Vulcanul din Santorini-Kolumbo

Santorini (în trecut Thera) este o insulă din Marea Egee, aparținând de arhipelagul Insulele
Ciclade, Grecia, cu o populație de 15.500 loc. (2011) și cu o suprafață de 79,19 km². Capitala
insulei este Fira.
Santorini face parte din Arcul vulcanic elen, unul dintre cele mai importante câmpuri vulcanice
din Europa, care a cunoscut peste 100 de erupții în ultimii 400.000 de ani. Cel mai activ vulcan
subacvatic și potențial periculos din estul Mediteranei, Kolumbo, se află la opt kilometri nord-est
de Santorini și face parte din același sistem vulcanic.
Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini care nu a înregistrat
nicio activitate timp de aproape 400 de ani, dă semne de trezire. O cameră magmatică
nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită, ceea ce i-a determinat pe cercetători să
recomande monitorizarea în timp real a vulcanului
Ultima dată când vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane, însă impactul
unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi mult mai mare în contextul creşterii populaţiei şi a
activităţilor turistice pe insula Santorini.
Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de
explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o
coloană de până câteva zeci de kilometri înălţime.
De asemenea, este susceptibil să declanşeze un
tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.
Santorini a erupt de mai multe ori cu variate
cantități degajate. Cea mai mare erupție a avut loc
în anul 1613 î.C. Datarea s-a făcut pe baza unui
trunchi de copac găsit sub primul strat de cenușă
vulcanică. Erupția a avut efecte catastrofale la
scară planetară.
Scriitorul antic Strabon este primul care a menționat erupțiile vulcanice și a descris apariția unei
noi insule în jurul anului 197 î.Hr.. În continuare, au avut loc opt erupții vulcanice în anii 46/47,
726, 1570-1573, 1707-1711, 1866-1870, 1925-1928, 1938-1941, 1950 fiind cea mai recentă
erupție.
Erupția Vulcanului Thera a fost o erupție devastatoare din epoca bronzului a unui vulcan latent
pe insula Thera (Santorini) din Marea Egee, la aproximativ 110 km nord de insula Creta.
Cutremurele, poate contemporane cu erupția, au spulberat Knossos și au deteriorat alte așezări
din nordul Cretei. Se crede că erupția Thera a avut loc în jurul anului 1500 î.e.n. , deși, pe baza
dovezilor obținute în anii 1980 dintr-un miez de gheață din Groenlanda și din datarea inelului
copacilor și a radiocarbonului, unii cercetători cred că a avut loc mai devreme posibil în anii
1620 bce. Cenușă și piatră ponce de la erupție au fost găsite cât mai departe în Egipt și Israel, și
au existat speculații că erupția a fost sursa de legendă a Atlantidei și a povestiri din Vechiul
Testament carte Exodul.
Fiecare parte a insulei Santorini amintește de trecutul vulcanic violent al zonei, de la peisajele
selenare, plajele negre și roșii, până la pietricelele făcute din lavă solidificată. Oamenii de știință
avertizează că o erupție a vulcanului Kolumbo ar putea provoca mari pagube.

Cu ajutorul unei noi tehnici imagistice - asemănătoare unei ecografii medicale - Kajetan
Chrapkiewicz, de la Imperial College London, şi colegii săi au observat materia topită adunându-
se la aproximativ 3,2 kilometri sub vulcan. Concluziile lor, publicate în jurnalul Geochemistry,
Geophysics, Geosystems, sugerează că, deşi o erupţie nu este iminentă, vulcanul reprezintă o
ameninţare serioasă.

Un alt grup de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul navei de cercetare Joides Resolution forează în
sedimentele din jurul Kolumbo pentru a reconstrui istoria erupţiilor sale din ultimele câteva
milioane de ani. Printre altele, cercetătorii speră să înţeleagă legăturile dintre cutremurele şi
vulcanii din această regiune şi să analizeze influenţa schimbării nivelului mării asupra amplorii şi
frecvenţei erupţiilor.

O expediție oceanografică a fost trimisă la vulcan, iar monitorizarea s-a intensificat în ultimii 20
de ani. Una dintre cele mai mari nave de cercetare americane, nava de foraj de adâncime JOIDES
Resolution, s-a deplasat în Santorini pentru prima sa misiune în Marea Mediterană între
decembrie 2022 și februarie 2023. Vasul, capabil să foreze la peste 8.000 de metri sub suprafața
mării, a colectat sedimente neatinse anterior pentru a încerca să reconstituie istoria vulcanică în
zonă.

Legăturile dintre cutremure și vulcani sunt, de asemenea, studiate. Atunci când va erupe,
Kolumbo ar putea produce o coloană de erupție de zeci de kilometri înălțime și este, de
asemenea, susceptibil să declanșeze un tsunami. Creșterea activității în urmă cu aproximativ 10
ani a stârnit îngrijorare, dar de atunci, aceasta s-a diminuat.