si monetare in decursul a zece ani
in urma negocierilor purtate intre statele membre, raportul a fost
coneretizat in Tratatul de la Maastricht, din anul 1992, prin adaugarea
unui capitol privind politica economica si monetari, stabilind programul
sealizasii uniunii monetare in cadrul a trei etape
- etapa I, intre 1 julie 1990 — 31 decembrie 1993, a avut ca scop:
inlaturarea barierelor interne pentru libera circulagie a bunurilor,
persoanelor, serviciilor si capitalurilor in interiorul comunitifii intre
statele membre. S-a urmiit liberalizarea completi a miscirilor de
capital; cresterearesursclorfinanciare pentru corectarea
dezechilibrelor dintre regiunile curopenc; realizarea convergen{ei
economice; coordonarea politicilor comunitare;
- etapa 2, intre 1 ianuarie 1994 — 31 decembrie 1998, a presupus:
crearea Institutului Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt,
precursor al Biincii Centrale Europene, alcituit din guvernatorii
baincilor centrale nafionale; independenga biincilor centrale nafionale;
reglementiri privind dimensiunile deficitelor bugetare; coordonarea
politicii monetare; punerca in aplicare a unei discipline fiscale;
realizarea nei convergenie intre politicile economice si monetare ale
statelor membre; infiinjarea Bancit Centrale Europene in luna iunie,
1998;
- etapa 3, intre 1 ianuarie 1999 — 1 ianuarie 2002, a urmarit:
existenfa unei politic’ monetare unice in zona euro; fixarea ratelor de
schimb intre firile pasticipante; instituirea monedei unice
4.2. Test autoevaluare 1
1 Care erau obiectivele Sistemului Monetar Internajional la mijlocul
secolului XX?
2. Care a fost principala problemi monetari a girilor comunitare la
mijlocul anilor "60?
4 Sistemul Monetar European?
4, Ce funcfii a indeplinit ECU?
5. Cea reprezentat cursul pivot?
6. Care sunt etapele realizaii uniunii monetare precizate in Rapostul
Delors si concretizate in Tratatul de la Maastricht?
7. Obiectivele Sistemului Monetar International (Sistemul Bretton
Woods) au fost:
a. inlocuirea dolarului;
56 Pentru exercifiile de tip grild, rezolvarea se
regaseste si la sfrsitul manualului.
4.3. Uniunea Monetara Europeana
cenariul stabilit prin raportul Delors si aprobat de Tratatul de la
Maastricht privind realizarea Uniunii Monetare in ultimele dou
etape era urmatorul:
~ in decursul anului 1998, Consiliul European trebuia si stabileasca
giile ce vor face parte din Uniunea Monetaei, in funetie de gradul de
indeplinire a critesiilor de convergent din anul 1997;
- la 1 ianuarie 1999, Uniunea Monetari a inceput prin fixarca ratclor
de schimb intre farile calificate; Banca Centrala European’ va initia 0
singuri politici monetari si valutar’, gestionata in EURO; ECU va
inceta si mai existe;
- la 1 ianuarie 2002 vor fi puse in circulatie bancnotele si monedele
euro;
- incepiind cu 1 iulie 2002, monezile farilor membre ale U.M. vor fi
complet inlocuite.
© Criteriile de Tratatul de la Maastricht a precizat
convergenga urmitoarcle patru cxiterii de convergenga
economic: economica a jarilor din UE:
1. stabilitatea prefutilor, apreciati prin
cvolutia sated infagied: rata inflatici unui stat membru nu trebuie si
depageasea cel mult cu 1,5% pe an media inregistrata in cele mai
performante 3 state;
2 finangele publice: Comisia European’ txebuia
concordanfa cu disciplina bugetari pe bava a dowd criterii si anume:
deficital public anual nu tecbuia si depiseasci 3% din PIB, iar
datoria publica nu trebuia si fie mai mare de 60% din PIB;
3. stabilitatea cursusilor de schimb: moneda nationali trebuie si-si
‘mentina rata de schimb in marjele de fluctuatic permise de SME si si
nu fi fost devalorizata in precedengii doi ani. Limitele acceptabile ale
fluctuafici cursului de schimb se considerau a fi £2,25%;
4, rata dobéazii: rata dobanzi nominale pe termen lung nu trebuie
i depagcasea cu mai mult de 2% media ratelor inregistratd in cele
mai performante 3 state membre.
Ficcare stat membru trebuia si indeplineased toate criteriile pentru a
fi calificat in cea de-a treia fazi a Uniunii Monetare, criterii care reflectau
nivelul de convergenfa economica pe care statul membru trebuie si-l
obfind pentru a putea adopta moneda europeand. Criteriile de
convergenti au ca scop realizarca unor evolufii economice armonioase in
cadrul Uniunii Economice si Monetare, care si nu provoace tensiuni
{ntre statele membre UE,
‘Tratatul de la Maastricht stipula necesitatea continuatii respeetarii de
‘tre statele membre UM a criteriilor referitoare la deficitul public si
datoria public’, scop in care a fost adoptat Paceul de stabilicate si
4 examineze
5B crestere (PSC), care reprevinti un cadru de reglementare pentru
coordonarea politicilor fiscale nafionale in cadrul UEM. Pactul cuprinde
dou componente: preventiva, statele membre trebuind si prezinte in
ficcare an programe de stabilitate (convergenga) care si arate cum
intenjioneaza sit realizeze sau si asigure pozifii fiscale stabile pe termen
mediu si corectivi,, care reglementeazi procedura de interventie in cazul
unui deficit excesiv, care se declanseazi in momentul in care deficitul
bugetar depaseste pragul de 3% din PIB, prevazut de teatat.
in perioada imediat urmatoare adoptirii EURO, unele piri au depisit
limitele convenite, Comisia Europeani solicitind impunerea de amenzi
Motivatile aduse de statcle in cauza au determinat Comisia Europeana si
propuni o reformi a in ceea ce priveste sancfiunile in cazul
inregistririi de deficite excesive, de peste 3% din PIB, daca aceasta se
datoreaza: stagnirii economiei pentru o perioadi mai mare de timp,
cheltuiclilor privind ajutorul pentru dezvoltare, cercetare si investigit
publice; reformelor structurale.
© Calendarul admiterii girilor Calendarul —admiterii_—_firilor
comunitare in Uniunea comunitare in Uniunea Monetara este
Monetara urmitoruk: 7 anuarie 1999: Belgia,
Germania, Spania, Franfa, Italia,
Icanda, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda; 1 danuasie
2001: Grecia; 1 ianuarie 2007: Slovenia; 1 ianuarie 2008: Cipcu si Malta;
Jianuarie 2009: Slovacia, 1 ianuarie 2011: Estonia
Bulgaria, Republica Ceh’, Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania,
Polonia, Romania, Suedia si Ungaria, desi sunt state membre ale UE (si
deci ale uniunii economice), nu sunt membre ale UM, nu participa la
moneda unic’, Din acestea, Danemarca, Estonia, Lituania si Letonia se
afla in sistemul de supraveghere prin Mecanismul de schimb valutar care
impune ca rata de schimb fai de euro si nu poati varia cu mai mult de
15% fati de o paritate central fixati de BCE
Euro a devenit moneda unica a statelor participante la Uniunea
Monetari. Un calendar sintetic al realizaeii UM si adoptirii Euro are
un
orul conginut:
1 ianuarie Prima faz a UM, in cadrul carcia este stabilita
1990: compozitia ECU;
1 januarie Incepe a doua fazi a UM, in cadrul cireia a
1993: fost creat Institurul Monetar European, Banca
Centraki Europeani (BCE), emul
European al Bincilor Centrale si este
claborati legislatia pentru _introducerea
monedei euro; sunt desemnate statele admise
S-ar putea să vă placă și
- Curs 5 IEDocument45 paginiCurs 5 IEAndreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Unitatea 1Document15 paginiUnitatea 1Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Curs 4 IEDocument32 paginiCurs 4 IEAndreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Curs 3 IEDocument34 paginiCurs 3 IEAndreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Unitatea 3Document15 paginiUnitatea 3Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Capitolul 4Document14 paginiCapitolul 4Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Unitatea 5Document15 paginiUnitatea 5Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Unitatea 2Document14 paginiUnitatea 2Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Capitolul 3Document16 paginiCapitolul 3Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Capitolul 2Document17 paginiCapitolul 2Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Capitolul 1Document19 paginiCapitolul 1Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
- Capitolul 5Document21 paginiCapitolul 5Andreea CuriguțÎncă nu există evaluări
