Universitatea Nicolae Titulescu

Anul 2-CIG (IF in regim ID) „ BAZE DE DATE”

Grupa 1.2.01
Student -Stoica(Pop)Bianca

Tema nr 1

Modelul relational a fost conceput si dezvoltat de E. F. Codd, fiind

un model formal de organizare conceptuala a datelor, destinat
reprezentarii datelor si legaturilor dintre date, bazat pe teoria matematica
a relatiilor.

Datele se prezinta sub forma unor tabele (relatii) in care liniile

constituie inregistrari, iar coloanele sunt atribute ce caracterizeaza aceste
inregistrari. Orice interogare (sau consultare, extragere de date) este tot o
relatie.

Din punctul de vedere al manipularii datelor, modelul relational

este orientat spre multimi. Modelul relational nu este orientat spre
sistemul de calcul, deci nu include regulile, structurile si operatiile
referitoare la implementarea fizica a unui sistem de baze de date.

Modelul relational a permis introducerea unui limbaj de interogare,

neprocedural de manipulare a datelor.

Un model relational se caracterizeaza prin trei elemente:

1
 Structura relationala a datelor

Operatorii modelului relational

Regulile de integritate care guverneaza folosirea

cheilor in model.

Aceste trei elemente corespund celor trei componente ale ingineriei

software: informatie, proces si integritate.

Organizarea datelor

Structura datelor impune definirea notiunilor: relatie, schema

relationala, valoare nll, tabel vizualizare (view), care pot fi exprimate
formal, uzual sau fizic (tabelul 1):
Tabelul 1.
Formal Uzual Fizic
relatie tabel fisier
tuplu linie inregistrar
e
atribut coloana camp
domeniu tip de data tip de data
Un domeniu este o multime de valori care poate fi definita fie
enumerand elementele componente, fie definind o proprietate distinctiva
a domeniului valorilor.

Fie D1, D2, ., Dn domenii finite, nu neaparat disjuncte. Atunci

produsul cartezian D1 X D2 X .X Dn este definit de multimea tuplurilor
(v1, v2, ., vn), unde v1 D1, v2 D2, ., vn Dn, unde n este aritatea tuplului:

D1 X D2 X .X Dn =

2
 O relatie R pe multimile D1, D2, ., Dn este o submultime a
produsului cartezian D1 X D2 X .X Dn, deci este o multime de tupluri.

O relatie poate fi considerata o multime finita de functii.

Atribut: Asociem fiecarui domeniu Di un atribut Ai si definim

relatia R = unde fi : à D1 X D2 X .X Dn si fi (Aj) Dj, i,j.

Schema relationala: Multimea numelor atributelor

corespunzatoare unei relatii R defineste schema relationala a relatiei
respective si se noteaza R(A1, A2, ., An).

Se poate reprezenta o relatie printr-un tabel bidimensional in care

fiecare linie corespunde unui tuplu si fiecare coloana corespunde unui
domeniu din produsul cartezian. O coloana ii corespunde unui atribut.
Numarul atributelor defineste gradul relatiei, iar numarul de tupluri din
relatie defineste cardinalitatea relatiei.

O valoare null este un atribut necunoscut sau care nu poate fi

definit.

Un tabel vizualizare ( view, filtru, relatie virtuala, vedere) este un

filtru asupra tabelului initial care contine numai informatia necesara unei
anumite abordari sau aplicatii. O vedere este virtuala deoarece datele
continute nu sunt in realitate memorate intr-o baza de date. Exista
limitari in folosirea acestor tabele: de exemplu, nu se recomanda
inserarea, reactualizarea si stergerea.

Reguli de integritate

Regulile de integritate sunt asertiuni pe care datele din baza de date

trebuie sa le satisfaca. Exista trei tipuri de constrangeri structurale:

de cheie

de referinta

3
 de entitate

care constituie multimea minimala de reguli de integritate pe care

trebuie sa le respecte un sistem de gestiune a bazelor de date relationale.

Restrictiile de integritate minimale sunt definite in raport cu

notiunea de cheie a unei relatii.

O cheie a unei relatii R este o multime k de atribute astfel incat:

pentru orice doua tupluri t1, t2 ale lui R, sa avem t1(k) # t2(k)

nu exista nici o submultime proprie a lui k avand proprietatea 1.

Fiecare relatie are cel putin o cheie. Daca exista mai multe chei,
exista o cheie primara.

Cheie externa (straina): Fie schemele relationale R1(P1, S1) si

R2(S1, S2), unde P1 este cheie primara in R1 si S1 - cheie secundara in R1,
S1 - cheie primara in R2. Atunci S1 este cheie externa pentru R1.

Reguli de integritate structurata: Modelul relational respecta 3

reguli de integritate structurata:

Regula 1: unicitatea cheii - Cheia primara trebuie sa fie unica si

minimala.

Regula 2 integritatea entitatii - Atributele cheii primare trebuie sa fie

diferite de valoarea null.

Regula 3: integritatea referirii - O cheie externa trebuie sa fie ori null in

intregime, ori sa corespunda unei valori a cheii primare asociate.

Proiectarea modelului relational

Diagrama E/R (entitate-relatie) este un model neformalizat pentru

reprezentarea grafica a structurii relationale.

4
 Modelul E/R imparte elementele unui sistem real in doua categorii:

entitati si

relatii (legaturi, asocieri) intre aceste enti tati.

O entitate poate fi o persoana, un loc, concept, activitate,

eveniment care este semnificativ pentru modelare.

O relatie (asociere) este o comunicare intre doua sau mai multe

entitati, un raport intre entitati.

Pentru obtinerea schemei conceptuale a bazei de date relationale,

se pleaca de la modelele conceptuale ale datelor (diagrama E/R).

Exemplu: Fie o institutie ce contine mai multe departamente, in

care lucreaza salariati. Salariatii sunt atasati unor proiecte, executand in
cadrul acestora diferite sarcini.

Structura generala a modelului analizat este prezentata in figura 1.:

Se pot defini urmatoarele:

Entitati - SALARIAT, DEPARTAMENTE, PROIECT, SARCINA

Observatii:

Entitatile devin tabele in modelele relationale.

Cheia primara identifica unic o entitate si face distinctie intre

valori diferite ale entitatii.

5
Relatii - in modelul relational, devin tabele speciale sau coloane speciale
care refera chei primare (inscris_la, lucreaza_in, conduce, apartine)

Atribut - o proprietate descriptiva a unei entitati / relatii

Proiectarea diagramei entitate-relatie (E/R)

Se folosesc urmatoarele reguli:

Entitatile se reprezinta prin dreptunghiuri;

Relatiile se reprezinta prin arce neorientate;

Atributele ce sunt chei primare sunt specificate prin simbolul #

Cardinalitatea (numarul de tupluri ale relatiei): cardinalitatea

minima foloseste simbolurile ,(, si ,)', iar cardinalitatea
maxima se specifica fara paranteze.

Cazurile speciale luate in considerare:

O entitate dependenta: SARCINA depinde de PROIECT. Cheia

primara a unei entitati dependente include cheia primara a sursei
(nr._proiect).

Clasa este un grup de subentitati, clasificate dupa valorile unor

atribute. Se aliniaza vertical.

Se pot defini relatii recursive.

Exemplu: SALARIAT_supervizeaza_SALARIAT.

Diagrama E/R este prezentata in figura 2.:

6
 Din diagrama E/R se obtine schema conceptuala a bazei de date
relationale. Se reprezinta entitatile si legaturile dintre ele sub forma unor
tabele speciale (relatii).

Regulile de conversie se bazeaza pe minimizarea numarului de

valori null si a redundantei datelor, astfel:

a) Transformarea entitatilor se bazeaza pe regulile:

Entitatile independente devin tabele independente. Cheia

primara nu contine chei externe.

Exemplu: entitatea independenta SALARIAT genereaza un

tabel independent pentru care atributul cod_salariat este cheia
primara.

Entitatile dependente devin tabele dependente. Cheia primara

a entitatilor dependente contine cheia primara a entitatii de care
depinde plus unul sau mai multe atribute aditionale.

Exemplu: cheia primara a entitatii SARCINA este formata

din nr._proiect (cheia primara a entitatii PROIECT) si nr._sarcina.

Subentitatile devin subtabele.

b) Transformarea relatiilor foloseste regulile:

7
 Relatiile 1:1 si 1:n devin chei externe. Astfel, relatia
"conduce' devine coloana in tabelul DEPARTAMENTE si
relatia ,lucreaza_in' este coloana in tabelul SALARIAT.

Simbolul "X" marcheaza plasamentul cheii externe.

Simbolul "X" - cheia externa este continuta de

cheia primara.

Relatia m:n devine un tabel special (tabel asociativ) care

are 2 chei externe pentru cele 2 tabele asociate. Cheia primara este
formata din compunerea celor 2 chei externe plus coloane
aditionale. Se specifica punctat.

c) Transformarea atributelor foloseste regulile:

Un atribut singular devine o coloana.

Atributele multiple devin tabele dependente ce contin cheia

primara a entitatii si atributul multiplu.

Exemplu: un SALARIAT are mai multe numere de

telefon à nr._telefon este atribut multiplu care genereaza tabelul
dependent TELEFON.

Algebra relaţională este prin definiţie neprocedurală

(descriptivă), iar calculul

relaţional permite o manieră de căutare mixtă

(procedurală/neprocedurală).

Calculul relaţional se bazează pe calculul predicatelor de

ordinul întâi

(domeniu al logicii) şi a fost propus de E.F. Codd. Predicatul

este o relaţie care se

8
 stabileşte între anumite elemente şi care poate fi confirmată
sau nu. Predicatul de

ordinul 1 este o relaţie care are drept argumente variabile

care nu sunt predicate.

Variabila poate fi de tip tuplu (valorile sunt dintr-un tuplu al

unei tabele) sau domeniu

(valorile sunt dintr-un domeniu al unei tabele).

Cuantificatorii (operatorii) utilizaţi în

calculul relaţional sunt: universal (∀) şi existenţial (∃).

Construcţia de bază în calculul relaţional este expresia

relaţională de calcul

tuplu sau domeniu (funcţie de tipul variabilei utilizate).

Expresia relaţională de calcul este formată din: operaţia de

efectuat, variabile

(tuplu respectiv domeniu), condiţii (de comparaţie, de

existenţă), formule bine definite

(operanzi-constante, variabile, funcţii, predicate; operatori),

cuantificatori.

Pentru implementarea acestor operatori există comenzi

specifice în limbajele

de manipulare a datelor (LMD) din sistemele de gestiune a

bazelor de date relaţionale

(SGBDR). Aceste comenzi sunt utilizate în operaţii de

regăsire (interogare) a datelor.

9
10