CAPITOLUL IV MONEDA SI POLITICA MONETARA iN UNIUNEA EUROIPEANA 4.1, Integrare economicé $i integrarea monetarit Promotorii procesului de integrare economica europeana au fost constienti de faptul ci pe masura adancirii procesului de integrare economica gi de realizare a pietei interne unice, va fi nevoie la un moment dat de o politica monetara comuna, in masur s& asigure buna functionare a noii economii si piete comunitare. Tratatele constitutive ale CEE nu au prevazut 0 moneda unica in mAsura sa elimine deteriorarea cursurilor de schimb, stoparea procesului inflationist si a efectelor negative ale crizelor economice. La momentul constituirii CEE (Tratatul de la Roma, 1957) statele constitutive faceau parte din Sistemul Monetar International (Sistemul Bretton Woods) care si- a stabilit ca obiective: cursuri de schimb stabile, eliminarea restrictiilor valutare si convertibilitatea tuturor monedelor. La mijlocul anilor '60, Sistemul de la Betton Woods a inceput si prezinte mai multe semne de tensionare ca urmare a supraevaluarii dolarului american, cu consecinfe negative asupra monedelor {drilor comunitare expuse unor procese de devalorizare succesive. Ca urmare, principala problema a {arilor comunitare pe linie monetara a fost ajustarea cursurilor de schimb care puteau sa influenteze negativ asupra realizarii uniunii vamale si a viitoarelor politici sectoriale. Necesitatea finantrii politicilor sectoriale de la nivel comunitar a urgentat procesul de integrare monetara, Comisia Europeana insarcinandu-| 76pe Pierre Werner sa elaboreze liniile principale ale unui Sistem Monetar European. Raportul Werner, adoptat in anul 1970, proiecta instituirea unei uniuni monetare in decurs de 10 ani in cadrul a trei etape Uniunea monetard urma s& genereze convertibilitatea deplina si ireversibilé a monedelor tarilor membre, eliminarea fluctuatiilor cursurilor de schimb, fixitatea paritatilor si cursurilor valutare si completa liberalizare a miscarilor de capital, Acest proces trebuia insotit de mentinerea monedelor nationale, la inceput, si pregatirea treptata a lansarii unei monede unice comunitare. Procesul declansat prin Raportul Werner a esuat, ca urmare a tensiunilor de pe piata valutara internationalé dupa prabusirea sistemului Bretton Woods, la inceputul anilor '70, si a reactiilor politice divergente la socurile economice generate de criza petroliera. in anul 1979, statele comunitare au relansat procesul de cooperare monetara odatd cu crearea Sistemului Monetar European (SME). Sistemul Monetar European reprezinta un ansamblu de reglementari, mecanisme si institutii adoptat la nivel comunitar, in vederea realizirii unei politici monetare comune gi a unor cursuri de schimb relativ stabile intre monedele {arilor membre. Acesta se baza pe o unitate de cont, denumitaé ECU (European Currency United), unitate valutara europeand noua, care urma sa reprezinte elementul central al sistemului ECU a constituit in cadrul SME un instrument de reglementare a relatiilor monetare dintre bancile centrale, valoare de rezerva gi valoare de schimb contra numerar. ECU a fost definit ca un cog format din monedele tarilor membre, in raport de ponderea economica si monetara a fiecdrei {ari in cadrul comunitafii europene. Ponderea fiec&rei monede ce intra in componenta od.ECU era revizuité periodic, la fiecare 5 ani sau la cerere, dacd una din monedele participante sufera fluctuatii mai mari decat cele stabilite prin cursul pivot. Cursul pivot a constituit 0 rata de schimb care ariita cat ECU valora unitatea monetaré a fiectirei fiiri. Pe aceasta baz se proceda la calcularea ratelor de schimb ale monedelor sistemului monetar in raport cu cursul pivot in cadrul SME, ECU a indeplinit urm&toarele functii: moneda pentru calculul ratei de schimb, unitate de cont, unitate de calcul a indicatorului de divergenta gi valuta de rezerva. Participantii la SME au reusit sa creeze 0 zona caracterizata de stabilitate monetara din ce in ce mai puternicd gi sa relaxeze treptat controalele privind circulatia capitalurilor. Adoptarea Actului Unic European in anul 1986 a dat un nou impuls procesului de creare a pietei interne unice si a reafirmat necesitatea crearii Uniunii Monetare. Consiliul European a numit un comitet de experti in domeniul politicii monetare, alcatuit, in principal, din guvernatori ai bincilor centrale din comunitatea europeand, cu scopul de a propune masuri concrete de realizare a uniunii monetare, prezentate sub forma Raportului Delors in anul 1989, care prevedea crearea unei uniunii economice si monetare in decursul a zece ani in urma negocierilor purtate intre statele membre, raportul a fost concretizat in Tratatul de la Maastricht, din anul 1992, prin adaugarea unui capitol privind politica economicd si monetara, stabilind programul realizarii uniunii monetare in cadrul a trei etape - etapa I, intre 1 iulie 1990 — 31 decembrie 1993, a avut ca scop: inlaturarea barierelor interne pentru libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor in interiorul comunitatii intre statele 78membre. S-a urmarit liberalizarea completa a miscarilor de capital: cresterea resurselor financiare pentru corectarea dezechilibrelor dintre regiunile europene; realizarea convergentei economice, coordonarea politicilor comunitare; - etapa 2, intre 1 ianuarie 1994 — 31 decembrie 1998, a presupus: crearea Institutului Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt, precursor al Bancii Centrale Europene, alcdtuit din guvernatorii bancilor centrale nationale; independenta bancilor centrale nationale; reglementari privind dimensiunile deficitelor bugetare, coordonarea politicii monetare: punerea in aplicare a unei discipline fiscale: realizarea unei convergente intre politicile economice gi monetare ale statelor membre; infiintarea Bancii Centrale Europene in luna iunie, 1998; - etapa 3, intre I ianuarie 1999 — 1 ianuarie 2002, a urmarit: existenfa unei politici monetare unice in zona euro; fixarea ratelor de schimb intre tarile participante; instituirea monedei unice. 4.2, Uniunea Monetari Europeanii Scenariul stabilit prin raportul Delors si aprobat de Tratatul de la Maastricht privind realizarea Uniunii Monetare in ultimele doua etape era urmatorul: - in decursul anului 1998, Consiliul European trebuia si stabileasca {arile ce vor face parte din Uniunea Monetara, in functie de gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta din anul 1997; - la 1 ianuarie 1999, Uniunea Monetara a inceput prin fixarea ratelor de schimb intre tarile calificate, Banca Central Europeana va initia 719© singura politica monetara si valutara, gestionata in EURO; ECU va inceta A mai existe; - la | ianuarie 2002 vor fi puse in circulatie bancnotele si monedele euro; - incepand cu | iulie 2002, monezile tarilor membre ale U.M. vor fi complet inlocuite Tratatul de la Maastricht a precizat urmatoarele patru criterii de convergentii economicét a tarilor din UE I. stabilitatea preturilor, apreciata prin evolutia ratei inflatiei: rata inflatiei unui stat membru nu trebuie s& depaseasca cel mult cu 1,5% pe an media inregistrata in cele mai performante 3 state; 2. finanjele publice: Comisia Europeana trebuia si examineze concordanta cu disciplina bugetara pe baza a doua criterii si anume: deficitul public anual nu trebuia si depaseascd 3% din PIB, iar datoria 4 fie mai mare de 60% din PIB; 3. stabilitatea cursurilor de schimb: moneda nationala trebuie sa-si publicé nu trebuia mentina rata de schimb in marjele de fluctuatie permise de SME si sa nu fi fost devalorizata in precedenfii doi ani. Limitele acceptabile ale fluctuatiei cursului de schimb se considerau a fi + 2.25%; 4. rata dobanzii: rata dobanzii nominale pe termen lung nu trebuie sa depaseascé cu mai mult de 2% media ratelor inregistrata in cele mai performante 3 state membre. Fiecare stat membru trebuia sa indeplineasca toate criteriile pentru a fi calificat in cea de-a treia faz a Uniunii Monetare, criterii care reflectau nivelul de convergenta economica pe care statul membru trebuie s4-1 obtina pentru a putea adopta moneda europeani. Criteriile de convergent& au ca scop realizarea unor evolutii economice armonioase in cadrul Uniunii 80Economice si Monetare, care s4 nu provoace tensiuni intre statele membre UE Tratatul de la Maastricht stipula necesitatea continuarii respectarii de catre statele membre UM a criteriilor referitoare la deficitul public si datoria publica, scop in care a fost adoptat Pactul de stabilitate si crestere (PSO), care reprezint&é un cadru de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale nationale in cadrul UEM. Pactul cuprinde dou componente: preventiva, statele membre trebuind s& prezinte in fiecare an programe de stabilitate (convergenta) care si arate cum intentioneazd sa realizeze sau s& asigure pozilii fiscale stabile pe termen mediu si corectiva, care reglementeaza procedura de interventie in cazul unui deficit excesiv, care se declanseaza in momentul in care deficitul bugetar depaseste pragul de 3% din PIB, prevazut de tratat. in perioada imediat urmatoare adoptarii EURO, unele tari au depasit limitele convenite, Comisia Europeana solicitind impunerea de amenzi. Motivatiile aduse de statele in cauzi au determinat Comisia Europeana si propuna o reforma a PSC in ceea ce priveste sanctiunile in cazul inregistrarii de deficite excesive, de peste 3% din PIB, daca aceasta se datoreaz’: stagndrii economiei pentru o perioadi mai mare de timp, cheltuielilor privind ajutorul pentru dezvoltare, cercetare si investitii publice; reformelor structurale. Calendarul admiterii tarilor comunitare in Uniunea Monetara este urmatorul: I ianuarie 1999: Belgia, Germania, Spania, Franta, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda; I ianuarie 2001: Grecia; I ianuarie 2007: Slovenia; 1 ianuarie 2008: Cipru si Malta; 1 ianuarie 2009: Slovacia. 81Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Romania, Suedia si Ungaria, desi sunt state membre ale UE (si deci ale uniunii economice), nu sunt membre ale UM, nu participa la moneda unica. Din acestea, Danemarca, Estonia, Lituania si Letonia se afla in sistemul de supraveghere prin Mecanismul de schimb valutar care impune ca rata de schimb fata de euro s& nu poata varia cu mai mult de 15% fata de o paritate central fixata de BCE! Euro a devenit moneda unica a statelor participante la Uniunea Monetara. Un calendar sintetic al realizarii UM si adoptarii Euro are urmatorul continut: lianuarie 1990: Prima fazi a UM, in cadrul c&reia este stabilité compozitia ECU; 1 ianuarie 1993 Incepe a doua fazi a UM, in cadrul careia a fost creat Institutul Monetar European, Banca Centrala Europeana (BCE), Sistemul European al Bancilor Centrale. si este elaboraté legislatia pentru introducerea monedei euro; sunt desemnate statele admise sa participe la a treia etapa a UM; 1 ianuarie 1999: Incepe a treia faza a UM; sunt stabilite paritatile intre monedele nationale si euro; BCE stabileste o politic’ monetara unica in zona euro; este pusa in circulatie moneda euro si sunt retrase din circulatie monedele nationale ale statelor participante; 1 ianuarie 2007: Slovenia devine al treisprezecelea stat al zonei euro; 1 ianuarie 2008: Cipru gi Malta adera la Euro; Lianuarie 2009: Slovacia deri la Euro; Danemarca, Estonia, Lituania si Letonia sunt admise in sistemul de supraveghere prin Mecanismul de schimb valutar. ' Marius Profiroiu, Institutii si politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2008, p.376-400 821 ianuarie 2011: Estonia devine al saptesprezecelea stat al zonei Euro Introducerea EURO ca moneda unica a facut ca aceasta si devina rivala dolarului si si intre in concurenté cu acesta pe piata valutar- financiara internationala pentru cucerirea zonelor de influenta. Pentru ca euro si devind moneda internationala trebuia si indeplineascd urmatoarele conditii: - aria suprafetei tranzactiilor comerciale mijlocite, apreciindu-se cA 0 moneda care ocupa o cota apreciabila in comertul international si in decontarile internationale are multiple avantaje: - existenta unei perioade istorice apreciabile in care a functionat moneda pe plan international: cu cat 0 moneda are un trecut in mijlocirea tranzactiilor internationale, cu atat este cdutaté mai intens de afaceristi; - gradul de dezvoltare a pietei financiare a tarii respective, adic piata monetara si de capital si fie libere si dezvoltate, s& permité libera miscare a capitalurilor gi o convertibilitate rapida pe piata valutara: - increderea populatiei si a agentilor economici in valoarea monedei, incredere ce este data de mentinerea stabilitatii cursului de schimb si a puterii de cumparare. in perioada care a trecut de la introducerea euro ca moneda unica, s-a constatat ci aceasta a devenit rivalul dolarului, realizandu-se chiar 0 divizare a zonelor de influenta. Este evident ca euro a devenit moneda principala pentru derularea tranzactiilor din Europa de Vest, Centrala si de Est, in timp ce dolarul continua sa domine pietele din America gi Asia. Utilizarea mereu mai intensi a monedei euro pe plan international demonstreazi cresterea treptaté a importantei acesteia, ca urmare a participarii si utilizarii la emisiuni de titluri de datorie publica, acordarii de imprumuturi semnificative in euro, comercializarii in cantitati mereu mai 83mari pe piefele de schimb valutar, este utilizaté ca moneda de rezerva $i este folosita din ce in ce mai mult pentru facturare si plata in comertul international in cadrul zonei euro, gestionarea politicii monetare este realizati de Sistemul European al Bancilor Centrale si din Banca Central Europeana. in cadrul Eurosistemului sunt cuprinse toate bancile nationale ale statelor membre care au indeplinit criteriile de convergenta necesare pentru adoptarea monedei unice. Bancile nationale ale statelor care nu au adoptat moneda unica sunt membre ale SEBC, avand ins& un statut special, se ocupa de politicile monetare nationale si nu iau parte la adoptarea deciziilor referitoare la politica monetara unica. Prin urmare, Eurosistemul este o componenta a SEBC, gestioneazi zona euro gi indeplineste urmatoarele obiective: gestioneaza politica monetara in zona euro; supravegheaza operatiunile de schimb valutare; pastreaza gi gestioneaza rezervele valutare de schimb ale statelor membre, urmareste functionarea normala a sistemului de plati, supravegheaza institutiile de credit gi asigura stabilitatea sistemului financiar. Desi Eurosistemul este independent, adicd nu poate primi instructiuni de la guverne sau institutii comunitare, totusi anumite institutii comunitare au anumite atributii in domeniul politicii monetare, astfel: Consiliul European stabileste principalele orientari ale politicii monetare; Consiliul UE decide daca si cand un stat membru poate si adopte moneda unica; Comisia Europeand monitorizeaza politica monetara, Parlamentul european are responsabilitéti mult mai largi: supravegheazi functionarea democratica. a Bancii Centrale Europene, participa la desemnarea presedintelui si a membrilor Consiliului Executiv al BCE, analizeazi periodic situatia financiara a UE, adopta legislatia referitoare la 84functionarea UM, decide impreuna cu Consiliul European asupra acceptarii cererii unui stat de a deveni membru al zonei euro: Consiliul ECOFIN: hotaraste dacd un stat poate sau nu si adopte moneda euro, orienteazd politica monetara in raport cu trendul miscarii economiei; supravegheaza ratele de schimb ale euro. 4.3. Consecintele introducerii monedei EURO Crearea zonei euro, extinderea si consolidarea acesteia au condus la aparifia unei noi puteri economice gi la constituirea uneia dintre cele mai mari piete de desfacere din lume, iar prin participarea la crearea PIB-ului mondial zona euro este deja a doua regiune economica a lumii. Prin faptul ca unele organizatii economice internationale (FMI, OMC) considera zona euro 0 entitate economica de sine statitoare, asigura UE 0 pozitie mai puternica pe plan mondial. Ca urmare a acestui fapt zona euro se manifesta si implica din ce in ce mai mult ca o singura voce in cadrul forumurilor economice internationale. Mai mult, moneda euro a inceput sa fie folosita pe scara larga si in {arile aflate in vecinatatea zonei euro. Totodata, euro si zona euro ofera noi oportunitati de afaceri pentru {arile terte, promovand comertul si investitiile straine, ea conferind stabilitate economica si o mai mare rezistenta la eventuale socuri externe. Uniunea monetara prezinti 0 serie de avantaje, unele incontestabile, dar prezinta si o serie de dezavantaje si riscuri profunde asupra vietii economice, sociale si politice din tarile UE. Cel mai important motiv pentru care tarile comunitare si-au dorit si adopte 0 moneda unicd il reprezint& avantajele mari de pe urma acesteia. 85J. Eliminarea costurilor legate de rata de schimb valutar prin introducerea monedei unice, Plata furnizorilor straini necesita operatiuni de schimb valutar pentru procurarea monedei furnizorului, operatiuni pentru care banca solicité un comision, variabil ca marime in functie de marimea tranzactiei, natura monedei si importanta clientului. Moneda unica, simplificdnd tranzacfiile intre firme, le ieftinesc si va conduce la reducerea timpului si a costului plitilor peste frontier’. Introducerea monedei unice va determina realizarea de economii la costurile interne ale firmelor: operarea cu mai multe monede conduce la costuri suplimentare, deoarece solicité un personal numeros, echipamente pentru determinarea ratelor de schimb gi este prelungita perioada dintre debitarea gi creditarea conturilor bancare. 2. Eliminarea incertitudinilor ratei de schimb valutar. Moneda unica elimina riscul dintre {arile membre euro, previne gsi stopeazd devalorizarile competitive ale monedelor si preintémpin’ unele atacuri speculative in domeniul monetar gi valutar; 3. Moneda unicd face ca prequrile st fie transparente, deoarece sunt exprimate in aceeasi moneda, ceea ce va facilita identificarea celor mai competitive afaceri; 4. Se accentueaza concurena dintre firmele de pe piata unica cu efecte benefice asupra eficienfei, calitatii gi nivelului _ preturilor. Transparenta adusa de euro face ca preturile sa fie mult mai simplu de comparat, intireste concurenta pe toate pietele de bunuri si servicii pentru intreprinderi, dar si pentru bunurile de consum; 5. Euro este nu doar un factor major de integrare economica, ci si unul de integrare politicd, joaca din ce in ce mai mult un rol de stabilitate din punct de vedere politic in cadrul relatiilor internationale; 866. Statele din zona detinand aceeagi moneda, vor avea posibilitatea sa-si coordoneze politicile economice si si permita armonizarea vietii economico-sociale; 7. Crearea monedei euro duce la armonizarea fiscald in activitatea intreprinderilor, deoarece aduce o transparenta totala a diferentelor de impozitare care ar putea crea la unele state posibilitatea dominatiei prin fiscalitate; 8. Realizirile pe care UM le-a adus pané acum la nivelul economiilor statelor membre a permis crearea unui mediu propice cresterii durabile. Introducerea euro a fost insotité si de aparitia unor dezavantaje, unele resimtite la import, altele pe parcursul functionarii zonei euro: I. Costul urias al conversiei. A fost necesar un uriag efort uman si financiar, precum gi o perioada de timp ca euro sa fie pus in circulatie si si functioneze in Europa si in lume: s-au cheltuit importante sume pentru acoperirea costurilor adaptarii tehnice gi legislative la noile realitati ale zonei euro; 2. Pierderea de suveranitate. Moneda, slaba sau puternica, a fost mereu simbolul unui stat, un liant al unei natiuni. Eliminarea monedelor nationale a fost perceputa ca 0 pierdere de suveranitate si a creat un soc psihologic asupra populatiei din tarile UE; 3. Autoritatile nationale nu vor mai putea sa-si aleaga propria rati a inflatiei, nu vor mai avea o politica monetara nationala. Va exista o politict monetaré si o rat a inflatiei pentru toatit comunitatea. 4. Pierzind dreptul de a devaloriza moneda nationalé, {atile comunitare, guvernele acestora pierd un instrument vital de politica economica pe care il puteau utiliza in cazul unui soc economic; 875. Costul riscului psihologic al adaptarii populatiei la socul punerii in circulatie a noii monede. Daca in majoritatea farilor care au adoptat moneda euro la inceput s-a inregistrat o receptivitate pozitiva din partea populatiei, treptat, ca urmare a dificultatilor c&rora a trebuit s& le facd fati economia comunitara, a avut loc o crestere general a preturilor ceea ce a indus in randul populatiei o doz de neincredere si de neacceptare a dificultatilor economice intampinate; 6. Introducerea monedei euro nu a ficut posibild, cel putin pana acum, eliminarea disparitatilor care persista intre cele 16 tari in materie bugetard, fiscala si de protectie socialé. Daca nu se vor intreprinde masuri pe linia armonizarii fiscale, tarile care au adoptat euro vor intra intr-o periculoasa competitie fiscal si sociala pentru atragerea investitorilor, care s-ar solda cu pierderi de locuri de munca intr-o tara sau alta; 7. O politic’ monetara unici va genera riscuri din partea térilor dezvoltate, concretizate in transferuri de resurse in favoarea férilor sdrace; 8. Introducerea monedei unice a condus la modificéri profunde asupra principalelor componente ale pietei financiare europene. Pietele monetare din zona euro au suferit schimbari realizate ca urmare a transferarii politicii monetare de la bancile centrale nationale la BCE. Eliminand riscul valutar, tranzactiile cu obligatiuni pe diferite piete nationale ver micsora diferenta de rentabilitate, volumul noilor emisiuni va mari lichiditatea, iar marja dintre preturile de vanzare si cele de cumparare va fi mai strinsi. Moneda unicé duce la o mai mare internationalizare a pietei valorilor mobiliare. Integrarea bursei de valori va spori eficienta, transparenta si lichiditatea actiunilor in Europa; 889. Sectorul bancar este afectat in mare masura de introducerea monedei euro. Are loc © accentuare a concurentei si 0 scddere a profiturilor, iar clientii vor reduce numarul de banci cu care vor lucra Bancile sunt obligate si-si diversifice activitatea si sA inventeze mereu noi servicii si produse financiare TERMENI SI CONCEPTE ¢ Integrare monetara Sistemul Monetar International ¢ Planul Pierre Werner Sistemul Monetar European © Cursul pivot ¢ ECU — unitatea valutara europeana noua © Raportul Delors, 1989 © Criteriile de convergenta © Pactul de stabilitate si crestere economica (PSC) Eurosistemul © Consiliul ECOFIN © Avantajele introducerii EURO ¢ Riscurile introducerii EURO * Consecintele introducerii EURO 89