Date şi celule.

Manipularea datelor în Excel

(introducere, copiere, mutare, ştergere, editare, căutare şi
înlocuire)

ORGANIZAREA INFORMAŢIEI CU EXCEL

Date, informaţii
Datele pot exista într-o varietate de forme:
 numere sau text
 pe bucăţi de hârtie
 sub formă de biţi şi bytes stocate în memoria computerului, sau
 ca nişte fapte stocate în mintea unei persoane.
Cuvântul “dată” provine din latinul “datum” = ”fapt” şi înseamnă literal
“descriere de fenomene”. Prin extensie, datele descriu nu numai fapte
concrete ci şi idei, virtualităţi, concepte etc.
Acceptăm ca definiţie informală de lucru pentru “informaţie” =
increment de cunoştinţe ce poate fi dedus din date .
Pentru noi, informal, datele reprezintă descrieri de fenomene sau
abstracţiuni despre care se consideră că merită a fi formulate, memorate şi
modificate în vederea regăsirii (prin interogări) a informaţiilor astfel
încapsulate.
Aşadar, datele sunt piese distincte de informaţii, care se găsesc în diferite
formate.
Fundamental, Excel utilizează trei tipuri principale de date: numeric, text sau şir
de caractere şi logic.

DEFINIŢIE:
 Datele de tip numeric 1 sunt acele informaţii care pot fi utilizate în operaţii
matematice.
 Datele de tip logic sunt cele care au doar două valori posibile (TRUE -
adevărat şi FALSE - fals) şi sunt utilizate în expresii logice 2 .
 Datele de tip text sunt acele date care nu sunt de tip numeric sau logic şi
includ toate caracterele, cifrele şi simbolurile speciale.

Exemplu de Exemplu de Exemplu de

Date de tip text Date de tip numeric Date de tip logic

Ioana 123 sau14,56 True, False

Observaţie : Datele de tip text nu vor putea fi utilizate în formule matematice

1
Este reprezentată de numere întregi şi reale, pozitive şi negative . În
cadrul tipului numeric se pot defini subtipuri ca de exemplu: subtipul byte (octet)
sau subtipul întreg (pentru reprezentarea numerelor intregi), subtipul real simplă
sau dublă precizie.
2
Grup de numere, litere etc. legate între ele prin simboluri de opera ț ii
matematice, Formulă care exprimă raporturi matematice
1|Pa ge
 Observaţie : Pentru datele de tip numeric trebuie făcută precizarea că separatorul
zecimal este punctul pentru configurarea americană şi virgula pentru configurarea
românească.
În funcţie de configurare, informaţiile vor fi percepute de calculator ca
atare (Vezi setările făcute în Regional and Language Options din Control
Panel )
Dintr-o altă perspectivă, cea a utilizatatorului putem clasifica tipurile de date
folosite de Excel ca fiind:
 Etichete ( cheltuieli cu, cost prevăzut, diferenţă, Ipotecă sau chirie)
 Valori (1000 lei, 54, 34)
 Date (timp)- (16 martie 2010)

O etichetă este o dată de intrare utilizată de obicei pentru rubricile nume, precum
şi pentru identificarea coloanelor sau a rândurilor de date. Etichetele pot conţine litere
şi cifre şi în mod implicit, etichetele sunt aliniate la stânga într-o celulă.
O valoare conţine numere şi poate fi utilizată în calcule. În mod implicit,
valorile sunt aliniate la dreapta într-o celulă.
Data / data de timp în mod implicit, este aliniată la dreapta într-o
celulă. Uneori, datele sunt combinate cu numere şi sunt considerate a fi valori
şi nu date.
Fiecare registru de lucru sau fişier este format din foi de calcul. În fiecare
foaie putem introduce fie text, numere sau formule.
Fiecare celulă are o adresă unică determinată de locul în care este situată în
foaia de calcul şi este vizibilă în caseta de nume.

De exemplu, prima celulă din colţul din stânga sus al fiecărei foi se găseşte la
adresa A1. Celula de la dreapta sa are adresa B1 şi aşa mai departe.

2|Pa ge
 Ce informaţii pot fi stocate într-o celulă?

CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL UNEI CELULE

Puteţi defini ce tip de date este în fiecare celulă şi modul în care diferite celule
depind una de alta. Relaţiile dintre celule sunt numite formule, precum şi numele de
celule sunt numite etichete.
DEFINIRE CELULĂ
În aplicaţiile de calcul tabelar, o celulă este o „cutie” în care puteţi
introduce un singur tip de date şi indiferent de localizarea ei în foaia de lucru, celula
poartă un nume. Numele celulei este dat de o combinaţia între numele coloanei şi al
liniei la intersecţia cărora se află.
Prin convenţie, Excel identifică liniile prin numere, începând cu 1, în ordine
crescătoare în partea stângă a zonei de lucru care conţine etichetele sau antetul
liniilor.
Tot prin convenţie, Excel atribuie coloanelor etichete formate din litere mari
ale alfabetului englez, începând cu litera A.
Observaţie : Deoarece alfabetul englez are 26 de caractere, iar numărul
coloanelor admise de Excel este mult mai mare, coloanele următoare coloanei Z vor fi
etichetate prin combinaţii de 2 litere, în ordine: AA, AB, AC,..., BA, BB, .., iar ultima
coloană este IV.
Celula va purta o denumire formată din litera (literele) de nume ale coloanei,
urmată de numărul liniei.
În mod normal, există doar o singură celulă din foaia de lucru cu un contur negru
şi aceasta este celula activă. Indiferent de comanda executată de Excel, este afectată
doar celula activă.
3|Pa ge
 Celulele adiacente se învecinează, iar intersecţia celor neadiacente este mulţimea
vidă (nu se învecinează)

În
partea
stângă
a zonei
de lucru,
este
"caseta
de
nume".
În caseta
de nume
apare, în general, un nume de celulă, dar şi un nume de domeniu de celulă.
În continuare vom defini conceptul de domeniu de celule.

DOMENIU DE CELULE

Un domeniu de celule este un grup sau un bloc de

celule dintr-o foaie de calcul, selectat sau evidenţiat,
înconjurat de un contur negru sau de o frontieră.
Adresa domeniului se stabileşte prin specificarea
adreselor celulei din colţul stânga sus şi a celulei din colţul
dreapta jos al domeniului, separate de caracterul :.
Excel include toate celulele dintre aceste puncte de început şi sfârşit. Exemple :
domeniul C5:D7
Folosind mouse-ul, tastatura sau caseta de nume, selectând mai multe celule veţi crea un domeniu
de celule, iar comenzile executate de Excel vor afecta tot domeniul.
B2 :C9 este un domeniu dreptunghiular de celule adiacente
Domeniul poate fi alcătuit din celule adiacente sau neadiacente. Celulele
adiacente sunt toate împreună (vecine).

Într-un domeniu de celule adiacente nu

există locuri libere.
Un domeniu de celule neadiacente
este format din două sau mai multe blocuri
de celule distincte. Aceste blocuri pot fi
separate de rânduri sau coloane.
Pentru domeniile neadiacente, un
bloc de celule poate fi de orice
dimensiune - de la o celulă la
sute sau mii.
Domeniile de celule
neadiacente sunt identificate
prin separarea fiecărui bloc de
celule prin virgule.

4|Pa ge
 Un exemplu ar fi A2: B4, D6: E8.

Cele două blocuri de celule din domenii neadiacente sunt A2: B4 şi D6: E8.
Să vedem câteva exemple de adrese de domeniu de celule:
 A1  Domeniu format dintr-o singură celulă
 A1:B1  Două celule pe un rând şi două coloane
 A1:A100  100 de celule în coloana A
 A1:D4  16 celule (4 rânduri şi 4 coloane)
 A1:A65536  Toate celulele dintr-o coloană
 A1:IV1  Toate celulele dintr-un rând
 A1:IV65536  Toate celulele dintr-o foaie de calcul

Concluzie: Mai multe celule, alăturate sau nu, formează un domeniu de celule.

SELECTAREA, MUTAREA ŞI COPIEREA DOMENIILOR

Pentru a executa operaţiuni pe un domeniu, acesta trebuie selectat în prealabil.

Atunci când selectaţi un domeniu, acesta este evidenţiat prin colorarea fondului
celulelor componente în albastru.
 Dacă selecţia conţine date, acestea rămân perfect vizibile. Veţi dori să
selectaţi mai multe celule la un moment dat, pentru a modifica formatul
celulelor sau pentru a crea o diagramă.
Dar, înainte de a începe, este necesar să se acorde atenţie formatului cursorului.
Modificările cursorului vor fi în funcţie de locul unde este amplasat pe foaia de
calcul sau în interiorul unei celule.

Pentru a selecta celule, cursorul trebuie să aibă formatul "+" sau Nu puteţi
selecta o zonă de celule dacă indicatorul este în formatul „săgeată”
Cu toate acestea, aveţi
posibilitatea să mutaţi sau să copiaţi o
zonă de celule folosind acest format .
Puneţi cursorul pe bordura zonei
de celule, apăsaţi şi ţineţi apăsat
butonul din dreapta al mouse-ului şi
mutaţi-l la noua locaţie.

5|Pa ge
 Aveţi posibilitatea să copiaţi, de asemenea, conţinutul domeniului dacă plasaţi
indicatorul în colţul din dreapta al celulei active . Indicatorul îşi modifică formatul în
"+". Folosind acest format, aveţi posibilitatea să copiaţi conţinutul celulei sau zonei de
celule vertical sau orizontal.

Aşadar, înainte de a selecta o serie de celule, întotdeauna asiguraţi-vă că

aveţi cursorul în acest format . .

Selecţia de celule este utilă, de exemplu, pentru a selecta blocuri de celule care
vor fi sursa pentru o diagramă.
Există mai multe metode pentru selectarea unui domeniu. Excel vă oferă cel puţin
trei modalităţi de a selecta o zonă de celule.
Cu ce se face selecţia Cum se face selecţia
 Selectaţi prima celulă,
 Ţineţi butonul apăsat şi trageţi până la
ultima celulă din bloc.
Cu ajutorul  Eliberaţi butonul mouse-ului
mouse-ului Dacă trageţi către una din marginile ferestrei,
foaia de calcul va derula automat.
Acest lucru este practic atunci când intervalul
de celule este relativ mic, dar ce faci, atunci
când aveţi nevoie pentru a selecta o serie de
celule care este mai mare decât ecranul?
Utilizaţi mouse-ul cu tasta Shift  Apăsaţi tasta Shift.
 Plasaţi cursorul pe prima celulă a blocului de
celule
 Apăsaţi butonul stânga al mouse-ului.
 Mutaţi cursorul la ultima celulă din blocul
dumneavoastră.
 Apăsaţi şi menţineţi apăsată tasta Shift şi
faceţi clic pe ultima celulă a blocului.
Celulele între cele două extremităţi ale
blocului vor fi selectate.

 Selectaţi prima serie de celule cu ajutorul

Utilizaţi
mouse-ul sau cu tasta Shift.
tasta Ctrl.
 Apăsaţi şi menţineţi apăsată tasta Ctrl şi

6|Pa ge
 selectaţi cu mouse-ul celălat bloc de celule
 Dacă aveţi nevoie de alte blocuri de celule,
tineţi degetul pe tasta Ctrl şi folosiţi mouse-
ul pentru a face câte blocuri aveţi nevoie.
Aceasta se mai numeşte şi selecţie multiplă şi
este o tehnică foarte utilă în cazul în care
celulele nu sunt situate una lângă alta
(neadiacente)

Cu tasta „Shift” şi tastele

direcţionale

 Selectaţi prima celulă

 Apăsaţi „Shift” şi folosiţi tastele direcţionale
pentru extinderea selecţiei)

Cu tasta „F8”
Selectaţi prima celulă, apăsaţi „F8”, selectaţi
ultima celulă, apăsaţi „F8”

Tastaţi adresa domeniului şi apăsaţi „Enter”

Folosind caseta de nume
pentru confirmare

Atât timp cât selecţia este activă, în caseta de dialog va fi afişată adresa
respectivului domeniu.
SELECTAREA DE DOMENII ÎN MAI MULTE FOI DE CALCUL
Dacă până acum am vorbit despre domenii de celule bidimensionale ce pot fi
create într-u foaie de calcul, este cazul să prezentăm o altă facilitate oferită de Excel:
domeniile tridimensionale ce permit crearea de mai multe selecţii identice în mai
multe foi de calcul simultan.
Să presupunem că avem un registru în care ţinem evidenţa bugetului. De
obicei, un asemenea registru conţine mai multe foi de calcul, câte una
pentru fiecare departament, pentru a uşura organizarea datelor.
Registrul va conţine patru foi de calcul: Total, Comercial, Contabilitate,
Administrativ.

7|Pa ge
 Aceste foi sunt identice din punct de vedere constructiv , doar datele sunt
diferite. Foaia Total conţine formule pentru totalizarea valorilor din cele trei foi
departamentale.
Să presupunem că dorim să modificăm aspectul capului de tabel în foile
de calcul!
Abordarea cea mai evidentă (dar nu şi cea mai eficientă) a problemei este
aplicarea modificărilor în fiecare foaie de calcul separat.
Abordarea eficientă presupune aplicarea simultană a modificărilor cu
ajutorul unui domeniu tridimensional.
Pentru aceasta este suficient să urmăm paşii de mai jos:
 Selectăm foaia Total.
 Selectăm domeniul B3:F3
 Apăsăm tasta „Shift” şi executăm clic pe fila foii Administrativ

Obţinem astfel selectarea tuturor foilor de calcul în care dorim aplicarea

modificărilor.
 Aplicăm formatarea dorită.

8|Pa ge
  Apăsăm tasta „Shift” şi executăm clic pe fila foii Total pentru a anula selecţia
multiplă.

Vom observa că formatarea a fost aplicată identic în toate cele patru foi de calcul
Aşadar, putem spune că :

Definiţie : Un domeniu dreptunghiular de celule este totalitatea celulelor

rezultate din intersecţia unui număr de coloane adiacente cu un număr de linii
adiacente.
Observaţie: Conform definiţiei date, celula, rândul şi coloana, pot fi considerate
domenii dreptunghiulare particulare.

RÂNDURI ŞI COLOANE
 Un rând este un domeniu orizontal de celule adiacente, iar
 O coloană este un domeniu vertical de celule adiacente.
Selectarea în întregime a rândurilor sau coloanelor
Adesea, se impune selectarea în întregime a unui rând sau a unei coloane. Există mai
multe metode pentru a obţine o astfel de selecţie:
 Executaţi clic pe antetul de coloană (A) sau de rând (1) pentru a selecta un singur
rând sau o coloană.
 Executaţi clic pe un antet de rând sau coloană şi trageţi pentru a extinde selecţia
la rândurile sau coloanele adiacente.
 Executaţi clic pe un capăt de rând sau coloană, apăsaţi tasta „ Ctrl” şi executaţi
clic pe alte capete de rând sau coloană pentru a selecta rânduri sau coloane
neadiacente.
 Apăsaţi „Ctrl” + Bara de Spaţiu pentru a selecta coloana în care se află celula
activă
 Apăsaţi „Shift” + Bara de Spaţiu pentru a selecta rândul în care se află celula
activă
 Apăsaţi „Ctrl” + A sau dreptunghiul din stânga coloanei A pentru a selecta toate
celulele din foaia de calcul
ŞTERGEREA CELULELOR, RÂNDURILOR SAU COLOANELOR

9|Pa ge
 Selectaţi celulele, rândurile sau
coloanele pe care doriţi să le ştergeţi.
1. În meniul Edit, faceţi clic pe
Delete.
Dacă ştergeţi un domeniu de celule,
faceţi clic pe Shift cells left (Deplasare
celule la stânga), Shift cells up
(Deplasare celule în sus), Entire row
(Rând întreg), sau pe Entire Column
(Coloană întreagă) în caseta de dialog
Delete (Ștergere).
Observaţie: Excel actualizează
formulele prin adaptarea
referinţelor la celulele
deplasate, reflectând noile lor poziţii. Dar, o formulă care face referire la o celulă
ştearsă afişează valoarea de eroare #REF!.
INSERAREA CELULELOR NECOMPLETATE, A RÂNDURILOR SAU A
COLOANELOR
1. Inserarea de celule noi necompletate
1. Selectaţi un domeniu de celule (A2 :A3) unde vreţi să inseraţi celule noi. Selectaţi
Insert/Cells

De exemplu opţiunea Insert/Cells /Shift Cells Right va avea ca efect

inserarea uui domeniu asemănător cu cel selectat la dreapta.

10 | P a g e
 Inserarea rândurilor
Faceţi clic în rândul imediat sub locul unde dori ţi să se afle noul rând.
De exemplu, pentru a insera un rând deasupra rândului 3, face ţi clic într-o celulă
a rândului 3 şi alegeţi opţiunea Insert/Rows.

Inserarea rândurilor multiple

Selectaţi câteva rânduri imediat sub locul unde dori ţi să se afle noile rânduri.
Selectaţi acelaşi număr de rânduri ca cel pe care dori ţi să-l inseraţi şi alegeţi opţiunea
Insert/Rows.
Inserarea coloanelor
1. Faceţi clic pe o celulă în coloana imediat la dreapta fa ţă de locul unde doriţi să
inseraţi noua coloană. De exemplu, pentru a insera o nouă coloană la stânga
coloanei E, faceţi clic pe o celulă din coloana E sau selectaţi întreaga coloană E.
2. Alegeţi opţiunea Insert din meniul contextual şi va fi inserată o coloană la stânga
celei selectate.

3. Pentru inserarea coloanelor multiple, selectaţi coloanele din dreapta faţă de locul
în care doriţi să inseraţi noile coloane. Selectaţi acelaşi număr de coloane ca cel
pe care doriţi să-l inseraţi şi urmaţi aceiaşi paşi ca mai sus.

În meniul Insert, faceţi clic pe Celule, Rânduri sau Coloane.

Dacă glisaţi sau copiaţi o zonă de celule şi nu un rând sau o coloană, în caseta de
dialog Inserare lipire, faceţi clic pe direcţie pentru a deplasa celulele înconjurătoare.

11 | P a g e
 Inserarea unei
coloane folosind
fereastra Insert
Paste afişată după
selectarea opţiunii
Insert Copied Cells
din meniul
contextual afişat la
destinaţie (celula în
care se va copia
coloana selectată)
se face astfel:
1. Selectaţi
coloana ce va fi inserată prin copiere.
2. Activaţi meniul contextual pe zona selectată şi alegeţi opţiunea Copy,
3. Poziţionaţi cursorul în zona unde vreţi să inseraţi coloana şi alegeţi opţiunea

Insert Copied Cells

Modificarea lăţimii coloanelor
In mod implicit, coloanele din Excel sunt mai late de 8 caractere. Pentru a
redimensiona lăţimea coloanelor avem la dispoziţie 2 metode.

12 | P a g e
 1. Prima este efectuarea unui dublu click pe marginea din dreapta a antetului de
coloană pe care vrem să o modificăm.
2. A doua metodă, cea manuală, presupune poziţionarea pointer-ului mouse-ului
pe chenarul antetului de coloană pe care vrem să o modificăm, înspre partea
dreaptă.
Pointerul va lua forma unui instrument de modificare, reprezentat printr-o
săgeată bidirecţională, ca în imaginea alaturată. Tragem apoi marginea chenarului
casetei de titlu a coloanei modificând pănă la lăţimea dorită.
Modificarea înălţimii rândurilor şi a lăţimii coloanelor

Asemănător cu modificarea lăţimii coloanelor, se poate redimensiona şi înalţimea

rândurilor. Tot doua metode avem şi aici :
1. Prin pozitionarea pointerului în partea de jos a
chenarului casetei de titlu a rândului, acesta va lua
forma unei săgeţi bidirecţionale, după care modificăm
înălţimea rândului.
2. Printr-un dublu click în partea de jos a chenarului
casetei de titlu.

Numerotarea automată a rândurilor

Microsoft Excel nu furnizează un buton pentru numerotarea automată a datelor ,
dar există posibilitatea să adăugaţi cu uşurinţă numere secvenţiale rândurilor de date,
completând o coloană cu o serie de numere sau utilizând funcţia ROW.

13 | P a g e
 Observaţie:
Aceste numere nu se actualizează automat odată cu adăugarea, mutarea sau
eliminarea rândurilor.
Numerotarea secvenţială poate fi actualizată manual selectând două numere
aflate în succesiune corectă, apoi glisând ghidajul de umplere până la sfâr şitul zonei
numerotate.
Completarea unei coloane cu o serie de numere se face astfel:
 Selectaţi prima celulă din zona pe care doriţi să o completaţi.
 Tastaţi valoarea de pornire a seriei.
 Tastaţi o valoare în celula următoare pentru a stabili un tipar.
De exemplu, dacă doriţi seria 1, 2, 3, 4, 5..., tasta ţi 1 şi 2 în primele două celule.
Dacă doriţi seria 2, 4, 6, 8..., tastaţi 2 şi 4.
 Selectaţi celulele care conţin valorile de pornire.
 Glisaţi ghidajul de umplere 3 . Atunci când se selectează ghidajul de umplere,
indicatorul se transformă într-o cruce neagră.) peste zona pe care doriţi să o
completaţi.
 Pentru a completa în ordine crescătoare, glisaţi în jos sau spre dreapta. Pentru a
completa în ordine descrescătoare, glisaţi în sus sau spre stânga.
Atenţie: Dacă lipseşte ghidajul de umplere, îl afişaţi din Excel/Options/Editing
options

 Se permite glisarea şi fixarea celulelor.

3
Pătratul negru mic din colţul din dreapta-jos al selecţiei.
14 | P a g e
Sfat : Pentru a evita înlocuirea datelor existente în timpul glisării ghidajului de
umplere, trebuie să fie selectată caseta de validare Alert before overwriting cells - Se
avertizează înainte de suprascrierea celulelor .
Dacă nu doriţi să primiţi mesaje despre suprascrierea celulelor completate,
deselectaţi această casetă.
UTILIZAREA FUNCŢIEI ROW PENTRU NUMEROTAREA RÂNDURILOR
Observaţie: Aceste numere generate cu funcţia Row se actualizează automat cu
sortarea datelor. Succesiunea se poate însă întrerupe dacă adăuga ţi, mutaţi sau
eliminaţi rânduri.
Numerotarea poate fi actualizată manual dacă selectaţi două numere aflate în
succesiune corectă, apoi glisând ghidajul de umplere la sfâr şitul zonei
numerotate.
În prima celulă a zonei pe care dori ţi să o numerotaţi, tastaţi =ROW(A1).

Funcţia ROW returnează numărul rândului de referin ţă. De exemplu, =ROW(A1)

returnează numărul 1.
Glisaţi ghidajul de umplere peste zona pe care doriţi să o
completaţi.

Dacă utilizaţi funcţia ROW şi doriţi ca numerele să fie

inserate automat pe măsură ce adăugaţi rânduri noi de date, transforma ţi zona de date
într-o listă.
Definiţie : O listă de date este o serie de rânduri care conţine date
înrudite.
Selectaţi zona, indicaţi spre List din meniul Date, apoi faceţi clic pe Create
list. Toate rândurile care se adaugă la sfâr şitul listei vor fi numerotate acum în
succesiune.
Odată ce am definit celulele putem introduce date.
INTRODUCEREA ŞI EDITAREA DATELOR ÎN CELULE
Introducerea şi editarea datelor
În cele ce urmează, editarea este înţeleasă ca introducere sau modificare a unei
informaţii, ştergerea fiind un caz particular de modificare.
Plasaţi mouse-ul deasupra celulei A3 şi apăsaţi butonul stâng. În urma acestei
acţiuni, celula A3 capătă un chenar îngroşat, având în colţul din dreapta jos un marcaj.
Acest chenar indică faptul că celula A3 este "selectată", adică devine activă, pregătită
pentru editare.
O celulă nu poate fi editată înainte de a fi selectată! .

15 | P a g e
 Observaţi forma cursorului mouse- ului
atunci când este deplasat deasupra celulelor din
foaia de lucru. Dacă se deplasează cursorul
suficient de lent deasupra şi în apropierea
celulei selectate, forma cursorului se
schimbă.
Pentru editarea datelor într-o celulă, Excel foloseşte bara de formule
Bara pentru formule este o casetă de introducere text care are o funcţionalitate
aparte: în cadrul ei apare şi poate fi editată informaţia din celula curentă.
Forma cursorului se schimbă în funcţie de poziţia sa : deasupra sau în apropierea
celulei selectate

16 | P a g e
 Numele celulei curente este scris în caseta pentru nume: A2, iar bara pentru
formule indică conţinutul acestei locaţii.
Apăsaţi tasta Enter. Editarea celulei curente se încheie şi selecţia se mută
automat pe celula A3.
Editarea celulei A2 s-a încheiat prin apăsarea tastei Enter
Scrieţi numărul 234 în celula A3. După ce aţi tastat ultima cifră a numărului 234
în celula A3, apăsaţi tasta Tab.

Se pot trage mai multe concluzii:

1. Informaţia introdusă într-o celulă este scrisă şi în bara pentru formule

2. Editarea celulei A2 s-a încheiat prin apăsarea tastei Tab
3. Încheierea editării unei celule se poate face prin utilizarea tastelor Enter sau Tab.

În funcţie de tasta utilizată, selecţia se mută pe celula de dedesubt (Enter) sau pe celula
situată imediat în dreapta (Tab) celulei în care s-a editat.

17 | P a g e
 4. După încheierea editării, informaţia de tip text este automat "lipită" de marginea
din stânga a celulei, în timp ce informaţia numerică (numărul 234) este "lipită"
de marginea din dreapta a celulei.

Se spune că informaţia de tip text este aliniată implicit la stânga, iar

informaţia de tip numeric este aliniată implicit la dreapta.

În concluzie:
Editarea celulei curente se încheie
prin apăsarea tastei (combinaţiei de Selecţia se mută automat pe:
taste):
Enter Celula de dedesubt
Celula de deasupra (dacă nu există o
Shift + Enter celulă deasupra - linia 1 - selecţia
rămâne pe celula care s-a editat);
Tab Celula din dreapta

Celula din stânga (dacă nu există o

Shift + Tab celulă în stânga - selecţia rămâne pe
celula care s-a editat);

SCHIMBĂ COMPLET ÎNTREGUL CONŢINUT AL CELULEI

Introduceţi datele în bara de formule şi apăsaţi tasta ENTER de pe tastatură.
Schimbaţi o parte din conţinutul Celulei
Metoda 1
Faceţi clic pe celula pentru a o
face activă, clic pe datele din bara de
formule, ştergeţi partea care
urmează să fie modificată şi
introduceţi noile date. Apăsaţi
tasta ENTER.
Metoda 2
Faceţi dublu clic pe celulă,
editaţi o parte din celula pe care
doriţi să o modificaţi, apăsaţi tasta
ENTER.
În exemplul de mai sus, am
subliniat numerele 5 şi 6 în bara de formule pentru a fi eliminate şi apăsaţi tasta
DELETE de pe tastatură, apoi înlocuiţi cu alte numere diferite.
Introduceţi numere şi text într-o listă
1. Faceţi clic pe celula în care doriţi să introduceţi date.
2. Tastaţi datele şi apăsaţi ENTER sau TAB.
3. Introduceţi date într-o celulă din prima coloană, apoi apăsa ţi TAB pentru deplasare
în celula următoare.
4. La sfârşitul rândului, apăsaţi ENTER pentru a vă muta la începutul rândului următor.
18 | P a g e
5. Dacă celula de la începutul rândului următor nu devine activă, face ţi clic pe Options
în File, apoi faceţi clic pe fila Advanced.
6. Sub Editing Options, marcaţi caseta de selectare Mutare selecţie după Enter, apoi
faceţi clic pe În jos în caseta Direction (Orientare).

Introducerea numerelor cu un număr fix de zecimale sau zerouri

suplimentare
1. În meniul Tools, faceţi clic pe Options, apoi clic pe fila Edit.
2. Marcaţi caseta de selectare Fixed decimal places (Număr fix de zecimale).
3. Bifați
caseta
de

19 | P a g e
 validare Automatically insert a decimal point și alegeți un număr pozitiv din
lista Places.
4. Introduceţi un număr pozitiv de cifre la dreapta virgulei zecimale sau un număr
negativ pentru cifrele de la stânga virgulei zecimale.
De exemplu, dacă introduceţi 3 în caseta Places (Poziţii), apoi tastaţi 3954 în
celulă, valoarea va fi 3,954  virgula se mută cu 3 poziţii de la dreapta la stânga. Dacă
tastaţi -3 în caseta Poziţii, apoi tastaţi 283, valoarea va fi 283000.

Pentru a avea prioritate temporară fa ţă de opţiunea Număr fix de zecimale,

tastaţi virgula zecimală când introduceţi numărul.

Introducerea simultană a aceloraşi date în celule diferite

1. Selectaţi celulele în care doriţi să introduceţi date. Celulele nu este obligatoriu să
fie adiacente.
2. Tastaţi datele şi apăsaţi CTRL+ENTER.

Introducerea sau editarea aceloraşi date în foi de lucru multiple

Când selectaţi mai multe foi şi vreţi să modifica ţi date într-una dintre acestea,
aceleaşi modificări vor fi aplicate tuturor foilor selectate. Datele pot fi chiar înlocuite în
timpul acestui proces.
1. Selectaţi foile de lucru unde doriţi să introduceţi date.
2. Selectaţi celula sau zona de celule unde dori ţi să introduceţi date.
3. Tastaţi sau editaţi datele în prima celulă selectată.
4. Apăsaţi ENTER sau TAB.

20 | P a g e
 Antetul din figură va fi inserat în foile de calcul selectate simultan
Pentru a anula o selecţie de mai multe foi,
faceţi clic pe orice foaie neselectată.

 Dacă nu este vizibilă nici o foaie

neselectată, faceţi clic dreapta pe fila
unei foi selectate
 apăsaţi clic pe Ungroup Sheets (Anularea
grupării foilor) în meniul de comenzi
rapide de pe fila foii de calcul.

Completarea automată a unei coloane cu înregistrări care se repetă

Dacă primele câteva caractere pe care le tasta ţi într-o celulă se potrivesc cu o
înregistrare existentă în acea coloană, Microsoft Excel va umple restul caracterelor în
mod automat.
Excel completează numai acele înregistrări care con ţin text sau o combinaţie de
text cu numere;

Observaţie: Înregistrările care conţin numai numere, date sau ore nu sunt
completate.
 Pentru a accepta înregistrarea propusă, apăsa ţi ENTER. Înregistrarea
terminată se potriveşte exact cu modelul de majuscule şi litere mici al
înregistrărilor existente.
 Pentru a înlocui caracterele introduse automat, continua ţi tastarea.
 Pentru a şterge caracterele introduse automat, apăsa ţi BACKSPACE.

Completarea unei serii de numere, de date sau de alte elemente

1. Selectaţi prima celulă din zona pe care dori ţi să o completaţi.
2. Introduceţi valoarea de început a seriei.
21 | P a g e
 3. Introduceţi o valoare în celula următoare pentru a
stabili un model.
 Dacă doriţi seria 2, 3, 4, 5..., introduceţi 2 şi 3 în
primele două celule. Dacă doriţi seria 2, 4, 6, 8...,
tastaţi 2 şi 4.
 Pentru a preciza tipul seriei, se utilizează butonul din
dreapta al mouse-ului pentru a glisa ghidajul de
umplere peste zonă, apoi se face clic pe comanda

potrivită din meniul de comenzi rapide.

De exemplu,

 Dacă valoarea de început este data IAN-2002, se face clic pe Completare luni pentru
seria FEB-2002, MAR-2002 şi aşa mai departe;sau
 se face clic pe Completare ani pentru seria IAN-2003, IAN-2004 şi aşa mai departe.
 Pentru a controla manual modalitatea de creare a seriei sau pentru a utiliza
tastatura pentru completarea unei serii, se utilizează comanda Serie din meniul de
comenzi rapide.
4. Selectaţi celula sau celulele ce conţin valorile de început.
5. Glisaţi ghidajul de umplere peste zona pe care doriţi să o completaţi.

Pentru a umple în ordine crescătoare, glisaţi în jos sau la dreapta.

Pentru a umple în ordine descrescătoare, glisaţi în sus sau la stânga.
Introducerea aceloraşi date în alte foi de lucru

22 | P a g e
 Dacă au fost introduse date într-o foaie de lucru, se pot copia rapid datele în
celule corespondente din alte foi.
1. Se selectează foaia care conţine datele şi foile în care vor fi copiate aceste date.
2. Selectaţi celulele ce conţin datele pe care doriţi să le copiaţi.
3. În meniul Edit se poziţionează indicatorul mouse-ului pe Fill (Umplere), apoi se
face clic pe Across worksheet (În foile de lucru selectate).

Inserarea marcatorilor într-o foaie de lucru

Dacă Microsoft Word ne oferea posibilitatea creării listelor cu marcaje folosind

butoane, Microsoft Excel nu furnizează un astfel de buton.

 Pentru a adăuga marcatori unui text din foaia de lucru, trebuie să insera ţi un simbol
şi să alegeţi una dintre următoarele variante:

 Pentru a adăuga un marcator unei celule vide din foaia de lucru, face ţi clic pe celulă,
iar din meniul Insert/Symbol aleegeţi sibolul şi clic pe butonul Insert

23 | P a g e
 Dacă doriţi ca marcatorii să fie într-o coloană (coloana A), separată de elementele
listei (se găsesc în coloana B), inseraţi marcatorul în celul goală cu un click simplu
din meniul Insert/Symbol.

 Pentru a adăuga un marcator unei celule care con ţine text, faceţi dublu clic pe
celulă, apoi plasaţi punctul de inserare unde doriţi să apară marcatorul.
Procedaţi astfel atunci când doriţi ca marcatorul şi elementul din listă să apară în
aceeaşi celulă.
În meniul Inserare, faceţi clic pe Simbol.
În fila Simboluri, în caseta Font, faceţi clic pe fontul pe care doriţi să-l utilizaţi.

Utilizaţi bara de defilare din partea dreaptă pentru a găsi simbolul pe care doriţi
să-l inseraţi.

24 | P a g e
Sfat: Diferite fonturi oferă simboluri diferite. Dacă fontul nu oferă marcatorul sau un alt
simbol dorit, încercaţi să selectaţi un font precum Wingdings.
Faceţi clic pe marcatorul sau simbolul dorit, face ţi clic pe Inserare,
apoi pe Închidere.
Pentru a adăuga mai mulţi marcatori, copiaţi şi lipiţi primul marcator
inserat.
Sau, dacă marcatorul este în propria sa celulă, glisa ţi pentru a
repeta simbolul în celulele adiacente.

Cum „vede” Excel datele de intrare în celule?

Există trei tipuri de date pe care le puteţi introduce într-o celulă: text, numere şi
formule.
În momentul introducerii datelor, Excel realizează o primă interpretare a
caracterelor introduse, în succesiunea lor:

 Dacă acestea sunt recunoscute ca o secvenţă care poate reprezenta un număr, în

sensul definiţiei precedente, atunci sunt reţinute ca dată de tip numeric şi pot fi
ulterior folosite în expresii matematice;
 Dacă sunt recunoscute ca o valoare logică, vor putea fi utilizate ulterior în expresii
logice;
 Dacă nu vor fi recunoscute ca număr sau valoare logică, atunci vor fi reţinute şi
interpretate ulterior ca text.

Datele de tip text nu vor putea fi utilizate în formule matematice, dar pot fi
folosite, de exemplu, în operaţii cu şiruri de caractere.
Notă: datele de tip text pot fi folosite în expresii logice.

De exemplu: şirul "ABCD" este identic cu şirul "ABCDE" este o expresie logică care
are valoarea false, dar rezultatul evaluării unei asemenea expresii va fi întotdeauna de
tip logic.

Funcţie de interpretarea pe care o dă Excel unei anumite valori editate într-o

celulă, aceasta va fi aliniată conform regulii implicite descoperite parţial în secţiunea
precedentă.
Regula de aliniere implicită a datelor în celulă este:
 stânga pentru text;
 dreapta pentru numere;
25 | P a g e
  centrat pentru tip logic.
Centrat înseamnă că valoarea respectivă va fi aşezată în celulă egal distanţată de
marginile din dreapta şi stânga.
Plaja de valori admisibile pentru data calendaristică în Excel este cuprinsă
între 1 ianuarie 1900 şi 31 decembrie 9999.
Datele calendaristice în afara domeniului 01-01-1900 şi 31-12-9999
nu sunt valabile în Excel
Mai mult decât suficient pentru aplicaţiile uzuale!

Reţineţi :
Valorile de tip dată calendaristică sunt memorate ca numere întregi pozitive,
reprezentând a câta zi de la 1 ianuarie 1900 este data respectivă. în felul acesta
Excel poate utiliza datele calendaristice în expresii matematice.

De exemplu, valoarea 22-08-98 din celula F1 este

memorată ca numărul 36029, adică 22 august 1998 este a
36029-a zi de la 1 ianuarie 1900.

Tot ca 36029 vor fi memorate şi utilizate în calcule şi informaţiile din celulele F2,
F3 şi F4, deşi arată diferit.

Alte obiecte, cum ar fi diagrame, desene şi hărţi, sunt inserate peste celule. Ele nu
afectează celulele de sub ele.

Aşadar, putem introduce date în conţinutul unei celule prin utilizarea tastei Enter, Tab
şi tastele cursor şi bara de formule.

Pe măsură ce datele sunt introduse de la tastatură, ele apar în celula activă, dar
şi în zona de deasupra foii de calcul - bara de formule.
În bara de formule apare o bară clipitoare care indică locul unde va apărea
următorul caracter tastat.
Introducerea datelor se termină fie apăsând tasta < Enter>, fie activănd o altă
celulă (cu mouse-ul, cu săgeţi, cu <Tab> etc.).
Dacă introducerea nu se termină corect următoarele comenzi nu vor mai putea fi
aplicate.

Introducerea datelor de tip text

Datele de tip text includ caractere alfabetice, numere şi simboluri. Pentru a
introduce text într-o celulă:
 se selectează celula,
 se scrie textul şi apoi

26 | P a g e
  se validează prin apăsarea tastei <Enter>.
Într-o celulă textul introdus este aliniat în celulă la stânga.
 Dacă un număr trebuie introdus ca
text (de exemplu un cod poştal)
înaintea datelor trebuie introdus un
apostrof.
 Dacă textul este prea lung şi nu
încape în celula activă, partea în
exces va fi afişată în celula adiacentă dreaptă, dacă aceasta este liberă;
dacă nu este liberă, va fi afişat doar textul care încape în celula activă.

Pentru a putea afişa textul în întregime trebuie mărită dimensiunea

coloanei active.
Pentru a modifica dimensiunea unei coloane se poziţionează cursorul mouse-ului
pe marginea din dreapta a etichetei coloanei. Forma cursorului se va modifica. Se trage
de acest cursor şi se eliberează butonul mouse-ului când se ajunge la dimensiunea
dorită. O altă metodă este aplicarea unui dublu clic când apare acest cursor ; în acest
mod coloana va avea dimensiunea textului de lungime maximă din coloană .

Altă metodă de încadrarea textului este scrierea lui pe două sau mai
multe rânduri într-o celulă, astfel:
 Se poziţionează cursorul în bara de formule după textul care va fi
scis pe al doile rând al celulei şi se acţionează combinaţia de
taste ALT+ENTER

Introducerea numerelor
 Numerele sunt valori care conţin caracterele 1 2 3 5 6 7 8 9 0 - ‡ /. E
 Pentru a introduce un număr:
1. Se selectează celula dorită;
2. Se scrie numărul şi se apasă <Enter>.

Dacă într-o celulă se introduce un număr prea lung, Excel încearcă să-l afişeze
în format exponenţial (1.53 E‡08 ^ 1.53 * 108).
Dacă numărul nu poate fi afişat nici în format exponenţial atunci în celulă
apare #######.

În acest caz pentru a putea vizualiza numărul se va mări dimensiunea coloanei

folosind metoda prezentată la introducerea textelor. Numerele au mai multe formate:

27 | P a g e
Format Afişare
General 12345.6
Number 12345.60
Currency $1,234.78
Comma 12,345.6
Percent 123.454 %
Scientific (Exponential) 1.23E‡04
Fraction 12 3/4
Şi Time

Pentru introducerea unei fracţii, trebuie scris numărul întreg, urmat de un

spaţiu şi fracţia respectivă.

Dacă trebuie introdusă numai partea fracţionară, se

scrie zero, spaţiu şi fracţia. Astfel, Excel poate interpreta
datele introduse ca fiind în format dată.
Introducerea datelor şi orelor
Valorile de tip oră pot fi introduse în formatele
prezentate mai jos:
La introducerea datelor trebuie să fim atenţi ce sistem
de introducere a datelor este folosit pe calculatorul pe
care îl folosim (sistemul american de introducere a datelor este folosit marea
majoritate a calculatoarelor), astfel că valorile introduse corect vor apare în bara de
formule în formatul lună/zi/an, indiferent de stilul de formatare al celulei.
Alte formate de introducere a datelor calendaristice

7/8/98
8-Jul-98
8 -Jul
Jul-98
7/8/98 09 09:45
M/d/yy
d-mmm-yy
d-mmm (va fi folosit anul din data sist. De calcul)
mmm-yy
M/d/yy h:m

28 | P a g e
 Observaţii:

 Excel înregistrează datele şi orele sub formă de numere.

 Fiecărei date şi ore îi este ataşat un număr.
 Aceste numere se numesc numere seriale.
 Numai formatul de afişare este de tip dată sau oră.
 Folosind această codificare, o dată reprezintă numărul de zile care despart data de
1.01.1900 de data specificată;
 ora reprezintă o fracţiune zecimală din 24 de ore.

 Numerele seriale au proprietatea că permit calcularea zilelor scurse între două

date specificate sau a duratelor dintre două momente de timp.
 Numerele seriale ataşate datelor sunt numere întregi, cele ataşate orelor
sunt numere subunitare.
Exemple:
Data Număr serial Ora Număr serial
1-01-1900 1 0:0:0 0
2-01-1900 2 12:00:00 0.5
1-08-1998 36008 23:59:59 0.99
 Implicit datele şi orele se aliniază în celule la dreapta.
Dacă o dată nu este introdusă corect ea este transformată în text şi informaţia
din celulă va fi aliniată la stânga. Acest mod este o metodă foarte simplă de a verifica
dacă datele sau orele au fost introduse corect.

În unele cazuri, deşi a fost utilizat un format corect pentru valori de tip dată sau
oră, rezultatul afişat apare sub formă de număr.

29 | P a g e
 Acest lucru se întâmplă când celula respectivă a fost formatată anterior cu
un format altul decât General ( vezi cursul Formatarea), astfel că celulei
respective trebuie să i se aplice formatul dată sau oră corespunzător. 4

Modificarea conţinutului unei celule

Dacă datele dintr-o celulă au fost introduse greşit acestea se pot corecta în
modul următor:
1. Se activează celula care conţine datele care trebuie modificate.
2. Se apasă tasta <F2> sau se aplică un clic în bara de formule în dreptul locului
unde trebuie făcute modificări.
3. Se fac operaţiile de ştergere şi inserare necesare. Pentru a muta punctul de
inserţie se folosesc tastele săgeţi. Pentru ştergere se pot folosi tastele <Backspace> -
pentru a şterge un caracter la stânga - şi <Delete> - pentru a şterge un caracter la
dreapta.
4. Se apasă tasta <Enter>.

Modificarea datelor existente într-o celulă

 Selectaţi celula A1. Aceasta trebuie să conţină acum valoarea XYZ19 (informaţie de
tip text, aliniată la stânga).
 Ştergeţi, scrieţi 19 şi apăsaţi tasta Enter, pentru a încheia editarea.
Aplicând întocmai procedura de mai sus se pot remarca două lucruri:
1. Conţinutul curent al celulei a fost complet înlocuit de noua valoare;
2. Noul conţinut al celulei este un număr, ceea ce a dus la alinierea acestuia la
dreapta. în concluzie, modificarea unei celule implică schimbarea valorii
memorate în celulă, iar uneori aceasta poate însemna schimbarea tipului datei
de acolo.

Deci, tipul datelor nu este legat de celula în care sunt înscrise, ci de

valoarea acelor date.

Notă: Atunci când cursorul ajunge în apropierea barei pentru formule, apare pe
ecran o etichetă informativă, pe care scrie Formula Bar. în felul acesta, utilizatorul este
informat pe scurt asupra semnificaţiei zonei "atinse".

4
http://www.scribd.com/doc/26791747/Lucrul-In-Mediul-Excel
30 | P a g e
 Notă: dacă la apăsarea
tastei F2 celula nu devine
editabilă, aşa cum a fost indicat
mai sus, înseamnă că facilitatea
de editare direct în celulă este
dezactivată.
Pentru a activa această
facilitate, selectaţi meniul Tools,
opţiunea Options.

Forţarea trecerii textului pe rând nou, în cadrul aceleiaşi Celule

Scrieţi în celula C4 următorul şir de caractere, reprezentând adresa: Strada
Brumarelelor nr.2,
Bucuresti.
După ce aţi
încheiat editarea,
selectaţi din nou
celula C4.
Celulă selectată,
care conţine un text lung
Notă: Deşi textul este aparent extins şi în celulele vecine, face totuşi parte
din celula C4. Acest lucru este vizibil în bara pentru formule, unde apare integral.
Dacă veţi muta selecţia pe celulele vecine (D4, E4, F4), care sunt acoperite total
sau parţial de acest text, veţi observa că bara pentru formule rămâne goală.

Notă: Această opţiune este disponibilă doar pentru

date de tip text. Pentru date de alt tip decât text
nu se poate forţa ruperea informaţiei pe mai
multe rânduri.

Textul a fost distribuit pe mai multe rânduri.

Mutarea şi copierea datelor
Prin copiere, datele originale rămân la locul lor, copia lor fiind plasată în
locul indicat de utilizator. 5
Cand se indică diferite părţi dintr-o celulă, indicatorul mouse-lui se transformă
căpătand diferite forme in funcţie de spaţiile care sunt permise in acel loc.
Decuparea, copierea şi lipirea unei selecţii de celule se face astfel:

5
www.scribd.com/doc/26791747/Lucrul-In-Mediul-Excel
31 | P a g e
  Se poziţionează indicatorul mouse-ului pe domeniul selectat,
 clic pe butonul drept al mouselui şi
 se alege din meniul imediat opţiunea dorită Cut sau Copy.
 Se poziţionează în locul unde se doreşte să se facă lipirea sau copierea şi se
apasă butonul drept al mouse-lui.
 Se alege din meniul imediat opţiunea Paste. Dacă se renunţă se apasă tasta
Esc.

Mutarea datelor
Prin mutare datele sunt luate din poziţia iniţială şi sunt plasate în noua
locaţie.
Pentru a realiza operaţia de mutare, se vor efectua următorii paşi:
1. Se selectează celula sau domeniul de celule care trebuie mutate.
2. Se aplică comanda Edit, Cut.
3. Se selectează prima celulă din zona unde se va plasa copia.
4. Se aplică comanda Edit, Paste.

O altă metodă, mai rapidă, este următoarea:

1. Se selectează celula care trebuie mutată.
2. Se poziţionează cursorul mouse-ului pe conturul celulei.Când cursorul
mouse-ului ia forma unei săgeţi, se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se
trage de mouse în noua poziţie a datelor.

32 | P a g e