Avand in vedere caractertisticile constructive ale obiectelor sanitare s-au ales tuburi din

PVC cu diametrele nominale cuprinse intre 32 si 125mm, montate cu pante normale, conform
Tabel1 din STAS1795-87.
Atat coloana de ventilare principala cat si coloana de ventilare auxiliara va fi completata
cu cate un aerator cu membrana.
Debitul der aer pentru aeratoarele cu membrana se calculeaza cu relatia :
Va=2xVtot
Unde :
-Va-debitul minim de aer printr-o conducta de ventilare sau printr-un aerator cu
membrana masurat la o diferenta de 250Pa, in l/s
-Vtot-debitul total de calcul pentru conducta
Va=2.901/s pentru ambele coloane
Diametrul coloanei de ventilare principal si secundara se determina conform SR 12056-
2 sistem II rezultand o conducta cu diametrul de 70mm pentru coloana principala de ventilare
si o conducta cu diamtrul de 50mm pentru coloana secundara de ventilatie (conform Anexa
5.5 din Normativul 19/2022

lntocmit
Ing. Mihai Catalin Cernaianu
.. f/

I 4:-

3
 BREVIAR DE CALCUL
INSTALATll TERMICE

!
1.Calcului instalatiei de incalzire in pardoseala)
Calculele se vor face conform EN1264 .
Necesarul de caldura al incaperii, se determina cat mai exact, intru at
orice
aproximare si evaluare aproximativa conduce la erori semnificative.
lncarcarea termica specifica pe metru patrat de pardoseala se
c
formula:
q=Q
s [Wimp]
Unde:
Q- necesarul de caldura al incaperii (W)
s - suprafata pardoselii incalzitoare (in general, egala cu suprafata incaperii)
(mp)
1.1. INCALZIRE
Calculele, efectuate conform metodologiei de mai sus (EN1264 "lnstalatii de apa
caIda montate in pardoseala"), se regasesc in Anexele A 1, A2
PARTER
ANEXA A1

DENU MIREA Suorafata Tnaltime Vol um Putere term ica u nitara Total oierderi de
I NCAPERll
mo m me W/m3 w
Pl-Sa la Studiu 33.50 2.85 95.48 40 3.819.00

P2-GS2 6.15 2.85 17.53 40 701.10

P3-GSF 6.15 2.85 17.53 40 701.10

P4-GS 11.25 2.85 32.06 40 1.282.50

PS-Hol l 6.50 2.85 18.53 40 741.00

P6-Hol2 15.00 2.85 42.75 40 1.710.00

P7-Ca binet 12.45 2.85 35.48 40 1.419.30

PS-Sala 35.20 2.85 100.32 40 4.012.80

P9-GS2 4.80 2.85 13.68 40 547.20

14.934.00
 ANEXA A2

Supr totala Temp. amb. Nee termic Nee. termic Supr. neta cu Pas 15
DENUMIREA unitar
INCAPERll
mo oc w Wlmo mo
P1-Sala Studiu33.50 20 3819.00 114 33.50

P2-GS2 6.15 15 701.10 114 6.15

P3-GSF 6.15 15 701.10 114 6.15

P4-GS 11.25 15 1282.50 114 11.25

 P5-Hol1 6.50 18 741.00 114 6.50

P6-Hol2 15.00 18 1710.00 114 15.00

P7-Cabinet Psiholoa 12.45 20 1419.30 114 12.45

PB-Sala Ludoteraoie 35.20 20 4012.80 114 35.20

P9-GS2 4.80 15 547.20 114 4.80

131.00 14934 131.00

ETAJ
ANEXA A1

DENUMIREA Suprafata inaltime Volum Putere termica unitara Total pierderi de caldura
iNCAPERll
mp m me Wlm3 w
E1-Sala studiu 41.00 2.85 116.85 40 .00

E2-GS2 6.20 2.85 17.67 40 ,00

E3-Cabinet recuoerare 1B.70 2.B5 53.30 40 ,00

E4-Deoozit materiale 4.30 2.B5 12.26 40 .00

E5-Hol+Casa Scarii 25.00 2.B5 71.25 40 ,00

EB-cabinet medical 10.50 2.85 29.93 40 ,00

E7-GS1 6.65 2.85 1B.95 40 ,00

EB-Sala oroiectie 35.20 2.85 100.32 40 ,00

16.821,00

ANEXA A2

Temp. Nee. Nee termic.

Sup. totala Supr. neta cu Pas 15
DENUMIREA iNCAPERll Amb. Termic. unitar

mp oc w Wimp mp

E1- Sala studiu 41.00 20 4674.00 114 41.00

E2-GS2 6.20 15 706.BO 114 6.20

E3-Cabinet recuoerare 1B.70 15 2131.BO 114 18.70

E4-Deoozit materiale 4.30 15 490.20 114 4.30

E5-Hol+Casa Scarii 25.00 1B 2B50.00 114 25.00

E6-cabinet medical 10.50 1B 1197.00 114 10.50

E7-GS1 6.65 20 75B.10 114 6.65

EB-Sala oroiectie 35.20 20 4012.80 114 35.20

147.55 16821 147.55

Necesar incalzire: 31.755W Putere
pompa caldura 32.000W
Necesar incazire Parter:14934W (9 circuite incalzire in pardoseala)
Necesar incalzire Etaj: 16821W (10 circuite incalzire in pardoseala)

1.2 CLIMATIZARE
-Unitatea exterioara de climatizare UE1, unitate dublu split de 24.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Sala Studiu Parter unde avem o unitate interioara
(split)de 12.000BTU si incaperea cu destinatia Biblioteca interactiva Etaj unde avem o
unitate interioara (split) cu puterea de 12.000BTU.
-Unitatea exterioara de climatizare UE4, unitate dublu split de 24.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Sala Studiu Parter unde avem o unitate interioara
(split)de 12.000BTU si incaperea cu destinatia Biblioteca lnteractiva Etaj unde avem o
unitate interioara (split) cu puterea de 12.000BTU.
Pentru incaperea cu destinatia Sala Studiu Parter necesarul de frig este de 5582W
adica 19.047BTU, necesar asigurat de 2 splituri cu puterea de 12.000BTU fiecare.
Pentru incaperea cu destinatia Biblioteca lnteractiva Etaj necesarul de frig este de
6795W adica 23.825BTU, necesar asigurat de 2 splituri cu puterea de 12.000BTU fiecare.
-Unitatea exterioara de climatizare UE2, unitate dublu split de 24.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Sala Ludoterapie Parter unde avem 2 unitati interioare
(split) de 12.00BTU fiecare.
Pentru incaperea cu destinatia Sala Ludoterapie Parter necesarul de frig este de
5834W adica 19.905BTU, necesar asigurat de 2 splituri cu puterea de 12.000BTU fiecare.
-Unitatea exterioara de climatizare UE3, unitate dublu split de 18.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Cabinet Psiholog Parter unde avem o unitate interioara
(split) de 9.000BTU si incaperea cu destinatia Cabinet Medical Etaj unde avem o unitate
interioara (split) cu puterea de 9.000BTU.
Pentru incaperea cu destinatia Cabinet Psiholog Parter necesarul de frig este de
2063W adica 7040BTU, necesar asigurat de un split cu puterea de 9000BTU.
Pentru incaperea cu destinatia Cabinet Medical Etaj necesarul de frig este de
1740W adica 5937BTU, necesar asigurat de un split cu puterea de 9000BTU.
-Unitatea exterioara de climatizare UE5, unitate dublu split de 24.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Sala Proiectie Etaj unde avem 2 unitati interioare (split)
de 12.00BTU fiecare.
Pentru incaperea cu destinatia Sala Proiectie Etaj necesarul de frig este de 5834W
adica 19.905BTU, necesar asigurat de 2 splituri cu puterea de 12.000BTU fiecare.
-Unitatea exterioara de climatizare UE6, unitate mono split de 12.000BTU, va
deservi incaperea cu destinatia Caeinet Recuperare Etaj unde avem o unitate
interioara (split) de 12.00BTU. /
Pentru incape,rea cu destinatia Gabi et Recuperare Etaj necesarul de frig este de 3099W
adica 10576f3TU, necesar asigurat de un split cu puterea de 12.000BTU.

lntocmit

Ing. Mihai Catalin Cernaianu

 CAIET DE SARCINI
INSTALATll SANITARE

1. DATE GENERALE DE IDENTIFICARE A INVEST/TIE/:

a)Denumirea lucrarii: INFllNTAREA UNUI CENTRU DE ZI PENTRU CONSILIERE SI
SPRIJIN PENTRU PAR /NT/ SJ COP/I IN COMUNA AFUMA T, l, JUDETUL DOLJ
b) Amplasament: Comuna Afumafi, str. Principa/a, nr. 37, jud.Dolj,
c) Beneficiarul /ucrarii :UAT Afumafi jud. Dolj
d) Proiectant general : S.C. CONSPROVITA ING S.R.L.
e) Terna: lnstalatii sanitare

2. Generalitati
2.1. Obiectul specificatiei
Prezenta documentatie are ca obiect tratarea solutiilor tehnice si specificarea
cerintelor de calitate ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de instalatii sanitare
interioare si exterioare
lnstalatiile sanitare interioare sunt alcatuite din:
-instalatii interioare de distributie a apei reci
-instalatii interioare de producere si distributie apa calda menajera
-instalatii de canalizare interioara menajera

2.2. Concepte de baza

-Alimentarea cu apa rece se face din reteaua de apa stradala
-Prepararea apei calde menajere se face cu ajutorul unui panou solar presurizat
-Evacuarea apelor uzate menajere se face prin reteaua de canalizare exterioara la
canalizarea menajera stradala existenta in zona

2. Executarea instalatiilor sanitare

Pentru realizarea unor instalatii sanitare interioare care sa corespunda exigentelor
de calitate executantul va respecta urmatoarele etape:
- pregatirea punctului de lucru;
- aprovizionarea §i transportul materialelor;
- montarea: conductelor de apa rece, conductelor de canalizare si a obiectelor sanitare;
- probele de etan§eitate si functionalitate;

2.1. Pregatirea punctului de lucru

inainte deinceperea lucrarilor, conducatorul punctului de lucru va analiza atent
proiectul tehnic luand toate masurile necesare ca lucrarile sa corespunda calitativ normelor
in vigoare.
in vederea executarii lucrarilor, conducatorul §antierului §i organizeaza punctul de
lucru in baraci ( sauincaperi) pentru activitatea tehnica, depozitarea §i prelucrarea
materialelor.
Magazia va fi oincaperein care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru
1-2 zile de lucru. Magazia unde se vor depozita materialele va fi oincapereinchisa,
uscata, curata §i bine aerisita.
Materialele cu gabarit mare, cum sunt conductele, pot fi depozitate §iin locuri
inchise (tarcuri) cu conditia ca acestea sa fie acoperite §i ferite de soare.
Materialele vor fi a§ezate pe rastele sau stivuite in a§a fel incat sa nu se
degradeze sau sa provoace accidentari personalului muncitor.
0 atentie marita se va acorda depozitarii tevilor din polipropilena reticulara PPR §i a
tuburilor de canalizare din PVC. Acestea se vor depozitain plan orizontal pe toata
lungimea lor, sortate pe dimensiuni §i felul materialului, stivele nedepa§indinaltimea de 1,00
m.
Tuburile din PVC pentru canalizare vor fi depozitate la eel putin 1 m distanta de
1
orice sursa de caldura §i vor fi protejate de razele soarelui.

2
 Fitingurile si armaturile se vor a§ezain rafturi pe sortimente, dimensiuni §i tipul
materialului.
lncaperile unde se vor depozita tuburile sau fitingurile din PVC se vor prevede cu
fereste si vor ti foarte bine aerisite.
Atent se vor depozita celelalte materialele de constructie cum sunt: tabla, robineti,
fitinguri, baterii, materialele de izolare, etc.
Atelierul de lucru se instaleaza intr-oincapere sau magazie din §antier §i este
dotat cu utilaje cu care se executa operatiile de prelucrare a materialelor ( taiere, filetare,
indoire) §i o buna parte din cele de montaj.

2.2. Aprovizionarea §i transportul materialelor

Conducatorul punctului de lucru va urmari §i va da instructiuni privind modul de
aprovizionare §i transport al materialelor. Se va urmari sa fie procurate numai materiale si
utilajele prevazutein proiect, care sa corespunda cerintelor de calitate, prevazute de
standardele in vigoare
La procurarea materialelor si utilajelor se va solicita producatorului sau furnizorului,
certificate de calitate si omologare care sa mentioneze datele tehnice despre materialul sau
utilajul aprovizionat , date care sa corespunda cu cele prevazutein proiect.
Manipularea §i transportul materialelor si a utilajelor se va face cu multa atentie
pentru a nu se produce accidente. Se va depune atentie la modul cum sunt a§ezatein
mijloacele de transport, materialele sau obiectele grele astfelincat acestea sa nu se
rastoarnein timpul transportului.
0 atentie marita se va acorda la aprovizionarea tuburilor din PVC pentru canalizare.
Pentru recunoa§tere, tuburile de canalizare au marcate la exterior denumirea §i
dimensiunea tubului, numarul de STAS ce sta la baza producerii materialului §i data de
fabricatie.
Tuburile din PVC pentru canalizare se vor manipula §i transporta cu multa grija
pentru a le feri de lovituri. Laincarcare, descarcare, materialele din PVC nu vor fi
aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.
La transportarea lor, tuburile din PVC se vor a§eza numai orizontal, pe suprafete
drepte, sprijinite continuu pe toata lungimea lorin stive care sa nu depa§easca 1,00 m
inaltime.
Daca tevile au o lungime mai mare de 4 m, autocamionul va trebui sa aiba
ata§at o remorca monoaxa.

2.3.Montarea conductelor din teava din polipropilena reticulara (PP-R)

Pentru instalatia sanitara de apa rece si apa calda menajera se vor folosi tevi si
fitinguri din polipropilena recomandate datorita faptului ca grosimea lor le confera un grad
ridicat de rezistenta mecanica, au o rezistenta ridicata la coroziunea chimica iar pierderile
de caldura sunt aproape inexistente fapt ce conduce la lipsa condensului (picaturilor
pe apa) ce se formeaza la exterior.
Pentru apa rece tevile de polipropilena reticulata vor ti normale iar pentru apa calda
menajera, tevile de polipropilena reticulata vor avea si o armatura din aluminiu sau fibra de
carbon.
Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se monteaza
conductele. Traseele vor fi cele prevazute in proiect , vor ti obligatoriu paralele cu peretii
sau linia stilpilor, respectindu-se in acest sens prevederile din Normativul I 9/ 94.
Se va urmari foarte atent realizarera de catre constructor a tuturor golurilor in
plansee sau in pereti pe unde trebuie sa treaca conductele .
lnainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se vor
supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmarii ca toate materialele care
intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar ti: indoiri, turtiri sau fisuri.
Ordinea de realizare a instalatiei sanitare cu tevi de polipropilena reticulara este:
1.Tevile se masoara la dimensiunile dorite. Trebuie tinut cont de dimensiunile
zonelor de imbinare, acestea fiind date de toleranta pe care o are fiecare fiting la interior.
3
 2.Tevile se taie cu o foarfeca speciala si daca sunt tevi pentru apa calda
menajera, se executa indepartarea armaturii, folosind o freza special calibrata in functie
de diametrul tevii.
3.Se verifica daca pe plita aparatului de lipire sunt montate bacurile adecvate,
avand in vedere faptul ca acestea sunt calibrate pentru fiecare diametru in parte.
4.Se cupleaza aparatul la o sursa de tensiune si se asteapta pana cand plita
si bacurile ating temperatura de 260°C, temperratura fiind congtrolata de un
termostat.
5.Elementele care urmeaza sa fie sudate su introduc cu extremitatile respective
in bacurile aparatului. Trebuie tinut cont de timpii de incalzire pe care fiecare producator
ii recomanda.
6. Elementele se scot din bacurile aparatului si se imbina manual. Va rezulta
o sudura omogena, sigura si de inalta calitate.
7.Conductele montate aparent trebuie fixate, la anumite intervale, in bratari speciale.
Pe langa rolul de sustinere, acestea mai au si sarcina de a impiedica deformarea
conductelor.
Distanta dintre punctele de prindere se va determina in functie de diametrul
conductei si de modul de protejare (izolare) , conform Normativului I 9/94.
Etansarea imbinarilor cu filet, la aparate, (robinete) se va executa cu fuior de canepa
peste care s-a dat un strat de minium de plumb, sau cu banda de teflon sau, cu gamitura de
cauciuc..
Pentru imbinarile demontabile se var folosi racorduri olandeze amplasate in locuri
accesibile.
La montare se var respecta pantele prevazute in normative respectiv de 1% , pentru
a permite golirea instalatiei.
Conductele se var manta astfel incat sa nu se formeze saci sau pungi de aer.
La trecerile prin elementele de constructie ( pereti sau plansee) tevile var fi montate
in tuburi de protectie.Tuburi le de protectie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20
mm decat diametrul exterior al tevii. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau
planseu.
La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a
peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a
planseului cu 20 mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului.
Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se var realiza cu masuri speciale de
etansare contra infiltratiilor.
Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie.
Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau
derivatie va fi de 5 cm.

2.4.Montarea tuburilor din policlorura de vinil (PVC) cu mufe, pentru canalizare

Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se
monteaza tuburile.
Traseele vor fi cele prevazute in proiect , var fr obligatoriu paralele cu peretii sau linia
stilpilor, respectindu-se in acest sens prevederile din Normativul I 9/ 94.
Se va urmari foarte atent realizarera de catre constructor a tuturor golurilor in plansee
sau in pereti pe unde trebuie sa treaca conductele .
lnainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se var
supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmari ca toate tuburile care intra
in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri , fisuri sau gamitura de etansare sa
fie degradata sau lipsa. De asemenea se va verifica ca in interiorul tuburilor sa nu fie pietre
sau alte obiecte.
Prelucrarea si montarea tuburilor din polipropilena cu mufa pentru canalizare se va
efectua numai de catre personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii
materialelor plastice si montarii acestora.
Prelucrarea si montarea tuburilor din polipropilena pentru canalizare se va face la
4
temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre + 5° C si 30° C.

5
 lmbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea capatului fara mufa
in mufa tubului urmator. Pentru usurarea introducerii capatului fara mufa in mufa tubului
urmator, acesta se unge cu putina vaselina. Etansarea imbinarii se realizeaza cu garnituri
din cauciuc.
In cazul cand este nevoie ca tubul sa fie taiat , acesta operatie se face cu fierastraul
de mana , taierea facandu-se perpendicular pe generatoare. Dupa taiere extremitatea
taiata se sanfreneaza la un unghi de 45° dupa care se debavureaza.
Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul
bratarilor si protectiilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa
cea mai apropiata, sub aceasta.
Pentru aerisire se var folosi 2 caciuli de ventilatie m6ntate in prelungirea coloanelor
de canalizare din dreptul racordului la canalizarea exterioara

2.5. Montarea obiectelor sanitare

Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor manta pe peretii existenti la
urmatoarele cote fata de pardosela finita: lavoarele - 0,80 m; sapuniera - 1,20 m;
oglinzile
- 1,30 m; etajerele - 1,25 m.
Obiectele sanitare si accesoriile se vor prinde de pereti prin intermediul diblurilor
conexpand din otel si a suruburilor de fixare.
Obiectele sanitare nu se pot manta decat dupa ce s-a facut proba de presiune a
intregii retele de distributie a apei §i dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaj dinincaperi.
inaintea terminarii lucrarilor de finisaj, se monteaza numai rezervoarele de
closet
La trasarea §i montarea obiectelor sanitare se va cauta ca acestea sa fie pozitionate
cat mai judicios, astfelincat sa asigure estetica incaperiiin care se monteaza. Pentru
aceasta se var respecta distantele din proiect.
La montarea obiectelor, indiferent daca fixarea lor are loc pe dibluri metalice sau din
masa plastica, holtz§uruburile se vor ungein prealabil cu vaselina pentru a fi protejate
contra ruginii.
Cand peretii se placheaza cu faianta, obiectele sanitare se fixeaza numai dupa ce se
finalizeaza placarea, gaurirea peretilor facandu-se cu masina electrica de gaurit, cu spiral
cu vidia, fara percutie sau cu percutie usoara.

2.5.1. Montarea closetelor

Rezervoarele de spalare se vor manta pe pereti deasupra vaselor de closet ; se vor
prinde de perete cu chitul de prindere livrat odata cu rezervorul ;in acest scop se executain
perete gauri conform instructiunilor de montaj date de catre producator. Ambele dispozitive
de fixare ale unui rezervor trebuie sa se afle pe aceea§i linie orizontala, verificata cu nivela.
Rezervorul se va mantain a§a tel sa asigure o buna spalare a vasului de closet.
intre rezervorul de spalare §i vasul de closet se va manta o teava de spalare care se
livreaza odata cu rezervorul de spalare
Vasele de closet din faianta se vor manta cu centrul §tutului de spalare la 40 cm de
pardoseala finita §i se fixeazain pardoseala cu chitul de prindere livrat odata cu vasul de
WC sau procurat separat
Vasul de WC se leaga la conducta de scurgere printr-un racord flexibil din masa
plastica, cu intaritura metalica avand diametrul de 110 mm §i lungime 20 - 30 cm
Se pot folosi §i vase de WC cu rezervor tot din faianta, montat direct pe vas,
livrate in chit complet

2.5.2. Montarea lavoarelor

Pozitiile legaturilor pentru alimentare cu apa ca §i pentru scurgere, se vor executa
sub lavoar, pe o linie orizontala situata la o anumitainaltime de la pardoseala finita.
Lavoarele se vor manta pe console sau pe picior de faianta.
in cazul montarii pe console, se vor folosi dibluri din masa plastica sau metalice
6
Lavoarele vor fi echipte cu baterie amestecatoare stativa, cu maneta si cartus ceramic.

7
 Conducta de scurgere a lavoarului se va monta aparent pe zid si ingropat pana la
sifonul de pardoseala
Robinetii de inchidere cu sfera si mute ( coltar sau de trecere), clapetele de retinere,
robinetii de golire, robinetii flotor, robinetii dublu serviciu se vor monta conform punctelor
indicate in piesele desenate. Robinetii de inchidere montati pe conductele de distributie
vor fi obligatoriu prevazuti cu racorduri olandeze pentru demontare.
Robinetele §i bateriile obiectelor sanitare se vor verificainainte de a se monta pe
obiecte, pentru a se verifica daca se manevreaza U§or lainchidere §i deschidere, de
asemenea acestea se vor demonta §i pentru a se verifica felul garniturii de sub piulita cutiei
de etan§are.

2.5.3. Montarea panourilor solare

Ambele tipuri de panouri: presurizat sau nepresurizat au aceeasi structura. Practic
la eel presurizat avem o serpentina de cupru in interiorul rezervorului si cateva stuturi in
plus. Astfel asamblarea este identica pana la etapa de conectarea a tevilor la instalatia
actuala de apa calda menajera.
Necesar pentru montajului unui panou solar:
-Suprafata neteda de lucru (5 - 6 metrii patrati)
-Manual instalare si utilizare (pus la dispozitie de SOLARO)
-Chei combinate - inelare de 13 si de 14
-Lubrifiant pentru tuburile de sticla (apa cu sapun)
-Cutter sau obiect de taiat
Un aspect foarte important: respectati normele de siguranta indicate in manualul de
instalare si utilizare care insoteste produsul
Pasii pentru instalarea unui panou solar:
-asamblarea cadrului (la sol)
-pregatirea instalatiei actuale - traseu tevi, robineti si conectarea la baie si bucatarie
-fixarea panoului solar la locul instalarii
-conectarea la instalatia actuala
-montarea statie solare si a boilerului de preparare si stocare apa calda mernajera
-executarea legaturilor dintre boilerul de preparare si stocare apa calda menajera,
statia solara si panourile solare
-umplerea panoului solar cu etilen-glicol

2.6. Probe si verificari ale instalatiilor interioare sanitare

lnstalatiile de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate la presiune;
- incercarea de functionare;
lncercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de
montarea armaturilor de serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
Presiunea pentru incercarea la etanseitate la rece, ca si pentru incercarea de etanseitate si
rezistenta la cald, va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim dar nu mai mare de 6 bari.
lnstalatiile se vor mentine sub presiune eel putin 20 min, timp in care nu se
admite nici o scadere a presiunii.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe
pompa ce se va amplasa in punctul eel mai de jos al instalatiilor.
lncercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificandu-se daca
toate punctele de consum asigura debitul prevazut de proiect. Verificarea se va face
prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si
debitului de calcul. Precizarea numarului de robinete ce vor fi deschise se va face de
catre proiectant. Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda
prevederilor din proiect.
-Se va verifica modul de fixare, stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor
fixate pe pereti, tavane, etc., paralelismul conductelor si distantele intre izolatia
conductelor, tinand seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor specifice.
-Se va verifica corecta amplasare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a

8
mansoanelor de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor.

9
 lncercarea de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu-se in functiune
instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie avand temperatura
maxima. In afara de etanseitate, la aceasta incercare se va urmari modul in care se
comporta diversele elemente ale instalatiei ca urmare a dilatarilor si a eforturilor mecanice
suplimentare datorate acestora. Dupa racirea completa se va repeta incerarea de
etanseitate la presiune rece.
-Obiectele sanitare sa fie intregi, necrapate, sa aiba culoare uniforma, sa nu aiba
smalt sarit, etc. si sa corespunda ca numar, marime, model, calitate si pozitie de montaj cu
cele prevazute in proiect.
-Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor sa permita
utlizarea lor in bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor si distantelor de montaj
prevazute in prescriptii, atat intre obiecte cat si intre acestea si elementele de
constructii.Obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console, etc., iar acestea
din urma sa fie prinse rigid in elementele constructiei.
-Sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele
sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de racord.
-Robinetele si bateriile sa asigure jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o
manevrare usoara.
-Robinetele de trecere sa fie usor accesibile pentru reparatii.
-Preaplinul obiectelor sanitare sa asigure scurgerea debitului de apa dat de armatura
de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu).
-La punctele de consum apa sa fie !impede si sa nu lase pete de rugina sau de ulei
pe obiecte.
-In timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote suparatoare.
In cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la
armaturile sanitare montate pe celelalte obiecte se vor remedia armaturile respective prin
inlocuirea garniturilor, sau ventilelor, sau altele.
-Se va verifica daca s-a facut dezinfectia conductelor. Dezinfectarea se face cu apa
continand 20-30 mg/I clor activ, care trebuie sa ramana in retea eel putin 24 ore. Dupa
acest interval de timp se elimina apa cu clor din conducte si se spala cu un curent de apa
curata. Spalarea se face cu apa curata timp de minim 2-3 ore
Conductele de canalizare interioara vor fi supuse la urmatoarele incercari:
de etanseitate;
de functionare.
lncercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul
conductelor si a punctelor de imbinare. Verificarea se va efectua inainte de mascarea
conductelor.
lncercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductele de
canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala
sau ale obiectelor sanitare
La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea
pieselor de sustinere si de fixare , existenta pieselor de curatire.

3. lzolarea conductelor si a aparatelor

Chiar daca se vor folosi tevi de polipropilena reticulara (PPR) pentru transportul apei
reci si apei calde menajere si pierderile de caldura nu prezinta importanta se vor folosi
izolatii din spuma polietilena cu grosimea peretelui de 9mm. Avand in vedere ca la parter
conductele un sunt ,mascate, izolatia va fi prevazuta cu un invelis protector.

4. Conditii de receptia instalatiilor

Receptia lucrarilor de instalatii reprezinta actiunea prin care beneficiarul lucrarii
accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca
executantul a indeplinit obligatiile contractuale.
In urma receptiei lucrarilor, acestea pot fi date in exploatare.

1
 Receptia lucrarilor de instalatii va fi organizata conform Legii privind calitatea in
constructii ( Legea nr. 10/95); Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora ( HG nr. 273/94) si a altor reglementari specifice.
Receptia lucrarilor cuprinde doua faze, respectiv: receptia la terminarea lucrarilor si
receptia finala.
Receptiile vor fi organizate de catre investitori ( ordinatori de credite sau proprietari).

5. Masuri de securitate si sanatate a muncii

Pe toata durata de executie a lucrarilor vor fi respectate cerintele referitoare la
protectia, securitatea si igiena muncii.
Verificarea, probele si incercarile acestora vor fi efectuate respectandu-se
instructiunile specifice de protectia muncii aflate in vigoare pentru fiecare categorie in parte
de echipamente.
Conducatorii fimelor de executie precum si reprezentantii beneficiarului care
urmaresc realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice in activitatea de executie a lucrarilor,
toate prevederile legale privind protectia muncii.

Obligatii:
- luarea de masuri tehnico-organizatorice pentru crearea conditiilor de secutitate a
muncii;
- realizarea instructajului de protectia muncii pentru tot personalul de exploatare,
periodic la 30 de zile si ori de cate ori este nevoie, si consemnarea acestuia precum si a
temelor dezbatute, in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza a fi
semnate individual;
- controlul aplicarii de catre intregul personal a normelor si masurilor de protectie a
muncii;
- controlul aplicarii de catre intregul personal a normelor si instructiunilor specifice;
- verificarea insusirii cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectia muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si
abaterile de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele
individuale.
Persoanelor carora Ii se schimba locul de munca vor fi instruite pentru a
corespunde noilor conditii de lucru.
In timpul lucrului, muncitorii vor purta echipamentul de protectie corespunzator
lucrarilor pe care le efectueaza.
Conducatorii locurilor de munca au obligatia ca direct sau, dupa caz, prin delegat, sa
realizeze in principal:
- instruirea personalului la fazele si intervalele de timp stabilite prin legislatia specifica
in vigoare, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;
- verificarea starii utilajelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea
celor care prezinta defectiuni;
- luarea de masuri organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii.
Se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare:
-Legea nr. 598 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
-Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicatein
perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadratein munca
-Codul Muncii - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
-Legea 319
-Legea nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale
-Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor
-Legea 108 din16 iunie 1999
1
 -Hotararea de Guvern nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Hotararii
Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale
echipamentelor individuale de protectie §i a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
-Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
-Hotarare nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
-Hotararea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca
-Hotararea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
-Hotararea de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate
§i sanatate pentru utilizareain munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Hotararea de Guvern nr. 600 din 13/06/2007 privind protectia tinerilor la locul de
munca

6. Prevenirea incendiilor
In toate etapele de executie a lucrarilor, indiferent de forma de proprietate a
obiectivului, se vor respecta normele referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor
Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor, revin
conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie.
Personalul de executie are urmatoarele obligatii:
- sa participe la toate instructajele specifice
- sa nu utilizeze scule si echipamente defecte
- sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la
instruirea periodica, precum si oricare alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor
Periodic, in timpul executiei lucrarilor, personalul va fi testat asupra insusirii
cunostintelor specifice prevenirii si stingerii incendiilor.
In vederea primei interventii in caz de incendiu, se prevad urmatoarele:
-organizarea de echipe cu obligatiuni concrete
-masuri si posibilitati de alertare a unitatilor de pompieri
Conducatorii formatiilor de lucru vor asigura instruirea permanenta a personalului si
in acelasi mod vor urmari respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor
prevazute in normele si legislatia specifica.
Se va respecta legislatia in vigoare:
- LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila
- ORDONANTA DE URGENTA Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National
de Management al Situatiilor de Urgenta
- ORDIN Nr. 712 din 23 iunie 2005
- ORDIN Nr. 1435 din 18 septembrie 2006
- LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006
- ORDIN Nr. 130 din 25 ianuarie 2007
- Ordinul 163 din 2007
Masurile de prevenire si stingere a incendiilor var fi precizate si in instructiunile de
exploatare.
Locurile cu pericol de incendiu sa explozie var fi marcate cu indicatoare de
avertizare conform prevederilor STAS 297/1,2

8. Standarde si normative utilizate

lnstalatiile sanitare interioare trebuie executate conform proiectului si in conformitate
cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:
I 9-2022 -Normativ privind proiectarea,executia si exploatarea instalatiilor
sanitare aferente cladirilor

1
 STAS 1478-90 - lnstalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile §i
industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 1795 - Canalizari interioar. Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 1846 - Canalizari interioare. Determinarea cantitatilor de apa ce se evacueaza din
sistemul de canalizare
GP 043/1999 - Ghid privind proiectarea, executarea §i exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa §i canalizare cu conducte din PVC
STAS 1504 - lnstalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare,
armaturilor
§i accesoriilor
STAS 2250 - Presiuni nominale, presiuni de lncercare §i presiuni de lucru maxim
admise
STAS 6686 - Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan. Conditii tehnice
generale de calitate
STAS 185/5-89 - lnstalatii sanitare, delncalzire, de ventilare §i gaze naturale.
Agregate, aparate, rezervoare. Semne conventionale
STAS 2099-89 - Elemente pentru conducte. Diametre nominale.
STAS 2250-73 - Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni delncercare
§i presiuni de lucru maxime
Legea 10/1995 - Legea calitatii n constructii
C56-2001 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii §i a
instalatiilor aferente
GT 063-04 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate pentru
instalatii sanitare
P 118-99 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor
HG 766/1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitateaIn
constructii
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia consideratie intotdeauna ultima editie a actului
normativ.

intocmit :
ing. Mihal Cat lin Cernaianu

1
 CAIET DE SARCINI
INSTALATll TERMICE

1. DATE GENERALE DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI:

a) Denumirea lucrarii: INFllNTAREA UNUI CENTRU DE ZI PENTRU CONSILIERI: SI

SPRIJIN PENTRU PARINTI SI COPll IN AFUMATI JUDETUL DOLJ
I

b)Amplasament: Comuna Afumati, Sat Afumati, str. Principala, nr. 37, Nr. Cad. 30255
c)Beneficiarul lucrarii : UAT Afumati, jud.Dolj
d)Proiectant general : S.C. CONSPROVITA ING S.R.L.
e) Terna: lnstalatii termice

1.2.GENERAL/ TA[I
..
I

-
Caietul de sarcini cuprinde:
1. lndicatii generale;
2. Prescriptii generale;
3. Conditii de calitate pentru materiale, agregate, aparate;
4. Lucrari pregatitoare;
5. Executia lucrarilor;
6. Verificarea lucrarilor;
7. Elemente de receptia lucrarilor;
8. Prescriptii de tehnica securitatii muncii;
9. Reglarea, exploatarea §i ntretinerea instalatiilor interioare deincalzire.

A. INDICATll GENERALE
Lucrarile constau in realizarea instalatiilor de incalzire si climatizare si cuprind
urmatoarele elemente:
-pompa de caldura aer-apa;
-conducte din teava din cupru pentru legatura dintre Pompa de Caldura si Unitatea
hidraulica, teava Pe-Xe/Al/Pe-Xe pentru incalzirea prin pardoseala
- bratari pentru sustinerea si fixarea conductelor;
- tuburi de protectie la trecerea prin pereti si/sau plansee;
- racorduri olandeze;
- robineti dublu-reglaj;
- robineti de golire;
- robineti de nchidere si reglaj.
Caietul de sarcini nu este restrictiv, nsa orice modificare sau completare se va face
numai cu avizul proiectantului.

B. PRESCRIPTll GENERALE
La executia instalatiilor de ncalzire se va tine cont de urmatoarele norme, normative si
standarde:
» 113-2015 - Normativul privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
incalzire centrala, cu completarile din 2022
» 15-2022-Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
ventilare §i climatizare
» C 56 - 02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor;
» I 27 - 73 - lnstructiuni privind criteriile si metodologia de stabilire si verificare a
clasei
de calitate a lucrarilor de sudura la conducte si recipiente;
» STAS 7132 - 88 - lnstalatii de ncalzire. Masuri de siguranta la instalatiile
deincalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115°C.
 >- STAS 10702/1 - 83 - Acoperiri protectoare;
>- STAS 10166/1 -77 - Pregatirea suprafetelor;
>- -STAS 482 - 90 - Racorduri olandeze;
>- -STAS 2553 - 79 - Robinet cu ventil dublu reglaj de colt;
>- -STAS 3932 - 77 - Bratari pentru tevi de instalatii;
>- -STAS 478 - 80 - Nipluri;
>- - STAS 1126 - 80 - Sarma de sudura obisnuita;
>- - STAS 1733 - 79 - Garnituri;
>- - C 300-94 - Normativ de prevenire §i stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii §i instalatii aferente acestora;
>- - P 118-99 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor.
C. CONDITll DE CALITATE PENTRU MATERIALE, AGREGATE, APARA TE
C.1.INSTALATll TERMICE
Materialele utilizatein instalatiile deincalzire interioara vor trebui sa faca fata
cerintelor de calitate impuse de Legea 10/1995 privind calitateain constructii §i sa
corespunda exigentelor speciale de calitate ale lucrarii.
Cerintele de calitate pentru elementele componente ale instalatiilor deincalzire se
refera la:
- rezistenta la stabilitate;
- sigurantain exploatare;
- siguranta la foe;
- igiena, sanatatea oamenilor, protectia §i refacerea mediului;
- economia de energie, izolare termica §i hidrofuga;
- protectiaimpotriva zgomotului;
- cerinte functionale;
- adaptare n utilizare;
- durabilitate;
- etan§eitate;
- confort tactil §i antropodinamic;
- aspect estetic;
- facilitati de transport, montare §i depozitare;
- economicitate.
Materialele utilizate la executarea instalatiilor interioare deincalzire vor avea
caractristicile §i tolerantele prevazutein standardele de stat sauin prescriptiile tehnice ale
producatorilor (interni sau externi) §i vor satisface conditiile tehnice cerutein proiect.
Ele vor trebui sa fieinsotite de :
- certificatul de calitate ala furnizorului care sa confirme realizarea de catre
produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;
- fi§e tehnice §i specificatii continand caracteristicile produsului §i durata de viatain
exploatarein care se mentin aceste caracteristici;
- instructiuni de montare, probare,intretinere §i exploatare ale produsului;
- certificatul de garantie specificand perioada de timp in care se garanteaza
caracteristicile declarate;
- certificate de atestare a calitatii §i a performantelor (agremente tehnice, avize
tehnice, procese verbale de omologare) emise de catre institute de specialitate, abilitatein
acest scop.
Armaturile vor fi astfel aleseincat sa permita cain ansamblul instalatiei sa se
efectueze verificarile §i probele prevazutein cap. 20 din normativul I 13-2015.
Conductele de legatura dintre cazanul de incalzire si colector-distribuitor, sunt tevi
din cupru care sa corespunda conditiilor mecanice, termice §i de protectie anticorosiva ale
instalatiei.
Pentru elementele conductelor folositein instalatiile care nu permit un control
curent se folosesc materiale care sa asigure o fiabilitate ridicata garantata.
 Alegerea cuprului ca material al tevilor folosite la instalatiile de incalzire interioare a
fast facuta din urmatoarele considerente:
-rezistenta perfecta la coroziune
-capacitatea de a preveni procesul de crestere si raspandire a bacteriilor in apa din
tevi
-sunt realizate folosind tehnologii de varf, din cupru dezoxigenat cu fosfor, fara
continut de oxigen
-nu sunt resturi de carbon pe suprafata interioara a tevilor
-suprafata interioara a tevilor este neteda
-rezista la presiuni si temperaturi ridicate
-tehnologie usoara de imbinare
Armaturile de reglare vor tiinsotite de certificarea variatiei caracteristicilor de debit §i
presiunein functie de gradul deinchidere.
Se da preferinta utilizarii armaturilor pentru care producatorul indica numarul de
cicluri repetate la care armatura rezista. Se recomanda ca robinetele sa reziste la minim
30.000 de cicluri.
Ca armaturi deinchidere se recomanda utilizarea robinetelor cu bila.
Tevile de cupru vor satisface cerintele prescriptiilor tehnice ale normei SR EN 1057,
putand ti livrate in bare sau in colac.
Fitingurile sunt fabricate conform SR EN 1254-1 din acelasi material ca si tevile.
In cazul in care fitingul va ti folosit pentru conectarea unei tevi din cupru cu teava din alt
material, acesta va ti din metal de tranzitie (bronz sau alama)

C.2 INSTALATll DE CLIMATIZARE

Toate materialele utilizate vor trebui insotite de certificate de calitate. lnainte de
punerea in opera se vor face verificari vizuale. Nu se vor folosi materialele
necorespunzatoare.
La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.
Aparatele de climatizare vor trebui sa respecte caracteristicile indicate in fisa tehnica
anexata, parte integranta din proiect.
Aceste echipamente se vor depozita in spatii inchise.
Se vor prezenta de catre contractant certifcate de calitate si de garantie pentru
materiale si produse si agremente MLPAT sau declaratii de conformitate. Problemele
referitoare la receptia meterialelor vor ti rezolvate de antreprenor avand in vedere
competenta sa. Antreprenorul va prezenta beneficiarului certificate de calitate pentru toate
materialele utilizate.
Pastrarea materialelor se va face in magazii sau spatii de depozitare, organizate in
acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare.

D. LUCRARI PREGATITOARE
D.1 INSTALATll TERMICE INTERIOARE
inainte de punereain opera, toate materialele vor ti supuse unui control vizual n
vederea constatarii eventualelor degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ.
Defectiunile constatate se vor remedia, iar daca acest lucru nu este posibil,
materialele respective vor ti nlocuite.
Pastrarea materialelor se va facein depozitele de materiale ale §antierului, cu
respectarea normelor n vigoare privind prevenirea incendiilor.
Depozitarea tevilor de cupru se va facein rastele prin stivuire bucata cu bucatain
compartimentele rastelului, sauin legaturi.
Robinetii de trecere, armaturile, fitingurile si piesele din otel se depoziteaza pe
sortimente si tipodimensiuni ntr-un compartiment cu destinatie precisa.
Materialele ce pot ti deteriorate de agentii climatici se vor depozita sub soproane si
vor ti acoperite, sauin spatii nchise.
 D.2 INSTALATll DE CLIMATIZARE
lnaintea executiei instalatiilor de climatizare se vor confrunta planurile cu terenul si
orice neconcordanta va fi semnalata proiectantului.
Se va urmari executarea golurilor in elementele de constructie care se vor executa
cu carote (foreze) de dimensiuni adecvate evitandu-se stalpii de rezistenta si grinzile.
Se va trasa locul de montaj al suportilor de fixare si sustinere a unitatilor exterioare
in locuri bine stabilite si usor accesibile.
Se va trasa locul de montaj al unitatilor interioare, astfel incat acestea sa fie
montate cat mai central pe axul ferestrelor, deasupra de acestea.
lnainte de montare echipamentele vor fi verificate pentru a constata daca
corespund cu prevederile din proiect si daca nu au suferit deteriorari in timpul manipularii
si depozitarii.
Toate echipamentele si piesele instalatiei de ventilare vor fi examinate de seful de
echipa, inainte de montare luand masuri de curatire.
La unitatile interioare se va verifica:
-integritatea si starea de curatenie a prefiltrelor si filtrelor mecanice
-integritatea si starea bateriei {evaporatorul)
-integritatea si starea generala a unitatii
-starea de curatenie a tavitei de recuperare a condensului
Bateria evaporatorului se va curata de eventualele depozite de murdarie acumulata
in timpul transportului si/sau depoxzitarii. Aripioarele indoite se indreapta cu un pieptene
specializat pentru restabilirea unei curgeri corecgte a aerului. Controlul starii bateriei
evaporatorului se refera la existenta oxidarilor sau murdaririlor exterioare care trebuie
inlaturate.
La unitatile exterioare se verifica:
-integritatea si starea bateriei (condensatorul)
-integritatea si starea generala a compresorului
-integritatea si starea generala a unitatii
-starea de curatenie generala a condensatorului
-starea de curatenie a palelor ventilatorului
-starea de curatenie a tavitei de recuperare a condensului

E. EXECUTIA LUCRARILOR
E1.EXECUTIA INCALZIRll PRIN PARDOSEALA
E1.1.0PERATll DE MONTAJ
Materialele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si
tolerantele prevazute in standardele de stat sau prescriptiile tehnice ale producatorilor.
Acestea vor fi insotite de :
-certificatul de calitate al furnizorului
-fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata in
exploatare pentru care se mentin aceste caracteristici
-instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare ale produsului
-certificatul de garantie specificand perioada de timp in care se asigura realizarea
parametrilor
-certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise
de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.
Pastrarea materialelor pentru instalatii se va face in depozite de materiale cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu
instructiunile furnizorului.
Filtrele de impuritati se prevad in amonte si in aval cu tronsoane de teava imbinata
demontabil, pentru a facilita scoaterea sitelor.
 Etapele de executie
Prima etapa in executie este preluarea amplasamentului. De aceasta etapa
depinde toata desfasurarea de evenimente care urmeaza. Cazul ideal este eel in care
toate etapele pregatitoare din proiectare, partea de arhitectura, constructii, instalatii si din
executia lor de pana in acest moment au respectat conditiile cerute de instalatie cu
pardoseala radianta.
Trebuie verificate si respectate neaparat urmatoarele corelatii:
-planeitatea suprafetei suport
-respectarea izolarii termice a straturilor inferioare ale pardoselii radiants
-corelarea grosimii straturilor pardoselii cu cotele stabilite pentru nivelul pardoselilor
finite
-corelarea pozitiei compensatoarel or de dilatare cu rosturile de pozare a finisajului si
modul de fixare al acestuia
-prezenta de conducte sau cabluri pe amplasament cu luarea de masuri pentru ca
acestea sa nu deranjeze executia
Determinarea planeitatii stratului suport (placa de beton armat sau cazul
suprafetelor mari nisip compactat sau zgura) se poate face cu furtunul de nivel prin
trasarea liniei metrului si masurarea de la aceasta a diferitelor puncte. Daca aceasta
prezinta denivelari pronuntate atunci o solutie este turnarea unei sape de egalizare.
Aceasta poate ingloba si eventualele cabluri electrice. Grosimea suplimentara de sapa
trebuie sa nu afecteze nivelul suprafetei finite.
Prezenta de conducts (fie de incalzire, fie de apa calda si rece) trebuie limitata pe
cat posibil pe zonele de margine ale pardoselii radiante si cu conducts dintr-o bucata pe
cat posibil. Acestea pot trece prin polistirenul profilat trebuind sa fie izolate termic.
Urmeaza
fazele propriu-zise ale montarii instalatiei de incalzire cu pardoseala radianta.
Prima faza este montarea compensatoarelor de dilatare. Acestea au rolul de a
permite dilatarea intregului camp de pardoseala radianta delimitat dupa bine cunoscutele
reguli.
Urmatoarea faza este Montarea Cofretului care adaposteste Colector
Distribuitorul care se amplaseaza obligatoriu mai sus decat serpentinele din pardoseala,
aceasta permitand evacuarea aerului din tuburi.
Amplasarea cofretului se va face in zone usor accesibile pe cat posibil in centrul
de greutate al instalatiei, facilitand astfel echilibrarea hidraulica a circuitelor cota fata de
pardoseala bruta (placa de beton) nu va fi mai mica de 0,5 m pana la axul colectorului
inferior (retur), aceasta permitand racordarea serpentinelor (in cazul montarii de
debitmetre pe circuits, cota minima fata de pardoseala va fi de 0,6 m)
Fixarea: trasati pozitia suruburilor de fixare a cofretelor si executati gaurile
respective, fixati solid cofretele cu suruburi si dibluri.
Daca sunt prevazute sisteme de reglaj, ele se vor monta dupa ce instalatia este
montata, umpluta cu apa si aerisita, iar alimentarea electrica de actionare asigurata.
Urmeaza montarea stratului de polistiren profilat (cu nuturi) . Polistirenul profilat are
pe langa rolul de termoizolant si pe eel de fixare a conductelor. Acesta se imbina cu un
sistem "clic" prin care se evita puntile termice si este acoperit din fabrica cu o folie
protectoare impotriva umezelii. Montarea polistirenului este simpla si rapida. Placile suporta
fara probleme solicitarile din timpul montarii.
Asezarea placilor se incepe cu latura opusa usii, continuand in randuri succesive
catre usa. Completarile la margini se vor face cu straifuri decupate din placi intregi,
resturile de placi urmand a se folosi pe latura adiacenta din incaperea vecina
Acolo unde se gasesc alte instalatii (apa, electrice), se decupeaza pe spatele
placii de polistiren santuri sau locase in care se vor ingropa aceste instalatii, astfel incat
placa de polistiren sa calce term pe suprafata de beton
Dupa asezare, placile se vor solidariza intre ele cu banda adeziva, care va
impiedica patrunderea apei din sapa. La fel se va proceda si intre placile de margine si
banda perimetrala.
IMPORTANT - Avand in vedere ca se utilizeaza placi din polistiren
preformate
 (plotate), la asezare se va urmari alinierea riguroasa a ploturilor, ceea ce va permite
montajul corect al tuburilor.
Sub placile de polistiren se va aseza o folie din polietilena, cu rol de bariera de
vapori. Pe marginile incaperilor si pe conturul stalpilor se utilizeaza fasia izolanta cu rol de
preluare a dilatatiilor pe contur. lzolatia periferica este reprezentata de o banda izolatoare,
cu celule inchise, flexibila, autoadeziva {tip elastomer), avand grosimea relativ mica {5+7
mm) si latimea de 15 cm care se monteaza in lungul peretilor, in jurul stalpilor, cosurilor de
furn sau de ventilatie {unde este cazul), bordurilor de la casa scarilor si a oricaror altor
elemente de constructie verticale care depasesc pardoseala si se pozeaza prin simpla lipire,
dupa ce a fost dezlipit filmul de protectie. Continuitatea este obligatorie, inclusiv in dreptul
usilor
Urmeaza montarea tubului cu respectarea pasului de de pozare din proiect.
Trebuie respectata raza minima de indoire R=5d si temperatura ambianta de minim 15°C,
sub care indoirea tevii trebuie facuta la cald. La trecerea conductelor din plan vertical in
plan orizontal
{la iesirea din colector-distribuitor) se protejeaza cu tub riflat pentru evitarea deteriorarii
tubului. Nu se accepta imbinari in pardoseala. Tubul este testat la iesirea pe poarta fabricii
si in acest fel nu exista riscul de defectiuni in zone inaccesibile. lmbinarile sunt la vedere
in colector-distribuitor
Etapele de montaj ale tubului
- se desface colacul de tub din ambalajul sau
- se derularea tubul de pe colac
- cu ajutorul unui dispozitiv de taiat {cu rola) se taie capatul tubului si se
finiseaza cu ajutorul calibratorului potrivit
- se introduce pe tub un arc de indoit de diametrul adecvat
- se indoaie tubul la lungimea potrivita pentru conectare la distribuitor
- se introduce capatul astel pregatit in cofret, prin spatele colectorului, apoi
se conecteaza la distribuitor, folosind conectorul adecvat
- se deruleaza treptat tubul de pe colac, indreptandu-1 usor cu mana
- se culiseaza arcul de indoit pe tub si se executa curbele in conformitate cu
planul intocmit de proiectant
- se continua astfel pana se termina serpentina si s-a revenit la cofret
Se executa ultima curba, pe verticala si se taie tubul la lungimea potrivita pentru
conectare la colector, apoi se conecteaza la acesta, folosind conectorul potrivit
- cu aceasta, serpentina este terminata. Se procedeaza la fel cu
celelalte serpentine.
- peste folia de polietilena se aseaza plasa metalica de armare, pe toata suprafata
incaperii. Tronsoanele alaturate de plasa se suprapun pe cca. 1O cm.
La incheierea montajului se fac probe de presiune si se verifica etanseitatea
sistemului. Proba hidraulica se face prin mentinerea la 1Obar, timp de 24ore.
Dat fiind faptul ca instalatia de pardoseala va deveni una ascunsa, fara posibilitatea
de a mai fi vazuta dupa turnarea sapei de beton, umplerea si proba de presiune sunt
operatiuni mai pretentioase decat la instalatiile obisnuite.
Se procedeaza dupa cum urmeaza:
-se leaga printr-un furtun robinetul de golire de pe bara retur a cofretului de
distributie la instalatia de alimentare cu apa potabila {furtunul se va fixa ferm cu ajutorul
unui colier);
-se inchid complet ventilele de pe tur si retur ale tuturor circuitelor de pardoseala
legate la cofret;
-se deschide robinetul de golire la care s-a legat furtunul de alimentare;
-se deschide lent ventilul de retur, apoi pe eel de tur, de la un singur circuit de
pardoseala;
-se asteapta umplerea completa a acestui circuit {pana cand nu mai iese aer prin
ventilele automate de dezaerisire );
-se reinchid ventilele tur si retur ale circuitului astfel umplut si se umple circuitul al
 doilea, procedand in acelasi mod ca la primul;
-urmand aceeasi procedura, se umplu unul cate unul toate circuitele;
-se verifica cu atentie daca exista scapari de apa si se corecteaza, daca este cazul;
-se inchide lent robinetul de golire prin care s-a facut umplerea si se debranseaza
furtunul; In locul furtunului se leaga pompa manuala pentru proba de presiune
(manometrul sa fie in perfecta stare si verificat metrologic);
-daca ventilele automate de dezaerisire au presiunea nominala mai mica de 10
bar, se demonteaza si se inlocuiesc cu dopuri (nu este necesara aceasta inlocuire daca
ventilele sunt cu Pn 10 sau mai mult);
-se redeschide toate ventilele tur si retur ale circuitelor de pardoseala, precum si
robinetul la care s-a montat pompa de presiune;
-cu ajutorul pompei manuale, se ridica presiunea din instalatie la 1O bar;
-instalatia va ramane la presiunea de 10 bar timp de 12 ore, timp in care se verifica
minutios toate racordurile si se elimina eventuale neetanseitati;
-dupa terminarea probei, se revine la presiunea retelei de alimentare cu apa si se
inchide robinetul de golire prin care s-a facut proba de presiune;
-daca a fost necesara demontarea ventilelor de dezaerisire, se inchid ventilele tur
si retur ale circuitelor de pardoseala, se demonteaza dopurile si se remonteaza in locul lor
r ventilele de dezaerisire, apoi se redeschid ventilele circuitelor;
-instalatia va ramane la presiunea retelei pe toata perioada de turnare si intarire a
sapei de beton.
Odata aceasta faza parcursa mai ramane de rezolvat sapa de egalizare si
pardoseala
finita.
Turnarea sapei de egalizare: minim 4,5cm peste tub, conform DIN725, mentinand
3bar in instalatie, la o temperatura a mediului ambiant mai mare de 5°C.
Uscarea sapei se va face timp de 4zile/cm grosime.
Pornirea instalatiei se va face crescand termperatura cu 5°C/zi peste temperatura
ambianta.

Compozitia sapei
Nisipul folosit nu poate contine impuritati organice sau de alte feluri, iar continutul
de lut din cauza cerintelor calitative ridicate trebuie sa fie de asemenea foarte scazut. Ca
sapa sa fie de calitate buna si suficient de deasa, in granulatia pietrisului trebuie sa
predomine granulele fine (diametrul granulelor sa nu fie mai mare de 26mm, dominante sa
fie granulele de 0-4mm si 4-8mm) deci sortul pietrisului sa fie de 1,2. Marirea densitatii
sapei se poate accelera prin folosirea unor substante de adaos.
Turnarea sapei se face manual cu grija pentru a nu se deteriora tuburile sau
polistirenul. Pe toata perioada turnarii sapei si pana la implinirea a minim 28 de zile
calendaristice tuburile se mentin sub presiune. Nu este permisa punerea in functiune pana
in momentul in care sapa a facut complet priza. Dupa aceasta incalzirea poate fi pornita
treptat pana se ajunge la parametrii de regim.

Reglaje si automatizari
Urmeaza reglajele si montarea respectiv programarea sistemului de automatizare.
Se recomanda utilarea unei automatizari functie de temperatura exterioara sau a
unui reglaj de urmarire a temperaturii de la cazan datorita inertiei termice relativ mari a
sistemului.
Foarte importanta este reglarea sistemului pe fiecare circuit, avand in vedere ca
avem sase circuite de incalzire. Aceasta ne permite obtinerea parametrilor optimi ale
functionarii si sistemului. La final se face inchiderea rosturilor de dilatare cu un chit elastic.
Prin etapele enumerate sistemul confera o garantie a calitatii in toate fazele
proiectare, materiale/tehnologie; executie si prin masuri minime in exploatare confera
siguranta unei lucrari pe deplin corespunzatoare.
 E1.2.MONTAREA CONDUCTELOR
E1.2.1. Lungimea tronsoanelor
inainte de a se trece la prelucrarea tevilorin vederea montarii lor este necesara
stabilirea lungimii legaturii dintre cazanul de incalzire si Colector-Distribui tor.
Pentru a stabili corect lungimile trebuie sa se tina seama de :
v" pozitia conductelor fata de pereti si pardoseala;
v" pozitia Distribuito-Colector-ului;
v" pozitia cazanului de incalzire;
v" traseele celorlalte instalatii nvecinate (instalatii electrice, de gaze, etc.).

E1.2.2. imbinarea i montarea conductelor din cupru

imbinarea tevilor din cupru se va realiza numai cu piese uzinate din acela§i material
ca §i teava §i suntimbinari fixe.
Pentru instalatia de incalzire proiectata s-a ales ca metoda de imbinare, lipirea
capilara, moale (temperatura e lucru pana la 450°C). Rostul capilar (diferenta dintre
diametrul exterior al tevii si diametrul interior al fitingului) trebuie sa aibe valori cuprinse
intre 0.02mm si 0,30mm, pentru tevi si fitinguri cu diametrul sub 54mm inclusiv.
Tehnologia deimbinare §i montare a tevilor din cupru este urmatoarea:
-masurarea tronsoanelor de conducta;
-taierea perpendiculara a tevii perpendicular pe axul sau cu ajutorul unui dispozitiv de taiere
cu role sau a unui ferastrau;
-debavurarea exterioara §i interioara a capetelor de teava folosind un debavurator;
-calibrarea capetelor de teava folosind la inceput un poanson si apoi, un inel;
-curatarea suprafetei de sudura a tevii (dezoxidare) cu ajutorul unor bureti speciali (se pot
folosi si carpe speciale sau panze abrazive moi);
-curatirea suprafetei de sudura a fitingului (dezoxidare) cu ajutorul unei perii rotunde;
-aplicarea pastei decapante pe capatul tevii;
-imbinarea tevii cu fitingul rotind fitingul usor pana la refuz;
-incalzirea suprafetelor de sudura pana la temperatura de sudura (de lucru) folosind un
pistol de lipit special pentru lipire moale;
-se stinge flacara si se apropie aliajul de lipit la rostul capilar. lncalzindu-se de la imbinare,
materialul de lipit se topeste, umpland rostul capilar (un inel lucios apare in jurul fitingului)
-se sterge locul lipit cu o carpa umeda, indepartand materialul de lipit in exces.

E1.2.3. Montarea conductelor

Conductele trebuie sa fie montate astfelincat sa permita manipularea comoda a
armaturilor de pe traseu, sa nuimpiedice deschiderea ferestrelor a U§ilor si circulatia
persoanelor.
Atat conductele verticale cat si cele orizontale se fixeaza pe pereti cu dispozitive
corespunzatoare diametrului tevii. Fixarea si sustinerea tevii se va face cu bratari pentru
fixare (confectionate pentru fiecare dimensiune de conducta avand posibilitatea de
strangere pe conducta cu §Urub).
La racordarea tevilor cu diametre diferite se va asigura:
v" continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate, pe orizontala prin care
circula apa;
v" coaxialitatea conductelor verticale pentru orice agent termic.
in cazul schimbarilor de directie ale fasciculelor de conducte montatein acela§i plan,
curbele se vor executa cu aceea§i raza de curbura (corespunzatoare tevii cu diametrul eel
mai mare), n cazul cand schimbarea de directie se faceintr-un plan perpendicular pe
planul
in care se gase§te fasciculul de tevi.

Observatie:
Montarea Pompei de caldura se va face urmand strict instructiunile
furnizorului, de catre unitati specializate autorizate ANRE
 E.2.INSTALATll DE CLIMATIZARE
E.2.1. MONTAJUL ECHIPAMENTELOR
Se fixeaza suportii de sustinere a unitatilor exterioare respectiv interioare folosind
eel putin 3 conexpanduri pentru fiecare suport in parte
La fixare se vor folosi si elemente de strangere elastice: saibe plate si saibe
Grower
lntre unitatea exterioara si suporti se vor fixa garnituri de cauciuc cu rol de
preluare a vibratiilor din timpul functionarii.
Se executa legatura (conexiunea) electrica intre unitatea interioara si cea
exterioara legand ambele unitati la nulul de protectie. Pentru legaturi se va folosi un
cablu electric cu conductoare de cupru, flexibile, cu sectiunea de 2,5mmp. Se va
respecta culoarea albastra pentru nulul de lucru si culoarea verde-galben alternat pentru
nulul de protectie.
Atentie: inainte de montare nu se vor da jos dopurile care protejeaza racordurile
cu freon ecologic din aparat daca nu sunt pregatite toate elementele de montaj.
Pentru legaturile prin care circula agentul de racire, se vor executa urmatoarele
operatii:
-se debiteaza teava folosind un dispozitiv special de debitare tevi de cupru
-se demonteaza dopurile care protejeaza racordurile cu freon ecologic
-se introduc piulitele holender pe tevile de cupru
-se bercluiesc capetele cu o presa speciala de bercluire.
-se pozeaza teava cu mare atentie, fara a o cuta.
-se monteaza tevile

E.2.2.PUNEREA IN FUNCTIUNE
-Se desfac capacele de protectie de pe orificiile valvei cu 3 cai, capacele tijelor de
la valvele cu doua si trei cai, se conecteaza orificiul de service in locasul furtunului de
incarcare (de la partea inferioara) a distribuitorului cu ceasuri. Apoi se conecteaza
furtunul din centrul distribuitorului cu ceasuri la pompa de vacuum
-Se deschide putin robinetul la distribuitor si se porneste pompa de vacuum. Daca
acul indicator se misca, vacuumul se va produce imediat. In caz contrar se verifica daca s
a facut bine conexiunea.
-Se va vacuuma timp de 15minute. Se verifica nivelul ceasului care ar trebui sa
indice -0,1Mpa in partea de joasa presiune. Dupa ce s-a terminat vacuumarea, se va
inchide robinetul de la distribuitor si se opreste pompa. Se urmareste acul ceasului timp de
2 minute. Daca acul indicator scade, se reface bercluirea si se reia operatia de
vacuumare.
-Se deschide tija valvei cu doua cai la un unghi de 9° in sens invers acelor de
ceasornic. Dupa 2 secunde se inchide valva cu 2 cai si se verifica daca exista vreo
scurgere de gaz. Daca exista scurgeri de gaz se strang mai bine conexiunile tevilor.
-Se desface furtunul de la orificiul de service, se deschid valvele cu 2 si 3 cai. Se
invarteste tija valvelor in sens invers acelor de ceas pana se slabeste definitiv.
-Pentru prevenirea scaparilor de gaz se strang bine capacele de protectie ale
valvelor cu 2 si 3 cai
-Dupa ce au fost stranse toate capacele de protectie, se verifica daca exista vreo
scapare de gaz in jurul lor.

ATENTIE
Daca freonul scapa din unitatea de aer conditionat este necesar sa se goleasca
complet instalatia. Se face mai intai vacuum dupa care se umple instalatia conform
cantitatii indicate pe eticheta tehnica a produsului.

E.2.3.INTRETINEREA APARATELOR DE AER CONDITIONAT

lntretinerea acestor tipuri de echipamente se imparte in doua categorii:
 -intretinerea normala
-intretinerea sezoniera
lntretinerea normala consta in verificarea starii de functionare a anumitor
componente.
La unitatea interioara se verifica:
-controlul filtrelor la fiecare 3-6 luni.
-filtrele mecanice de aer se spala cu apa calduta dupa ce in prealabil s-a folosit un
aspirator profesional pentru eliminarea integrala a prafului, o data la 3 luni. Se mai
foloseste tehnica curatirii filtrului cu jet de abur, prin care sunt distruse mucegaiurile si se
elimina acarienii.
-aripioarele indoite se indreapta cu un pieptene specializat, pentru restabilirea
unei curgeri corecte a aerului.
Controlul starii unitatii interioare se refera la ansamblul sau punandu-se in
evidenta eventualele oxidari sau murdariri exterioare, care trebuie inlaturate.
La unitatea exterioara se verifica:
-reumplerea circuitului cu freon daca presiunile se abat de la normal
-eficacitatea sigurantelor de protectie
-valoarea tensiunii de alimentare
-puterea absorbita
-starea strangerilor racordurilor electrice si frigorifice
-starea contactelor compresorului
-verificarea presiunilor de functionare, subracirea si supraincalzirea
-starea de curatenie a aripioarelor condensatorul ui
-starea de curatenie a palelor ventilatorului
-starea de curatenie a tavitei de recuperare a condensatului
-o data pe an se curata unitatea exterioara cu jet slab de apa pentru indepartarea
particulelor de praf care pot ingreuna functionarea
lntretinerea sezoniera se face dupa cartea tehnica si cuprinde operatiuni de o si
mai stricta specializare.
ATENTIE
Echipamentul se intretine periodic de catre personal tehnic specializat

F. VERIFICAREA LUCRARILOR
lnstalatiile deincalzire se vor supune urmatoarelor probe:
./ proba la rece
./ proba la cald
./ proba de eficacitate
Se instituie ca faza determinanta efectuarea probelor de presiune a conductelorin
functie de materialele din care sunt executate sau de fluidele transportate si care intrain
competenta de control a lnspectiei de Stat pentru Calitatea Constructiilor. lnspectiile
teritoriale pentru calitatea constructiilor va autoriza continuarea lucrarilor numai dupa
efectuarea probei de presiune si ntocmirea documentelor respective.
La aceasta faza vor fi efectuate toate verificarile necesare de catre proiectant si
beneficiar n special n ceea ce priveste presiunile si durata probelor.

F.1 Proba la rece

Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura apei
a rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei.
Proba de presiune la rece se poate executa pe parti din instalatie sau pe toata
instalatia, aceasta din urma raman nd obligatoriein cazul n care s-au executat probe pe
instalatie.
Probele la rece pe parti din instalatie sau peinteaga instalatie se vor executa si
prezenta reprezentantului lnspectiei de Stat pentru Calitatea Constructiilor.
Proba la rece se executainainte de finisarea elementelor instalatiei, deinchiderea
 lor n canale nevizitabile, deinglobarea lor n elemente de constructii , de finisare a acestora.
Proba se va executain perioadele de timp cu temperaturi mai mari de +5°C.
in vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a
armaturilor de nchidere si reglaj, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la
conducta de apa potabila si la pompa de presiune.
inainte de proba de presiune la rece instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere la conducta de apa
potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei deintoarcere la jgheabul de golire la
canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana candin apa golita din instalatie
nu se mai observa impuritati (namol, nisip). Operatia se repeta cu schimbarea sensului
de circulatie al apei. Golirea se face cu viteza mare de scurgere a apei prin
deschiderea completa a ambelor organe de inchidere de pe racordul instalatiei.
Presiunea de proba se va determina functie de presiunea maxima de regim si de
presiunea de executie a instalatiei.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fiinceputa imediat dupa
punerea ei sub presiune prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor mbinarilor.
Laimbinarile sudate controlul se face prin ciocanire, iar la restulimbinarilor prin
examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii la proba va ncepe dupa eel putin 5 ore de la punerea
instalatiei sub presiune si se va face cu un manometruinregistrator sau cu un manometru
indicator cu clasa de precizie, prin citiri la intervale de 1 minut timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata
probei, manometrul nu a indicat variatiide presiune si daca la instalatie nu se constata
fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa laimbinari si presgarnituri.
in cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus
se va proceda la remedierea acestora si se va repeta proba.

F.2 Proba la cald

Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii si modului de comportare a
elementelor instalatiei la dilatare si contractare. Proba la cald se va executa la toate
instalatiile deincalzire, indiferent de agentul ncalzitor utilizat peintreaga instalatie sau pe
parti de instalatie care pot fi pusein functiune separat.
Proba la cald se va efectuain prezenta conducerii tehnice a santierului si a
delegatului beneficiarului, rezultatele consemnandu-seintr-un proces verbal.
Proba la cald va fi efectuatainaintea finisarii (vopsirii, izolatiei) mascarii
sauinchiderii elementelor instalatiilor n canale nevizitabile, dar numai dupa nchiderea
completa a cladirii sau a probei la rece.
Pentru efectarea probei la cald, instalatiile interioare vor fi alimentate de preferinta
cu agentincalzitor de la sursa definitiva. n cazul n care aceasta nu a fost pusain
functiune, alimentarea se va face de la o sursa provizorie.
Sursa de caldura va asigura debitul, presiunea si temperatura agentuluiincalzitor
potrivit prevederilor proiectului instalatiei mentionatein memoriu si breviarul de calcul.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.
Proba la cald comporta urmatoarele:
../ dupa ce apa a atinsin instalatie nivelul corect, se ridica temperatura la 50°C si se
mentine la aceastain limitele temperaturii de +50 °C.
La racirea instalatiei se va examina din nou toata instalatia spre a se controla din
nou etanseitatea.
Dupa efectuarea probelor, instalatie va fi golita, daca pana la intrareain functiune
exista pericol deinghet.

F.3 Proba de eficacitate

Aceasta proba se efectueaza cu scopul de a se verifica daca se asigurain diverse
incaperi temperaturile prescrise care au fost avutein vedere la proiectare.
 Proba de eficacitate se va face la toate instalatiile deincalzire prin masuratori
efectuatein ncaperile indicate de beneficiar.
Proba de eficacitate se va face cuintreaga instalatiein functiune, n conditii normale
de exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior, cat mai apropiate situatiei
nominale.
Pentru proba, seincalzeste cladirea cu eel putin 3 zileinaintea probei, iar cu 48 de
oreinaintea probei a agentului termic se regleaza conform specificului de reglaj, n limita
unor abateri de +2 °C.
Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si
ferestrele sa fieinchise.
Se citesc temperaturile interioare dinincaperi cu ajutorul unor termometre montate
la 75 cm de la pardoseala si eel mult 2 m de la peretele exterior eel mai dezavantajos.
inincaperi cu alta destinatie decat camere de locuit, masurarea se facein punctele
in care amplasarea mobilierului sau a utilajului determina prezenta curenta a oamenilor,
chiar daca distanta de masurare fata de peretele exterior rezulta mai mica de 1m, naltimea
de masurare fiind maximum 1m.
Termometrele folosite la masurarea temperaturii aerului din ncaperi vor fi de tipul cu
balon liber. n timpul efectuarii masuratorilor termometrele vor fi agatate de dispozitive care
sa asigure spatiul liber de jur imprejurul lor.
incaperilein care se va masura temperatura interioara vor tiincaperile de colt si cele
alaturate intrarilor neincalzite n mod obligatoriu, de asemenea alte camere dupa apreciere;
Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile
aerului interior corespund celor prevazutein proiect cu abateri de 1...2 °Cin ncaperi si
daca viteza aerului dinincapere satisface prevederile Normativului Republican de Protectia
Muncii. Pentru masurarea temperaturii vor fi folosite doar termometre avand o sensibilitate
de 1/10°C.

G. ELEMENTE DE RECEPTIE A LUCRARILOR

Receptia instalatiilor deincalzire centrala se efectueazain doua etape:
./ receptia la terminarea lucrarilor care are loc dupa terminarea completa a
fiecarei lucrari sau grup de lucrari, nainte de predarea instalatiei n folosinta
beneficiarului;
./ receptia definitiva, care are loc la terminarea perioadei de garantie data de
constructor.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre
controlori tehnici ai ntreprinderii de executie.
De asemenea se va verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile
proiectului si ale prescriptiilor tehnice aferentein ceea ce priveste amplasamentul, traseul
si dimensiunile diferitelor parti ale instalatiei.
Receptia la terminarea lucrarilor se va facein conformitate cu Legea 10/95
privind calitateain constructii §i cu H.G. 273/94 - Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii i instalatii aferente acestora.
Receptia consta in efectuarea verificarilor scriptice si fizice si a masuratorilor
necesare pentru a constata daca lucrarile s-au executat conform proiectului modificarilor
aprobate precum si daca au fost ndeplinite conditiile tehnice.
Verificarea scriptica se face pe baza urmatoarelor documentatii:
a) -Proiectele definitiveinsotite de memoriul justificativ cu toate modificarile introduse
la montaj cu motivarea acestora (aviz proiectant);
b) -Cerificatele de calitate eliberate deintreprinderi producatoare;
c) -Procesele verbale continand rezultateleincercarilor asupra elementelor de instalatie
ingtobatain constructie;
d) -Procesele verbale de ta probele de presiune la rece si la cald ale instalatiei si
ale operatiei de reglaj a instalatiei;
 e) -Alte procese verbaleincheiate cu prilejul verificarilor pe faze de lucru
(prezentate anterior);
f) Certificatele de calitate ale aparatelor si materialelor.
Verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor tehnice
aferente, controlandu-se prin sondaj lucrarile la care nu exista un proces verbal de
constatare a calitatii lor.
Controlul se va facein principal la:
./ montarea corecta a cazanmului de incalzire si a distribuitor-colector-ului;
./ etanseitateaimbinarilor de orice fel;
./ executarea corecta aimbinarilor si sudurilor;
./ corectitudinea pantelor de montaj;
./ asigurarea dezaerisirii instalatiei si a dilatarii conductelor;
./ calitatea executiei izolatiei;
./ rigiditatea fixarii n elementele de constructie.
Comisia de receptie poate efectua oriceincercare pe care o crede necesara
pentru a constata buna comportare a instalatiei.
Rezultatele examinarilor si aleincercarilor se consemneazain procesul verbal la
terminarea lucrarilor, eventualele completari si remedieri ale instalatiei trebuie
consemnate
,. in acest proces verbal de receptie. De la dataincheierii procesului verbal decurge perioada
de garantie.
La receptia definitiva se face o examinare generala a bunei functionari a instalatiei
receptionate la terminarea lucrarilor si a diverselor reparatii efectuatein termenul de
garantie. De asemenea, se verifica daca s-au remediat deficientele semnalatein procesul
verbal de receptie la terminarea lucrarilor si se examineaza cu rezultateleincercarii
eficacitatii constatatein cursul anului de garantie. Rezultatele acestorincercari se
consemneazain procesul verbal de receptie definitiv ce se vaincheia. Daca se mai
constata deficiente care trebuie remediate, prin procesul verbal ce seincheie se stabileste
un nou termen pentru efectuarea receptiei definitive.

H.MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDllLOR

Proiectarea instalatiilor s-a realizat cu respectarea prevederilor normelor si
normativelor precizate in capitolul 2.
Respectarea prevederilor din actele normative mentionate mai sus este obligatorie
atat pentru executant cat si pentru beneficiar.
H1.Pe parcursul executiei se vor respecta:
-Normativ P 118/99 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
-Normativ C 300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
-Prevederile specifice din 1.13-2015 - Normativul privind proiectarea, executarea si
exploatarea instalatiilor de incalzire centrala cu completarile din 2022
-Prevederile specifice din 15-2022-Normativ privind proiectarea, executarea
si exploatarea instalatiilor de ventilare i climatizare
H.2.In exploatare se vor respecta:
-Normativ P 118 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
-Prevederile specifice din normativele 1.13-2015 - Normativul privind proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire centrala cu completarile din 2022
-Prevederile specifice din 15-2022-Normativ privind proiectarea, executarea
si exploatarea instalatiilor de ventilare i climatizare

l.SANATATE SI SECURITATEA IN MUNCA

in toate etapele cuprinsein operatiile de exploatare ale instalatiilor deincalzire
(inclusiv revizii, repara\ii, nlocuiri, dezafectari) se respecta cerintele esentiale
referitoare la protectia i siguranta muncii.
 Verificarile, probele §i incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de
incalzire se efectueaza respectandu-se instructiunile specifice de protectie a munciiin
vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de societati comerciale, regii autonome, sectoare care exploateaza
instalatii deincalzire, au obligatia sa asigure:
- luarea de masuri organizatorice §i tehnice pentru crearea conditiilor de securitate
a muncii;
- realizarea instructajului de protectie a muncii aintregului personal de exploatarein
eel mult 30 de zile §i consemnarea acestuiain fi§ete individuate sau alte formulare
specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
- verificarea cuno§tintetor asupra normelor §i masurilor de protectie a muncii;
- controlul aplicarii §i respectarii de catreintregul personal a normelor §i
instructiunilor specifice.
Realizarea instructajetor specifice de protectie a muncii, verificarea cuno§tintelor
§i abaterilor de la normelein vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, sunt consemnatein
fi§ele de instructaj individuate.
Operatiile corespunzatoare exptoatarii se efectueaza numai de personalul de
exploatare.
lnstalatiile trebuie echipate cu dispozitivele de protectie necesare.
Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase seingradesc §i se
avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate.
Persoanele care schimba locut de munca vor ti instruite corespunzator noilor
conditii de lucru.
lnstructajul de protectie a muncii se face §i n cazul efectuarii probelor
instalatiilor,in comun, de catre toti factorii interesati (beneficiar, proiectant §i
executant), avand un responsabil unic.
Masurite de protectie a muncii indicate mai sus nu sunt !imitative, acestea urmand
a ti completate de cei ce exploateaza instalatiile cu instructiuni specifice, care se
afi§eaza la locul de munca.

intocmit,

ing. Mihai Catalin Cernaianu