INTRODUCERE

Într-o eră marcată de schimbări rapide și avansuri tehnologice, analiza

fenomenului fraudei bancare devine esențială .

Frauda bancară nu este doar o problemă abstractă; ea afectează

băncile, instituțiile financiare și indivizii în fiecare zi.

În era digitală, frauda bancară s-a adaptat la tehnologie și este mai

sofisticată ca niciodată.

Această prezentare explorează diversele forme de fraudă bancară,

impactul asupra economiei și societății, precum și măsurile de
prevenire.

CE ESTE FRAUDA BANCARĂ?

Frauda implică sustragerea bunurilor sau obținerea avantajelor

financiare în mod neonest, deseori aducând prejudicii altora. Este o
problemă gravă, reprezentând manipularea adevărului în scopuri
personale.
REGLEMENTĂRI ȘI CONSECINȚELE JURIDICE ALE
FRAUDEI BANCARE ÎN ROMÂNIA
• Frauda bancară este o infracțiune serioasă în România,
sancționată de Codul Penal.

• Articolul 250 reglementează operațiunile financiare frauduloase,

precum retragerile de numerar sau transferurile neautorizate.

• Conform alineatului (1), pedeapsa pentru aceste infracțiuni poate

fi între 2 și 7 ani de închisoare, în funcție de gravitate.

• Alineatul (2) prevede aceeași pedeapsă pentru utilizarea

neautorizată a datelor de identificare.

• Alineatul (3) sancționează transmiterea neautorizată a datelor de

identificare cu pedepse între 1 și 5 ani de închisoare.

IMPACTUL FRAUDEI BANCARE

Frauda bancară are un impact global semnificativ asupra băncilor și

economiilor, dar instituțiile financiare tind să ascundă fraudele, ceea ce
încurajează infractorii.
Lipsa transparenței pune în dificultare investigațiile, iar reglementările
complicate fac detectarea și urmărirea fraudelor dificile.
Raportarea activităților suspecte către autorități devine esențială, dar
băncile se tem de posibile probleme de lichiditate.
Obținerea datelor precise reprezintă o provocare, iar combaterea
fraudei bancare este crucială din cauza creșterii incidentelor.

Tipuri de Fraude Bancare

 Phishing
 Smishing
 Frauda prin prezența fizică a cardului
 Frauda fără prezența fizică a cardului
 Skimming
 Clonarea cardurilor
 Vishing
 SIM Swap

Phishing

Phishing-ul este o formă de fraudă online în care primești e-mailuri

false ce par de încredere, dar sunt create pentru a obține informații
personale.
Aceste e-mailuri folosesc tactici manipulative, cum ar fi amenințări
sau situații de urgență, pentru a te determina să dezvălui date
confidențiale.
Uneori, impostorii creează site-uri web false asemănătoare cu cele
autentice pentru a păcăli victimele. Aceste site-uri pot apărea în
primele rezultate ale motoarelor de căutare pentru a părea legitime.

Smishing
Smishing-ul este o formă de fraudă prin mesaje SMS, ce folosește
trucuri pentru a crea panică și a te face să reacționezi rapid. Mesajele
pretind că ai probleme la contul tău sau la card și conțin adrese URL
către site-uri false pentru a obține date personale. Scopul este să te
păcălească să furnizezi informații confidențiale.

Frauda prin prezența fizică a cardului

Frauda prin prezența fizică a cardului apare atunci când cineva
folosește un card de credit furat sau o copie frauduloasă a unui card
pentru a efectua achiziții neautorizate într-un magazin sau în alt
context față în față.
Cu toate acestea, progresele tehnologice moderne au deschis
oportunități ample pentru furtul de date în mediul digital.

Frauda fără prezența fizică a cardului

Frauda fără prezența fizică a cardului-are loc atunci când cineva obține
acces la informațiile cardului de credit fără a avea în posesie cardul în
sine.
De exemplu, un hoț ar putea utiliza o schemă de phishing pentru a
instala un software dăunător, cunoscut sub numele de malware, pe
computerul tău, astfel încât să poată înregistra tastarea tastelor sau să
spioneze dispozitivul tău, cu intenția de a fura informațiile cardului de
credit de la distanță.
Ulterior, infractorul ar putea să vândă informațiile cardului sau să le
folosească pentru a face achiziții frauduloase.
Skimming

Un dispozitiv este plasat într-un cititor de carduri de credit, pentru a

copia informații în timpul tranzacțiilor.
Comercianții pot fi inconștienți de acest dispozitiv, ce fură datele de pe
banda magnetică a cardurilor de credit atunci când sunt utilizate.

Clonarea cardurilor
Clonarea cardurilor apare după furtul datelor cardului.
Datele copiate de un skimmer sunt folosite pentru a crea un card fals.
Acest card clonat se utilizează apoi pentru cumpărături, retrageri de
numerar sau alte tranzacții frauduloase.

Vishing

Vishing, sau voice phishing, se referă la înșelătorii telefonice în care

un impostor se dă drept reprezentant al unei instituții financiare sau a
unei terțe părți. Impostorul creează panică și încearcă să obțină
informații confidențiale, precum parole sau detalii de cont, sub diverse
pretexte, cum ar fi probleme urgente sau tranzacții frauduloase.
SIM Swap
SIM Swap este o tactică în creștere în care infractorii obțin acces la
numărul de telefon al unei victime fără a fura dispozitivul lor.
Apoi, aceștia preiau controlul asupra apelurilor și mesajelor text,
având potențialul de a reseta parolele pentru conturile care folosesc
numărul de telefon în scopuri de recuperare.
Este esențial să ne protejăm dispozitivele mobile și datele personale
pentru a evita astfel de atacuri.

Frauda prin criptomonede

Criptomonedele sunt active digitale utilizate pentru tranzacții

online, fără o valoare stabilă și susținute doar de cererea și
oferta de pe piață.
Ele au devenit populare în lumea financiară, dar prezintă
volatilitate. În România, există o distincție legală între
criptomonede și moneda electronică.

Tipuri de fraude cu criptomonede:

Criminalitate financiară
Scheme Ponzi
Promovări false
Criminalitate financiară și schemele Ponzi
Criminalitate financiară
Criptomonedele oferă o nouă modalitate pentru evaziune fiscală,
spălare de bani și mită, datorită tranzacțiilor rapide, portabilității și a
posibilității de a opera la nivel internațional.

Scheme Ponzi

Investițiile în criptomonede pot fi folosite într-o schemă Ponzi

tradițională, în care noi investitori sunt necesari pentru a genera
profituri false pentru cei ce au investit în monedă mai devreme.
Criptomonedele pot oferi acoperirea perfectă pentru astfel de scheme
frauduloase, deoarece sunt încă neînțelese pe scară largă.

Promovari false

Promovarea falsă în lumea criptomonedelor implică persoane publice

ce sunt plătite să susțină anumite monede și să le promoveze în mod
mincinos.
Această tactică a fost folosită pentru a atrage investitori, dar adesea
fondatorii monedei dispar cu banii oamenilor.
Investitorii ce au avut încredere în aceste personalități publice au
suferit pierderi semnificative.
Deși promotorii pot susține că au fost și ei victime ale acestei fraude,
de multe ori acest lucru se dovedește a fi fals.
Măsuri de prevenire și protecție
• Pentru bănci:
• Monitorizarea tranzacțiilor: Detectarea activităților
suspecte.
• Verificarea identității și autentificare puternică: Procese
riguroase de verificare.
• Analiză în timp real: Identificarea rapidă a tranzacțiilor
frauduloase.
• Învățare automată și IA: Utilizarea algoritmilor avansați.
• Parole unice: Securizarea conturilor clienților.
• Autentificare fără parole: Tehnologii alternative de
securitate.
• Orchestarea fraudei: Automatizarea proceselor de răspuns
la fraudă.
Pentru clienți:
• Monitorizarea conturilor: Verifică regulat tranzacțiile și
activitatea.
• Conexiuni sigure online: Utilizează Wi-Fi sigur pentru
activități online.
• Software anti-malware: Instalează software de protecție
împotriva malware-ului.
• Parole puternice: Creează parole unice și folosește
autentificarea cu doi factori când e posibil.
Concluzii

Frauda bancară este o amenințare complexă în era tehnologiei, dar

poate fi redusă prin eforturi comune.
Esențial este să recunoaștem evoluția fraudei, care a devenit mai
sofisticată.
Monitorizarea conturilor, practicile sigure și autentificarea cu doi
factori sunt măsuri cruciale.
Colaborarea dintre bănci și clienți, sprijinită de tehnologie, asigură
securitatea sistemului bancar.