Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Philippe Gaudin - Marile Religii

    Încărcat de

    Nicolae Coman
    26 vizualizări233 pagini
    Iudaismul, creştinismul, islamismul, hinduismul şi budhismul.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Iudaismul, creştinismul, islamismul, hinduismul şi budhismul.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    26 vizualizări233 pagini

    Philippe Gaudin - Marile Religii

    Încărcat de

    Nicolae Coman
    Iudaismul, creştinismul, islamismul, hinduismul şi budhismul.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 233
    | | | in allele noastre continua east caute raspune intebarite tundamentele privitoare la existenta, lar apartenenta la o anumité cultura $1 ragltie religloasa Vamine 0 preocupara constanié’ a indlvidulul $1 a comunitaji din care face parte fudaismul, crestinismul, islamismul, hinduismat | 31 budhiemul so detinesc ca marie rligi! ale tur prin ponderea influentei lor istorice, originalitatea $i protunzimea mesajului jor, precum $i prin numarul ‘mare al adeptilor acostora, Ele au modolat $1 continua sa modeleze cultura universala a Umanitafii. : Cartea de fafa face posibildinifierea ciitrilor in | ‘storia acestr regi « doctrine fr, ituaarior | specifice si, in acelasi timp, oferd directii de Gercetare celor injiati, dar care vor 6a patrundé mai ‘adinc in ainele religilor respoctive. Trebuie sublinat faptu! ea problomele prezentate In worarea do fafa sint aboraate de pe po2itli geal! laice de religh GLEDITURA ORIZONTURI W® EDITURA LIDER Lei 19500 Perera toy WNT Naat IUDAISMUL Aa] fancy MARILE RELIGIH Sub coordonarea lui Philippe Gai Solielb Benchetkh el Hocin Claude Bressolette, Véronique Crombé, Michel Di Brice Deymié, Philippe Gaudin, Colette Kessler Robert Munich Traduoeree: Sanda Aroneseu [die ngrijta de: Marin Bal Editura ORIZONTURI Paitura IDER Bucuresti ISBN: 973 - 9154-77-8 LES GRANDES RELIGIONS Sous la direction de Philippe Gaudin Toate dretureasuna eit i iba rom sin re Fatt ORIZONTURL - Bucs CUPRINS Introducere ~ Semmificafia unui studiw al religiilor de Philippe Gaudin Exemplul lui Matraue. Ateismail modem Mare Frond. tea | —ludaismul Capitolul | -O privire de ansamblu asupra istoriei evreiesti de Robert Mannich Epoca bibtica Regi, Prinul Tenpla Exit din Babiton Reventrea. Cel deal Doilea Templu Diaspora Persecut Perioaia contemporand. Mariterendinge ale iedaismutui france: asta In toed je Partea a I -a ~ Islamul pitolul [ - Prezentarea istamutut de Sobel Bencheikh e} Hoe Doctrine si practici i de Colette Kessler Originea si semnificatia termenutei af Nayterea istamutui Textele de bart Dreprul fui Dumnezeu si dreptul omtulul Dreptal lt Pumnezeu Partea a Ill a~Crestinismul Omud evrew in fata tui Dumnezea light Capitolul | —Prezentarea erestinismatui de Clavde Bressotet clunca crestinalui tolul 2—Biseriea catolied #i Biserica ortodoxa : : iew in primal milenia Povara istori Biserica catolicl mm Cintarea une Biserica orodoxi O comu Miscaren ecumenica Cepitolul 3 ~ Reforma protestan de Brice Deymie Onmenti si datete Luthe Catvin Teoria generala a Reforme Reforma in Franya Teologia protestant. Numai Dumnezeu Numat Scriptura Numi tertarea Ftica protestant Biserica si credinciosut Diversizatea protestanti Partea a’ a —Hinduismul si budismul Prezentarea hinduismutui de Michel Delahour Un hinduism san hivduisme Hinduism: intfad, un politeism ferm obligatiel de siare Sucralicaren etapetor viet, Aprofundart succesive de-a lungul itoriei Ocale ale carci mite si pericole ei le-au Freevemarea locurilor sfite sia temp Hinduismal si cde spiritale wn 349 Hinduism si mentaltaten oceidertalt seu: Occidental ‘i Oriental, o pripaste grew de tre 382 Capitolul2 Prezentarea budismutui Véronique Cron Mediu yi om. Fundamentele doctrinel Mahayana. Driginil Cele tei corpuri de budia Budisml tantric Ritualisonl Mandala, Comunitate Réspindirea budismalui. Implantarea in China si Japonia Cull Tarimalui Pur i amidison Zen Actualitaten buismulut. Glosar 2 Postfata de Philippe Gavdi Sentimental religios si atitudinea religioast Filosofidnee. Filosofie si religie. aoe Problema moral: de unde vine rituiatea Rousseau Kant. Bilant.. Not& despre notiunea de laicitate acti laicul 52 mulpumegte 6 aparing poporului gi ma ¢ parte din eler, laicitat religios gi insemna un fe} de ateism de sta oa luma sie prea bine 08 wremea conflitelor a trecut, ar docd in Prana paciunile ce aprind destul derepede din ind sint abordate aceste problome, mai direct sau mai in diet. Tof op ie stiunspecific laiitiit tn til frances, Rovolutia ftanceal sar fi incheiat sbia in 1905, data sspardri Bisercilor de stat, cind Franja intr inir-0 perioedaide oarscare dabilitate republican’. dup sorabarda regimurilor politic oll al XIX-lea. fn ge ra, Iii americans (conefinitiprin consttuyiejn Stale Unite ole Americit) sau ,2ocietitit secularizate™ i se opune laicizorea*statului in etl frances. Distingerea planuritor iti gi religios este un punet de plecare in primul cz are poate fi desigur pu turd cu istoria politien a nefie, ca influenta culturalé a protertantismuli i, para ddoxal, cu ceaa gindirifranceze din secolul al XVIII-ea); in cel de el doilea caz, este mai degrab rezultatul unui proces al unci lupte, Dar poste 28 toomai aceasta este sansa ‘Govinil apt aba In 1871, ulterior in sensal unei ata Declarajiei universale a drepturilor emul si eal tat epublica cetifeanului* din 1789 va fipoate si locul unde se Semnificatia unui studiu libertatea de spirit n-ar mai fi fost posibili. Yom incerc totusi s& indicim, intro a doua etapa, motivele esentiale ale eseculuitentativei de reducere totald a fenomenului religios la conditile sale economic, sociale, istorive sau ‘de producte, Exemplul lui Malraux Enisti o prezentaobiectiva gi stiniitoare aelementului religios: cea a operelor de arta, Fle nu au fost nicidecum toate obieete dees atrdevenit de mult profane Malraux ainditorul care a fost martoral aparitie!.artei mondiale din secolul al XX-lea. ne face totusi x8 injelegem un In sential: ratiunea de a fia artei a fost mult timp aceea de Intruchipa zeii sau divinitatea. Ce trebuie sé ijelegem prin arta mondial"? Arta tuturor civilizatillor, att in spetit cit si in timp, face parte din Arti. Civilizatia noastri reinviind celelalte civilizaii siindeosebi pecele din trecut, reinvie operele sacre. Ce este 0 operdi de arti? Malreux. rispundea ci este un obiect care are unprezent. Ea apartine cca obiect material trecutuluiin care a fost ereaté sica obiect cultural celei in care a fost eonceputd, dar atesta si altoeva care-i di tocmai acea putere de a-si parisi trecutul side a vorbi ined omenirii dincolo de granifele timpului si patil. Astizi nu mai a podoaba viet si plicerea estet nt pentru ajustfica ‘acea forji misterioasi care face sa fie pr in fa ochilor nostri aceste opere indepirtate, Grecii antici fi numeau muritori pe oameni pentru a-i deosebi de zei. in zadar ne amintesteisterioara budistd cA viata omului este ca luntrea care, pomind in zor nu lasé nicio urma,c& se pare cd el nu se poate lipsi de cease spritul pentru scurgerea timpului si pentru moarte. O oper vind daca nu piere, deci nu e deloc de miran tut s8 reprezinte divinul prin intermediul unor forme nferite sau autorizate de religii, Malraux precizeaza LLumea ariei noastre este lamea in care un enw fix roman sistatuia egipteand a unui mont pot deveni opere prezente.,. Nici o civilizayie anterioarA civilizaiei nossirenu a cunoscut lamea artes creat de artist pentra cf iceee de art nu seul ca spajit material nu a fost posibil si au a .oscut explozia din secolul al XX-lea decit inmomental re ideca de arid a cApatat ea insigi un sen: ucioriide catedrale doceas fara indoiald si realizeze ‘frumos", dar, de fapt, eeea ce noi yedem in mod ian ca ari ei considerau infial o dovada de ire i un loc derugaciune. Arta mondial nu pute fecishapard decitint-o civilizatiecareintrunea conditile materiale ale acestei posibilitat), dar de asemenea, si mai ies, in masura in care dezvaluires sa se producea 0 dats progresivd a credinfelor din care s-anascut ack zei sint mori, secuvine s& recunoastem ed zeii nos acest mome zajie agrosticd: Nu est wezeu? I tein oFive ea are posibili, Des fi comparate muzeele cu nige morminte unmijloc de acvesla artisi secolulal XN-t smenea 0 expl Dac XX-lea? Religia in sine na devine o i Ateismul, care lansea7a ir si vrea cele mai mul rebiiri fir a pretinde c& poate furniza tor atite r, ci limitele. Se eavine deci sf reflectim asupra Jicinilor ateismului secolului al XIX-lea. Primele ‘cri ale unui Durkheim satale unui Weber nu prea au 1c¢ si fie infoctite pina nu de mull, irk indotala din 4 cle se confruntai en coexistenfa vnor puncle de e presupuse antagoniste, credinfa gi ateismul. In L ntement cus monde, Marcel Gauchet ne spans: Astfel, pornind de la ratiuni diametral opuse indiferenta si pasiunea, apartenen{a si exterio- slujba aveleiasi negiri 2 elementalui religios in poate banui deci amploarea si diffcultatea aceste Piedicape caretebuie so fnturimesto. Nu este suficient s& contestam reconstt apologetic ditt de interesele cedinje. care x salva perpetuitates transistoried a lui hom religosusréativizea pecit poate legturle context gi ependentasa ade el Treba M. Gauche, op ih. p.6 iste gi ceea ce nu irebuie si existe, Pentru c& norma este fara indoiald atit de interiorizatafnedt mu a jorizatht printr-un sistem juridie gi citi, Coercitia este ca si sptinem asa ultra, on exist inmentalitati Explicaia poate fi probabil esi in sau fn c2ea ce se numeste re imitiva, al ontini a lucrusilar sia oamenilor primité si consfiniti stare. cas infelepeitinenstrimosilor iransmisdecdpetenie side aman Adjectivul ,primitiv* merits sf fie comehnat Dupa Claude Lévi-Strauss, distingem etnocentris secundar de etnocentrismul primar, care eonstd in eo derarea obiceiurilor altora drept barbarie: Etnocentrismul secundar este mult mai substi gi consti fn a te considera tinta spre care converg cell introalta culturd deci subdezvoltarea’ sq sau efortul su dea semina cu observatorul et. Fie i aga, dar putem ead in excesal diferentialist si exotic care ne face si hu mai veder prea bine ce avem in eomnn si sa regisim, dorind prea mult Si ne ferim de ele, consecingele practice ale primului-einocentrism. Cum putem iesi din aceast’ contradictie? Primitiv inseamn’ primal gi nu primar societitile fird stat 5 animismele au prece Aceasta incetexz& si fie o devalorizare din clipa cind ne prindem de concepfia noastrraspinditl de Jimpotriva, aexistat 0 evolujiealeatuith dinrepruri schimba, Societatea fir sta este contra statu mn religia primar re7isti oricdreitranscender 2. in sensil in care se nai , desi nus este nicindat2 total independent tied extrem de profind! Freud alii ateismul lui Proud 6 rimigité a experiente reflexieis ele sint iui orinfeale omenitii secret f bun-sim cle care da dovad Freud in aceasts privints? Dar asa.cum funcjia ideologies de opium pentra popor nu ex: clude nicidecum funetia socials a religiei, functia psihologica de regresiune infantil na explic&in profunsime individalui- Nu-putem nici in ace schiim citeva intrebiri si diteetii de cercetare Cacrice medic, Frend se situeazi intreconceptia despre medicin& ca arta gi (in eazul shu) conceptia despre cercetarea neurologied in calitatea ei de stint, Practician sau clinician ca terapeut, eoretician caom de gtiinfi, Dela Descartes incoace ideea insigi astiin{ei moderne porneste de ladistinetiaradicala dintre gindire yi dezvoltare, dine suflet si teup, Omul (subiectal) igi reprezinta natura (obiectul), Nu e deci de Descartes igi reprezin trupel ea peo masinatie, foarte complexd desigur, dar totusi irie. Neurobiologia de astizi, pornind de la ‘gram mecanieist Medicina mos coccidentala, cea core a inregistrat progrese decisive incepind din a doua somatic’ simaterialisth infelegem imedict de ce psihiatria nu este o spesialitate ca toate celelalte sle medicinii i ‘maisurain care pume o problem epist i, Neputern indi fnir-adevaire3, in acest domeniu, progresele se red strict Ia cele ce privese chimia sistenmului nervos gi deci pputem nega ci exist o deosebire de natura inte talburi nervoase say ,mentale™ i dezordinile somatice. Fr ntr-un mod cuadevirat stiintific(adicd experimental) tot .cea ce studia ecu alte mijloace. Dar acesta ramine un dinfdragionalista si optimist in fata unor tulburari int denumite functionale pentru ed nu se poate dovedi a sint denatur lezionali Toati lumea injelege foarte bine haterea, initial stiintilied, devine repede metafiziea, material este oare lotalitates personnel umane si ie psihice, pini la gindirea abstracti, un mecanism | naturii? Sau viata este un fel de miracol ce nu poate fi nanifests in mod special la om? Pasionant la Freudestefeptul eel varimineintotdeauna icios materalismulai in ealitatea sa de eercetitor. dar rniarea psihanalizei ca practic8 terapeutie’ pare si stocrne oninea lucrurior, pentna ca, olnavul” este ca en techuie sl secanstimiejn subiee! prin vorhresi, pomind de la west proces al limbajului care nu ese imediat somatic, el trebuie &-girecapete sinitateaglohalé, Una dinire nojiunl cheie ale psthanalizei, se intrevadi intreaga sa bivalent filosoficl, este ceea Eacste jun fl de rvprozentant psihic al excitatiilor, izvorite din interiorul corpului gi ajangind la psihism, ea omisuri aexigenfei muncii impuse psihismuluidatorit legsturieale eucorporalst™. Psihismul constient este deci iafeles pornind de la psihismul inconstient (impulsia ramine de naturipsihicd), re este infeles la rindul su, pornind de la constituyia Nietzsche Sa vedem acum ce este cu Nietzsche, ca sa terminam cu cei trei maestt ai binuielii, conform expresiei ui Paul Ricoeur. Nu este sigur ed atcismul este eticheia care i se potriveste cel mai bine, aga cum nici strightal ,Dumnezeu muri nu inseemna cf el nuexist, fn furia sa antirestin, of este fra indoiall unul dintre putiniifilosofi care au ‘condat atta importanfi religieiin general sicrestinismului inducse despre ace! nebun care sprindea un flinarin lind igi alerga prinppata publica strigind neincetat:il eautpe Dumnezeu! il caut pe Durmnezeu! Darcum acolo erau mulfi carenucredeau in Dumnezeu striatal li astirait afire s hohote de rs,.*! Pra estes morfi lui Punnnezau nu se atreseazi dec ateilor asta traditie vis Domneste chiar o atmosfers de veselie sinceri in jurul tomy esti fieniteare nu mai simte prezenfa lui Dumnezet. In a7 1 sfirgitde secalal XIX-leasint deja numeroase spirtele tz un. mma ¢ al lis povitive eare se bueurd de o anume cutezanja, stiinia mu numa : progreseazi ca o lumina care pAtrunde in colturile ate, umede si insalubre si le usuct Deharasindu-cetreptat de ignoranfi, omenirea sed seazi gi de vieiile sale: pe seurt, progresul exist cl formele. Socialismul si pacease vor instal treptat F Niesche, Gl Savoir co. 14s", Clinard, paragrail PARTEA & IUDAISMUL O privire de ansamblu asupra riei ey in secolul al Xlf-lea LCh. pina in sda contemporain —secolul al XIX Epoea bibliea Avram Pentateubuli) pci lai Durnnezen, intre cele dowd puteri care dominii Orientul Mesopotamia la nord sf Egiptul la sud, tit prin sulturi lor eft si prin prosperit Descendenfi si intre care eat doisprez {cob nepotal su, sint eonstringi de foamete necastl fart gi ad se refugieze in Egipt, und: Jatoriti Ini lacob, traiese in prosperitate, apoi Dar Dumnezeu i-a figdduit lui Avraam ci iv Moise Eyreii gican_mentimut in Egipt identitatea si or tatea. Noul faraon care dormnestein Egipt ia impot loro serie de misuri represive si-i aduce intr-o stare d crunté robie. Moise, un evreu crescut lacurted faraonulu Tegirea), Ei traverseaza in mod miraculos Maree R. pomese prin degertul Sinai, Dumnezeu i searata lui Moise pe miuntele Horeb gi in fata intregului popor adunat acolo (600.000 de suftete), rosteste cele ,zece porunci”, pe cate El insusi le serie pe Tabiele L Timpde40deani,evreiistribat degemuilsub conduccrea fui Moise sia marelui preot Aaron, fra Poporuls revolt de mai multe ori impotriva acestei vief ratcitoare dar de fieeare dati, cebelii sint pedepsiti prin interven 38 maria ( itt intre cele douisprezece triburi care ele fiilor lui lacob. inire ele nu domneste ‘ase. Institutia regalititi, patronati de profetul Dupe, ful su, Solomon, va construi Templ depuse Tablele Legii, mostenite de la Moise Exilul din Babilon Dupii moartea lui Solomon, anardivergentele. Tara se dou: la nord, regatul lui Israel, cu capital astizi — Nopluz), iar la sud, regatul ui Tuda, cu il 586 1.Ch., regatul lui Tuda este eucerit nosor, regele Babilonului, Templul este distrus de al Doilea Temp doilearazbo or ja fel de nemilos side eatasromal a primal Elfost condus deo capetenie emblematica, ar adeun vest rabin, Rabbi Akiba. Bar Korba ar, ultimul bastion de tezistenta, Diaspora ‘entra defini rispindirea evreilor, se folosese in mod inte: unul ebraic, ,gelut® (sau golal), iar 2 persa, implantarea exilaflor s-a limitat n dou feri, Bubilonia, unde au hotarit sa se stabileas btul, unde s-au ref dupa distrugerea ezlui de al Doilea Templu. Aceste dout migedsi schifeaza deja cele dou’ axe majore ale diasporei, 1 de 6 parte, Europa yi Occidentul, pe de slti parte, As si Oriental isi expcim surprinderea fatd de extraordinara rispindite a evreilor Imperiul Roman numasind milioane, tia socot Palestina. Totalul poate fi estimat fa 8 mifioane, Numiral lor reprezinté aproape de patru ori populatia cvreiasea din Tudeea Dou aspecte majore marcheaza isoria acestei diaspore 1 pasiratiniaete specificul siculturasa, unul povitiv sgindiril eyreiesti, pe de 0 paric cuille le durere, sulerinje si a persecutilor din diverse Spania Evreiidin Spania obtin cele maiinalte atiei musulmane, epoci socotita ele smului spanio! Vista de Auraicomunitii, Maimonide evreu din secolul al XI-le opera filosoficé fundamentala. indrumarul lor", destnat evreilor care se indepairear de tradtia In timpul Virstei de Aur, ia nastere de asemene icismul eyreiese, Kabbala $i tratatul su principal il Darin perionda recuezriti cre olului al XI-lee, situatia se inrautateste. Considerind mala prezenta evreior itr- tard orestina, Biserica 2 culminat cu torturile Inehiziiel Decretul din 1492 1 obliga pe evrei sa adopte credinga crestina sau in ea. contrar sa pariseasca fara, Timp de mule secole, via evrelasca nus mai manitestat liber in Spania, Retugiapi se respindese in’ omunitatile evreiest-Insudul Fran’, nica de Nordin tai, in Sicilia, n Dlanda, in Tureia ~aleatuindy-st grup proprii denumite sefarde (in ebraicd:spanvol. Franta si Germania ined din primul secolalerei cresting, efteve comunitafi tabilit in Galia, In secoiele al X-lea gi al Franfa, 6a $i dincolo de Rin, inflorese o cultura o vial spiritualaintensi. Acesti avrei, denumifi ishkenaze (in ebraied: germani), toler iiin mediul la periferia societatii (ghetou), Scapa influentelor exterioare. O legislate restrictive interzice orice functie dministrativa. Eyreii sint mai ales comercianfi saw egustori ambulanjis ei nu inirejin eu veciniilor dect reli uuperficiale, Cultura pamintului si numeroase meseri le sink inaccesibile. Intrucit Biserica interzicea crestinilor imprumutul cu dobinda, evretiau fost silifisa se ocupe de: acest nego}, Ceea ce Ii se va reprosa in mod viclent si le va atrage crunte persecuti Cruciadele au produs evreilor suferinfe cumplite i care porneau spre Fara Sfinia ca $-0 i au jeftit 1 av distrus eomunitay int Lituan secolul al XVil-lea, evreif din Lituania sint pring dow’ forte rivale: guvernul polonez sicazacii, ale ror istese asupra popllaieievreiesticu o enazime ine fri precedent, Mii de evrei sint tortura nititi intregi sint exterminate, victimele se cifrexz ni, Disperares si spaima anast astpra pork Rusia si pogromurile in Rusia jurist, evreii sint persceutali, constringi & in-anumite zone, supugi_ uni legisla restric nirese auminul decretelor cari defavorizeazi {td ura aranilorimpotriva evreilor. Aevastl politica nina cu eummplitcle pogromari dela sfirptul sevolului in 1881, col mai ucigitor a fost cel de la Kiev publi oTuerarintalt, ; : a .Declerafe’ depturilor omului care alungatlictnd, dingo: (att, clid tio: 9) Ava iclama libertates religioast. Sustinutd cu curaj de abatele sepa si eipaieers blots ay vot de Consttuant pe 28 septembrie 1791 abi Oi eign ona a Sa Cezal Dreapis urma cu 500 de ani. Franja nu s-a at nicl

    S-ar putea să vă placă și