Poezii pentru serbare.

Sosirea iernii
Prezentatorul 1:
Suntem adunaţi aici
O mulţime de pitici
Şi cei mari şi cei mai mici
Să cântăm şi să jucăm

Pe toţi să vă bucurăm
Că-i seara de Ajun
Şi aşteptăm pe Moş Crăciun.

Prezentatorul 2:
Poezii am învăţat
Şi sub bradu-mpodobit
Noi frumos le-om recita.

Şi apoi dansuri veţi vedea

Mai avem şi alte surprize
Vă lăsăm să le aflaţi
Sus cortina!
Deci fiţi gata să ne aplaudaţi!

Copil 1:
Norii au căciuli pe frunţi
Au adus iarna din munţi
Ea coboară de pe creste
Frumoasă ca o poveste.

Copil 2:
Mai întâi a pus pe stradă
Un covor alb de zăpadă
Dalbe flori a pus pe ramuri
A pictat steluţe-n geamuri .

Copil 3:
A-nceput să cearnă
Friguroasa iarnă;
Hai, draguţă, cerne
Fulgi de nea aşterne,

Copil 4:

Pune flori pe geamuri

Chiciură pe ramuri
Şi mai fă-mi draguţă

Drum de saniuţă.

Copil 5:

Cu copiii darnică,

Iarna-i foarte harnică

Punţi aşează de cristal

Peste râu din mal in mal.

Copil 6:

Căci copiii tare-i plac

Patinoar face din lac

Şi le-așterne derdeluş

Loc de joc la săniuş.

Iarna

Iarna sunt şi am venit

Cu steluţe-n frunte

Zăpada am presărat

Sus în vârf de munte.

Gerul rece a sosit

Ce plăcut e afara!

Am adus aici la voi

Fulgi de nea pufoşi şi moi

Fulgi de nea, veniţi aici

Bucuraţi-i pe cei mici!

CITEȘTE ȘI: Poezii scurte de iarnă pentru copii

Fulg 1:

Noi suntem fulgişori de nea

Şi-am venit cu mama iarnă

Şi chiar dacă, vrei nu vrei,

Tot ne –aduce dumneaei

Ne dă voie sa zburăm,

Fulg 2:

Toata iarna să dansăm

Mama iarna ne-a trezit

Din ţăriile albastre

Şi-acum ,iată-ne-am sosit

Pe meleagurile voastre.

Fulg 3:

Am sosit în haina albă

Ţurţuri stau la streşini salbă

Se pornesc copii acuş

Veseli toţi la derdeluş.

Fulg 4:

Şi când fulgii-ncep să cearnă

Aranjaţi pomul de iarnă.

Bate vântul nu vă pasă

Că e cald la voi în casă.

Fulg 5:

Iarna cea geroasă

A sosit acum

Bulgări de zăpadă

Îşi fac loc pe drum.

Fulg 6:

Veselia-i mare

Pentru noi cei mici

Că-alergăm pe stradă

Ca nişte voinici.

Fulg 7:

Iarnă mult frumoasă

La noi să mai vii

Că tu întotdeauna

Ne-aduci bucurii.

Fulg 8:

Din văzduh o sită cerne

Fulgii cad tot în cascadă

Neaua alba –ncet se-aşterne

Toți doreau de mult s-o vadă.

Fulg 9:

Mii de stele, mititele

Lucitoare, argintii

Se aştern încet, în şoapte

Pe întinsele câmpii.

Fulg 10:

Pe obraz ,pe nas, pe umăr

Tot cad fulgii fără număr

S-a oprit în palmă unul

Repede, repede închid pumnul

Deschid pumnul, unde-i fulgul?

S-a topit în palma mea

Ca o lacrima de nea.

Fulg 11:

Alba zăpadă cu fulgi uşori

Din înălţime tu te cobori

Totul acoperi cu haina ta.

Copil 7:

Uraaa!Ninge ca-n poveste

Timpul e de săniuş

Hai copiii ca şi altă dată

S-a făcut alunecuş

Copil 8:

Scoate-ţi săniile afară

Lăsaţi alte jucării

Dealul vă aşteaptă jocul

Nu veţi fi mereu copii!

Copil 9:

De pe coastă vin ţipând

Mulţi copii cu multe sănii

Şi se-mping şi fac mătănii

Vrând nevrând.

Copil 10:

Neaua peste tot s-a pus

A venit iarna,draguţa

Hai copii pe deal în sus

Să ne dăm cu saniuţa.

Poezii pentru serbare. Crăciunul- bucuria copiilor

Suntem adunaţi, aici,

O mulţime de pitici,

Să urăm, să colindăm,

Pe toţi să vă bucurăm

Ca s-avem cu toţi folos

De naşterea Lui Hristos.

Ciucur verde, de mătasă

Primeşte-ne, gazdă-n casă

C-afară plouă şi varsă.

Dacă gazdă nu ne crezi

Ieşi afară de ne vezi!?

Primiți cu colinda?

Moş Crăciun, Moş Crăciun

Sfântul nostru drag şi bun.

Te-aşteptăm în astă seară

Să ne baţi în geamuri, iară.

Cântând slavă şi mărire

Lui Iisus, te-om aştepta

Moş Crăciune, Moş Crăciune,

Dragă ni-i venirea ta!

Moşule, bine-ai venit!

Că ţi-e frig, de mult o ştim

Însă iată-am pregătit

Cât mai cald să te primim!

Iar de se va întâmpla

Poezia s-o uităm,

Îţi promitem: când mai vii

N-o să ne mai încurcăm.

Se apropie Crăciunul

S-apropie Crăciunul,

Vin să te rogi cu mine

Iisus se naşte astăzi

Copile, pentru tine.

S-apropie Crăciunul

Cu bradu-mpodobit

Iisus ne cere-n taină

Să-ngenunchem smerit.
S-apropie Crăciunul

Vin să te rogi duios

Să creşti curat, copile,

Ca bradul de frumos!

Afară ninge liniştit

Afară ninge liniştit

Şi-n casă arde focul

Iar noi, pe lângă mama stând

Demult uitarăm jocul.

E noapte. Patul e făcut

Dar cine să se culce?

Când mama spune de Iisus,

Cu glasul ei cel dulce.

Cum S-a născut Iisus în frig

În ieslea cea săracă

Cum boii peste El suflă

Căldură ca să-I facă.

Cum au venit la ieslea Lui

Păstorii de la stână

Iar îngerii din cer cântau

Cu flori de măr în mână.

CITEȘTE ȘI: Poezii scurte de Crăciun, de învățat până-n Ajun

Copilule cu ochi senini,

Tu vii din nou printre străini

În peşteră, pe paie reci

Tu capul iarăşi Ţi-l apleci

Dar astăzi Magii nu mai vin

Şi nici păstori să-ţi cânte lin

Copilule cu ochi senini,

Tu vii străin printre străini.

Tu ştii că cei ce-Ţi cântă azi

Lovi-vor mâine-al tău obraz?

De-aceea Tu, Copil preablând,

Te uiţi la ei mereu plângând.

Copil cu suflet plin de dor

Îndurerat de mila lor

În iesle rece-ai fost culcat

Şi nimeni nu Te-a legănat.

La-ai Tăi, Iisus au venit

Ei, neştiind, te-au răstignit.

Şi plângi mereu de mila lor,

Copil cu suflet plin de dor.

Copil iubit, copil sărman,

Tu vii în fiecare an

Cu bine răul să-l plăteşti

Să rabzi, să ierţi şi să iubeşti.

Să-mparţi a Tale mângâieri

În suferinţe şi dureri,

Să mori pe cruce între hoţi,

Copilule, lovit de toţi.

Copilule, iubit Copil,

Curat ca luna lui april,

De mii de ani Tu îţi petreci

La uşa inimilor reci.

În seara sfântă, de Crăciun

În seara sfântă, de Crăciun

Pe drumul nins de lună

Trei Magi, călări, cu suflet bun,

Aleargă împreună.

De unde vin, cum se numesc,

Ce doruri îi frământă?

Spre-o iesle ei călătoresc

Şi cerurile cântă.

Şi cântă-n inimile lor

Aprinse, bucuria

Azi S-a născut un Salvator,

S-a născut Mesia.

Iar acum, în încheiere

Vă spunem „La revedere!”

Noi vă urăm să trăiţi

Întru mulţi ani fericiţi!

Poezii pentru serbare – la finalul clasei a patra

Fiecare strofă poate fi atribuită câte unui copil.

Dragi părinți, dragi surioare

Bunici și învațătoare

Iată ca noi, clasa a-IV-a,

Azi dăm ultima serbare.

Patru ani la rând împreună am învățat

Patru ani la rand impreuna ne-am jucat

Și chiar dacă uneori ne-am certat

Multe, multe-am învățat.

Anii trec în zbor ca vântul

Şi cât nu te duce gândul

Într-a patra am ajuns

Şi-avem multe-acum de spus.

Suntem mari, vedeţi prea bine

Nu ne facem de ruşine.

Matematica o ştim,

Ştim să scriem, să citim.

Stai cu lauda încet

Că eu nu-s aşa discret

Şi-am să povestesc îndată,

Să audă lumea toată

Cum învăţam uneori,

Când suntem nepăsători.

Zice doamna-nvăţătoare:

„Mâine o să daţi lucrare

Deci începeţi să-nvăţaţi,

Lecţiile le repetaţi”.

„Pune mâna şi învaţă

Dacă vrei s-ajungi în viaţa.”

Spune tata-nfuriat,

Când mă vede tolănită,

Jumătate adormită,

Urmărind televizorul,

Butonând calculatorul.

Să învăţ mie nu-mi place,

Ia lăsaţi-mă în pace!

Şi la şcoală…la lucrare

Matematica se pare

Că ne-a pus la grea-ncercare

Cu probleme complicate

Uneori nerezolvate.

Ascultaţi o întrebare

De la ultima lucrare:

Ce este dreptunghiul, oare?

Nici măcar creionu-n mână

Cum se ţine nu ştiam.

Cum să-nveţi atâtea semne?

Cum să-nveţi ca să citeşti?

Şi să scrii, să socoteşti!

Încă de la început,

Liniuţe am făcut,

Bastonaşe aplecate,

Noduleţe ne-nnodate,

Cifre uneori greşite,

Litere îngrămădite,

Până când am învăţat

Scrisul ordonat.

CITEȘTE ȘI: Poezii vesele pentru copii. Educație în versuri cu zâmbetul pe buze

Am tot scris, am exersat

Şi bine, şi apăsat,

Uneori chiar si pătat.

Voi nu ştiţi, n-aveţi habar,

Tare-i greu să fii şcolar!

Şi vă dau cuvântul meu,

Că elev în clasa-ntâi,

Este-n lume cel mai greu!

Dar nu şcoala mă apasă,

Ci profesorii de-acasă,

Că-mi pândesc orice mişcare

Mama, tata, mama-mare,

Tanti Puşa, unchiul Gică,

Nenea Tache şi-o pisică!

Mama-mi spune să mănânc,

Tata-mi strigă să mă culc,

Tanti Puşa să citesc,

Unchiul Gică să mai cresc.

„Fără FB să nu vii!

Primu-n clasă vreau să fii!

Toată ziua să înveţi,

Să nu scoţi nasul din cărţi!

Fii atent la traversare!

Ai luat punga cu mâncare?”

Poezii pentru serbare: versuri pentru viitorii elevi de gimnaziu

Să nu fugi! Să fii atent!

Iar pe hol să mergi încet!

Vezi să nu mai scrii cu pete!

Să nu rupi foi din caiete!

Eşti mare, să cumperi pâine,

Să te scoli devreme mâine,

Poezia să o-nveţi,

Şi pe X să-l mai repeţi!

Ştiu: ce spun toţi e bine,

Dar uitaţi-vă la mine!

Sunt eu mare, dar nu prea,

Şi-mi mai place-a mă juca!

Am crescut, dar tot sunt mic,

Nu mă credeţi un voinic!

Plâng caietele-n ghiozdane,

Că s-au subţiat cam tare,

C-am rupt foi de avioane.

Ce să fac, aşa sunt eu;

Of, să fii şcolar e greu!

Ştim acum de ce e soare,

De ce creşte iarba mare,

De ce-i noapte,

De ce-s nori,

De ce-i ger, de ce sunt flori,

Ştim acum, deci, cum s-ar spune,

Rostul lucrurilor bune,

Ştim tot ce-i frumos pe lume.

Pentru-o cretă şi-un burete

Să te cerţi nu e frumos,

Nu striga în gura mare

Ci explică cu răbdare!

Cu cei mari sau cei de-o şchioapă

Fii la fel, cuviincios!

Lasă fetele să treacă,

Gestul sigur o să-ţi placă.

(Toţi) Fii politicos!

Orişiunde-ai fi, vezi bine,

Vorba bună-i de folos.

Nu uita: stimând pe alţii,

Te vei stima şi pe tine,

În tot locul şi-n tot timpul

Să te porţi cât mai frumos!

Şi în vorbă şi în faptă

Pune judecată dreaptă,

(Toţi) Fii mereu politicos!

Politeţea-i o purtare

Ce se-nvaţă cu răbdare,

Ea de-o vorbă veche ţine:

Tot ce ţie nu îţi place

Nici tu altuia nu-i face.

Ce mai, n-ai ce să mai zici

De-astăzi nu mai sunt un pici!

Pe părinţi nu-i plictisesc,

Seara, singur îmi citesc.

CITEȘTE ȘI: Poezii de 1 iunie potrivite atât la grădiniță, cât și în clasele primare

Merg acasă frumuşel,

Nu mă sperii de-un căţel.

Am prieteni mari şi mici.

Ce mai, nu mai sunt un pici!

Dar, când mama-i lângă mine,

Mă fac mic şi-mi este bine.

Adio , clase primare

Azi am terminat cu voi

De-acum eu voi fi tot mare

Voi rămâneți tot-napoi.

Nu mă bucur că de-acuma

Nu voi mai veni pe-aici

Dar va las ca amintire

Anișorii mei cei mici.

Amintirile de-o şchioapă

Iată că au luat sfârşit!

Şi aşa, povestea noastră

Poate nu v-a plictisit!

Ne făcurăm datoria

Şi ne despărţim aici,

Căci ne-om întâlni prin vreme

Noi…părinţi,

Şi voi…bunici…

Poezii pentru serbare – Sfârșitul grupei mari

Poezie de deschidere

Onorată adunare,

De la mic si pân` la mare

Ați fost astăzi invitați

Să priviți și s-ascultați,

Cel mai minunat spectacol

Un adevarat miracol.

Azi e mare sărbătoare

Şi-ati venit la o serbare,

Şi părinţi dar şi bunici,

Prieteni mari, dar si mai mici.

Vă rugam să ne ascultaţi

Şi aminte să luaţi.

Ultima serbare

Ştiţi azi gupa mare

Va da ultima serbare

Noi cu toţi ne-am făcut mari

Şi-n curând vom fi şcolari

Trec primii ani din viaţa noastră,

Ca florile de primăvară..

Ne despărţim de grădiniţă,

Păşim în clasa pregătitoare primară

Când eram grupa mică

Când am venit la grupa mică,

Eram fricos şi tot plângeam

De orice mi-era frică,

Pe mama într-una o strigam.

Doamna educatoare m-a luat în braţe surâzând,

Nu plânge de-acum eşti mare!

Şi am uitat ca să mai plâng.

Viaţa noastră-i viaţă plină

De cântece şi bucurii

Am crescut ca-ntr-o grădină,

Unde florile sunt mii.

Am cântat ,am colorat,

Poezii am învăţat

Şi bine am mai dansat.

Educatoarei mele

Azi vreau sa-i mulţumesc

Garoafe şi lalele

Cu drag să-i dăruiesc.

La grădi am învățat de toate

Era o zi cu soare plină

Cu cântec, veselie, flori.

Veneam cu mamele de mână

Grăbiţi, voioşi, nerăbdători.

Intram cu teamă şi sfială

Nu ne gândeam încă la şcoală

Şi mi-a plăcut să-nvăţ de toate,

Am mai greşit, tot ce se poate,

Am plans un pic, dar eram mică!

Şi de mâncare mi-era frică!

Dar pe măsură ce-am crescut,

Am învăţat şi eu s-ascult,

Şi cunoştinţe-am adunat,

Şi despre toate-am învăţat.

Iar eu la şcoală aş putea

Să fiu chiar prima ,dac-aş vrea!

CITEȘTE ȘI: Poezii pentru grupa mare. Rămâi cu bine grădiniță!

Doamna educatoare m-a făcut mare

Prima zi de grădiniţă-mi vine-n minte,

Au trecut de-atunci trei, ani,

Eu eram fetiţa cea cuminte,

Și mă ţineam de mama cu putere, nu voiam să mă despart de ea,

Grădiniţa cu ferestre multe şi cu gard de fier mă speria.

A ieşit în prag educatoarea şi mi-a spus cu glas surâzător:

-Hai, fetiţo, să intrăm în sală!

M-am desprins de mama-ncetişor

Şi-am urmat-o ca pe o zână bună.

Datorită ei mai înţeleaptă sunt acum, ştiu să recit,

Să povestesc frumos şi ştiu oriunde cum să mă comport.

La tine, suflet blând, vin astăzi cu o floare,

Aceea ce mi-aţi fost prima educatoare.

Ştiu că din partea mea, prea multe aţi răbdat,

Că nu puteam să scriu un semn cât mai rotat,

Că până-n grupa mare, greşeam cu număratul

Şi nu înţelegeam nicicum ce-nseamnă cifra patru.

Dar am crescut şi multe-am învăţat,

Vă mulţumesc din suflet de bunul vostru sfat!

Altă poezie de deschidere

Dragi tătici, scumpe mămici,

Bunicuţe sau bunici,

Ce v-aţi adunat aici;

Spectatori şi spectatoare

Doamnelor educatoare

Astăzi vom da o serbare,

Căci e mare sărbătoare.

Sosind clipa aşteptată ,

Serbarea a început -iată!

Vă rugăm să fiţi atenţi,

S-ascultaţi şi, mai ales,

S-aplaudaţi cât mai des .

Uite însă ne-am grăbit

Şi nu am spus „Bun venit!”

Aşadar, la fiecare,

Un bun venit la serbare!

Chipul cifrelor

1 parcă e un băţ

Şugubăţ.

Poartă chipiul tras,

Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie uşor

Pe picior,

Gâtul, vezi, e cam aşa

Cum îl are lebăda.

3 a fost un ineluş

Pe deget învartecuş.

Meşterul l-a rupt în două

Să-i dea folosinţă nouă.

4 scaun ar părea.

Cu spătarul în podea

Şi picioarele în sus.

Cine oare-aşa l-a pus?

5 se pare că mă-nşel,

E o seceră de-oţel.

Dar, deşi unealta-i nouă,

Coada ei e frantă-n două.

6 e un melc rotit

În casuţa răsucit.

Parcă-ar vrea să se răstoarne

Şi să scoat-n grabă coarne.

7 parc-ar fi o coasă.

Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.

Are coadă lungă,

Să-i ajungă.

8 e-aşa ca un colac

Cu miere, cu mac.

Nu-l mancaţi,

Că vă-nşelaţi.

9 un carlig să fie?

Cine ştie?

Este greu de-asemuit.

Dar e nouă, negreşit.

10 vă trimite vestea

Că s-a încheiat povestea

Şi-a semnat, precum îmi pare:

Un băţ c-un covrig la spinare.

CITEȘTE ȘI: Poezii pentru grădiniță. 10 dintre cele mai frumoase

Poezii pentru serbare: Sunt un mic ecologist

Spuneti, copii, de ce oare

Are nevoie o floare

Ca sa crească să –nflorească

Privirea să –nveselească?
De ce are nevoie o floare?

Și de aer si de soare,

De apa și de răcoare

Și de copii harnici care

S-o ude când e mult soare.

Dacă ești copil cuminte

Sfatul meu să îl ții minte,

Când ajuți părinții tăi

Și duci coșul la gunoi,

Pune-l în container bine

Să facă și alții ca tine.

Căci nu e deloc frumos

Nu pune gunoiul jos!

Când mergi singur la plimbare

Și mănânci napolitane,

Eu de-acum te rog frumos

Să pui ambalaju-n coș!

Abia aștept să merg la școală!

Am şase ani, la toamnă-s şcolăriţă.

Doamne, cât sunt de emoţionată!

Mi-a spus bunica ieri că o fetiţă

Trebuie să fie foarte ordonată.

Abia aştept să am cărţile mele,

Să stăpânesc ascunsa lor comoară,

Să mă descurc în situaţii grele

Şi să mă-ntorc cu premiul întâi la vară.

Eu nu citesc şi nici nu ştiu să scriu,

Dar de mă uit la poze povestesc

Şi-aştept cu nerăbdare, mai târziu,

Să-nvăţ să scriu şi-o carte să citesc.

Din grădiniţă multe, multe ştiu,

Dar astăzi mi se pare prea puţin.

Abia aştept să fim şcolari, s-avem ghiozdane fiecare,

Să scriu frumos, curat şi să citesc, acesta-i lucru mare.

Voi fi o școlăriță

Când treceam pe lânga școală

Mama deseori spunea

– Ai să-nveți și tu aicea

Într-o zi fetița mea.

– Când? o întrebam pe mama

Curioasă foarte tare.

Ea mă mângâia spunandu-mi :

– Într-o zi, cand vei fi mare.

Cu păpuși, cu joacă,

Timpul a trecut grăbit.

În sfârșit pot spune astăzi:

– Școală, bine te-am găsit!

Poem pentru părinți

Dragi părinţi, voi cu iubire de-a noastră creştere-ngrijiţi

Şi pentru-a noastră fericire, tot ce-aveţi, cu drag jertfiţi.

Vă trudiţi şi zi şi noapte, pentru noi tot alergaţi

Şi prin sfaturi şi prin fapte drumul bun să ne-arătaţi.

Azi suntem mici, n-avem putere efortul să vi-l răsplătim,

Dar spre a voastră mângâiere, venim azi şi vă mulţumim!

Vă dorim multă sănătate, alături să ne fiţi mereu,

La şcoala care ne aşteaptă, cu voi n-o să ne fie greu.

Eu voi fi școlar

Eu voi fi mâine şcolar,

Cu ghiozdan şi-abecedar

Şi-o să-nvăţ ca să citesc,

Să scriu şi să socotesc.

Grădiniţă-acum te las,

M-am făcut mai mare

Acum îţi zic bun rămas

Copii, salutare!

Poezii pentru serbare: Rămas bun, grădiniță!

Bun rămas, grădiniţă

Dragi educatoare

De plecare s-a gătit

Grupa cea mai mare.

Dulăpioare, jucării

Cuburi, plastilină,

Le lăsăm altor copii

Grupei ce-o sa vină

Deci plecăm. Am împlinit

Şase ani cu soare

Bun rămas vă spun acum

Dragi educatoare.

Adio, grădiniță!

Adio, grădiniţa mea cea dragă

Sosit-a ziua despărţirii

Te vom purta în gând o viaţă-ntreagă

Ca pe-un album frumos de amintiri

Rămas bun, vouă, măsuţe mititele

Vouă, scăunele dragi şi jucării

Aici rămân atâtea părticele

Din gingăşia noastră de copii.

Minunată grădiniţă

Acum te privim de la portiţă

Şi-ţi strigăm cu toţi în glas

„Grădiniţă, bun rămas!”

Vine vara!

Vine vara! Prin urmare

Pe aripi de porumbei,

Vine pentru fiecare,

Şi vacanţa, darul ei.

Celor din clasa pregătitoare

Ştiţi voi ce le-aduce-n dar?

Ultima vacanţă mare

Înainte de-a fi şcolari.

Bine-i în vacanţa mare!

Soare, jocuri, bucurii,

Şi la munte, şi la mare

Ce frumos va fi, copii!

CITEȘTE ȘI: Poezii pentru copii mici, o colecție cu cele mai frumoase

A venit vacanța!

A venit vacanța!

Drumul e deschis

Hai copii la munte pe cărări de vis

Să păstram în suflet, mireasma de flori.

Și să stăm o clipa cu capul în nori.

Cuvânt de încheiere

Şi acum, la încheiere, dacă v-a făcut plăcere,

Noi, cu inima curată, vă dansăm încă o dată.

Anii cei din grădiniţă au fost ca un vis,

Şi inima şi ochii şi mintea ne-aţi deschis.

Vă mulţumim încă o dată, iubite educatoare,

Cu toţii laolaltă să-ncepem petrecerea mare!