A ieşit Semănătorul Grâul în ogor să-l pună,

Ca să crească, să aducă, Roadă însutită, bună.

Boabe pline, boabe sfinte, Boabe binecuvântate,

Boabe care prin credinţă În ţărână au fost date.

Boabe care-au dat să crească Şi pe stâncă, şi-ntre spini,

Însă care pân' la urmă - S-au uscat din rădăcini.

Numai cea de-a patra parte A dat roadă însutită,

Boaba care din ţărână A crescut acoperită.

Pe un singur spic, o sută, Iar pe celălalt, şaizeci,

Ce lucrare minunată! Cel mai mic a dat treizeci.

Atunci ca să le explice Pilda cu semănătorul,

Ucenicii mai deoparte S-au dus cu Mântuitorul.

Ca să le dezlege firul Împletit pe sfântul brâu,

Şi să le explice taina Cu sămânţa cea de grâu.

Ca să ştie cine-i stânca Cine-i drumul, cine-s spinii,

Cine-s păsările de pradă Care luptă cu creştinii.

Ca să ştie cine-i lutul, Acel minunat podiş

Care a făcut să crească Grâul pentru seceriş.

Atunci Domnul cu iubire A-nceput să tâlcuiască,

Pilda cu semănătorul, Cu pricepere cerească.

Ca să ştie toată lumea Cine poartă-n larguri vântul,

Căci sămînţa cea aleasă Este pentru toţi Cuvîntul.

E Cuvîntul care creşte Şi pe stâncă şi-ntre spini,

Iar ţărîna reprezintă Patru feluri de creştini.
Iată prima parte, spinii Cum inundă dezvoltarea,
Căci aceştia reprezintă Pentru toţi, -îngrijorarea-.

Înimi pline de verdeaţă Care vin şi stau, şi cîntă,

Însă spinii-ngrijorării Zi şi noapte îi frămîntă.

Înimi care schimbă rodul Cu îngrijorări lumeşti,

"Astăzi vremurile-s grele, Nu mai poţi copii să creşti!"

Înimi care se frămîntă Cu privirile în jos;

Pentru rugăciuni şi fapte Pentru Domnul Sfânt Hristos.

N-avem timp, n-avem putere, N-avem, suntem între spini!

Dar am vrea şi noi în slavă, Doar suntem şi noi creştini...

Suntem... însă tâlcuirea După cum ne-a arătat,

Dacă eşti un plin de grijuri, Atunci eşti un pai uscat.

Atunci te desparţi de slava Şi de Patria cea sfântă,

Dacă spinii-ţi sunt plăcerea, Dacă spinii te frământă,

Dacă pentru eul firii Eşti un rob neobosit,

Chiar de vii la adunare, Eşti ca grâul vestejit.

Dacă spinii-ţi sunt plăcerea Viaţa liberă, lumească,

Te-ai desprins de-mpărăţia Care vine să domnească.

Dacă inima ţi-e rece, Om de piatră, de granit,

Domnul, mântuirea noastră, Şi de tine a vorbit.

Căci sămânţa de pe stâncă Avea rădăcina mică,

Tu te-ai lepădat de Domnul, Plin de teamă, plin de frică.

Ţi-ai închipuit că drumul Care duce-n veşnicii,

E mereu în sărbătoare, E mereu în bucurii,
E mereu în strălucire Şi serbare, şi urări,
Şi n-ai ştiut c-această cale Este plină de-ncercări.

Tu te-ai bucurat de harul Ce s-a revărsat de sus,

La-nceput ai mers pe cale Împreună cu Isus.

Dar când a venit prigoana Repede te-ai lepădat,

Tu, sămânţă de pe stâncă, Cât de iute te-ai uscat.

Înimă de piatră, rece, Domnul are un ciocan,

Care poate să zdrobească Cel mai tare bolovan.

Care poate să transforme Stânca tare în pământ,

Să-ţi dea inimă de carne, Să-ţi dea Duhul Lui Cel Sfânt.

Să-ţi dea rădăcină tare, Adâncită în credinţă,

Căci în lupta noastră mare, Domnul ne dă biruinţă.

Căci în Duhul de iubire Frică nu e niciodată,

Adânceşte-ţi dar în Domnul Rădăcina ta uscată!

Numa-n El, numai în solul Care este transformat,

Creşte grâul mântuirii, Grâul binecuvântat.

Apoi cealaltă parte Poate chiar aici, acum,

E sămânţa ce se pierde Fiindcă a căzut în drum.

Căci mulţimi de duhuri rele, Păsări negre, păsări sure,

După ce-ai primit Cuvântul, Vin şi-s gata să ţi-l fure.

Iată drumul, iată starea, Iată omul înşelat,

După ce-a primit Cuvântul, Repede l-a şi uitat.

O, sărmane, ia aminte Şi ascultă tâlcuirea!

Necredinţa ta cea mare Ţi-a adus şi împietrirea.
Dacă prin a ta fiinţă Trece drumul celui rău,
Scoală-te şi te întoarce Chiar acum la Dumnezeu!

Taie duhurilor calea! Care vin cu traista-n spate,

Ca să-ţi treacă prin conştiinţă Cu mulţimea de păcate.

Pentru ce să-ţi fie viaţa Drum, şi pistă de lansare,

Pentru umbră, pentru moarte, Pentru viaţa trecătoare.

Pentru ce să-ţi fie viaţa Drum să treacă răpitorul?..

Când Isus te vrea, te cheamă, Ca să-i fii şi tu ogorul.

Ca să nu mai vină furii Să-ţi răpească tot ce-i sfânt,

Domnul vrea să-ţi are drumul, Să fii cel mai bun pământ.

Să fii ca a patra parte, Să dai roade, spice pline,

Grâu de-naltă calitate Pentru ziua care vine.

Să te prindă secerişul Plin cu roadă pocăinţei,

Să trăieşti aşa ca Domnul, Să trăieşti aşa ca sfinţii.

Să dai roadă hotărâtă, Roadă trupului, copiii,

Să fii plin de roada păcii Şi de roada bucuriei.

Să fii plin de Duh de viaţă Şi de harul mântuirii,

Să cunoască toţi că-n tine E Isus-Roada Iubirii-

Lasă stânca, lasă spinii, Lasă drumul rătăcit!

Căci Isus la El te cheamă Ca să fii al Lui iubit.

Lasă corbii, liliecii, Lasă ciorile să plece,

Căci Isus cu ucenicii Astăzi pe aicea trece.

Lasă-ţi gândurile negre, Filozofice concepţii...

Căci pe calea mântuirii Merg aleşii, înţelepţii.
Vino şi te du la lucru În al Său ogor bogat,
Căci Isus încă trimite Pe ai Lui la semănat.

Cine seamănă cu lacrimi, Secera-va sus cântând,

Secerişul e aproape! Domnul vine în curând!

Cine seamănă prin Duhul, Va avea răsplată sus,

Cine seamănă prin fire, Nu e prieten cu Isus.

Dacă norii te-nspăimântă N-ai recoltă la sfârşit!

Hărnicia în lucrare Face rodul întregit.

Mai presus însă de toate E să ne rugăm să ploaie;

Domnul să le pregătească Înimile, să le moaie.

Domnul să ne dea sămânţa Şi ogorul pregătit,

Căci atunci cu bucurie Secera-vom la sfârşit.

Domnul să-şi reverse rouă Peste holdele câmpiei,

Ca să crească fraţii-n Domnul, Plini cu roada bucuriei.

Ca să crească tot mai mare Binecuvântatul grâu,

De la o margine la alta, De la mare pân' la râu.

Sub a vântului mişcare Ca şi cedrii din Liban,

Doamne, binecuvintează Tu al mântuirii lan!

Binecuvintează solul! Binecuvintează norii!

Binecuvintează fraţii Şi pe toţi ascultătorii!

Binecuvintează Doamne Astăzi ce s-a semănat!

Fă să crească, să rodească, Grâul care Tu L-ai dat!

Binecuvintează struna Glasului melodios!

Binecuvintează Doamne Ruga celui credincios!
Binecuvintează sfatul! Binecuvintează sfinţii!
Binecuvintează totul Şi copiii şi părinţii!

Binecuvintează casa! Piatra şi acoperişul!

Ca să stăm în aşteptare Până vine secerişul!

AMIN