Fișă de lucru

1. Partidele politice sunt:

a) grupări formate pe baza unor interese lucrative
b) forme de asociere a cetăţenilor pentru manifestarea libertăţii politice a acestora
c) structuri ale puterii politice

2. În România, partidele politice au următorul statut constituţional:

a) de recunoaştere
b) de încorporare

3. Limitări ale asocierii în partide politice pot apărea în privinţa:

a) denumirii
b) numărului de membri
c) gradului de instruire al membrilor
d) culorii semnului electoral

4. În România, partidele politice sunt reglementate de:

a) legea asociaţiilor
b) o lege organică
c) Constituţie
d) Constituţie şi legi organice

5. Instanţa competentă a înregistra un partid politic este:

a) Curtea Constituţională
b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c) Tribunalul Bucureşti

6. Instanţa competentă a declara neconstituţionalitatea unui partid politic este:

a) Tribunalul Bucureşti
b) Avocatul Poporului
c) Curtea Constituţională
d) Autoritatea Electorală Permanentă

7. Pentru a fi înregistrat, un partid politic trebuie să aibă, între altele:

a) 1.000 de membri
b) 3 membri
c) 25.000 de membri

8. Un partid politic se poate dizolva pe cale judecătorească:

a) când hotărăsc organele sale de conducere
b) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul său
politic
c) când decide Curtea Constituţională

9. Limite ale dreptului de vot, potrivit Constituţiei României, sunt:

a) domiciliul în ţară
b) gradul de instruire
 c) cetăţenia
d) vârsta

10. Egalitatea votului poate fi limitată prin:

a) votul cenzitar
b) geografia electorală
c) votul capacitar

11. Limite ale dreptului de a fi ales, potrivit Constituţiei României, sunt:

a) capacitatea de instruire
b) cetăţenia
c) starea de sănătate
d) vârsta

12. Cetăţenii români pot alege reprezentanți în Parlamentul european:

a) adevărat
b) fals

13. Fraudă electorală înseamnă:

a) o campanie electorală denigratoare
b) orice acţiune ce are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor