Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiti vulcani ai lumii si cel mai

destructiv din istoria omenirii dupa eruptia din 1883. Este situat in Indonezia, in stramtoarea
Sunda, la 49 de km de coasta de vest a insulei Java si la 40 de km de insula Sumatra.

Cel mai probabil, cu mii de ani în urma, s-a format un munte cu forma conica, cu baza de
aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul marii. Izvoarele japoneze
descriu o eruptie colosala a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul 416 î.Hr. (după unii
cercetatori, a avut loc în 535 î.Hr.). Eruptia se estimeaza a fi fost o explozie care a echivalat cu
detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei de
la Hiroshima. Eruptia violenta a distrus muntele initial si a format o caldare submarină cu un
diametru de 7 km. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafata formand 4 insule
mici: Sertung in nord-vest, Lang si Polish Hat (sau Panjang) în nord-est si Rakata în sud-est.
Activitatea vulcanica din aceasta zona a ridicat la suprafata apei inca doua
varfuri, Poeboewetan (Pubuuetan) și Danan, care s-au unit cu Rakata și au format o insula
- Krakatau - cu dimensiunea de 5 km latime si 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în directia
nord-sud, culmea Poeboewetan la nord si culmea Rakata in sudul insulei.

Cronologia activitatii vulcanice

Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, inca din 1680, cand s-au inregistrat cateva
eruptii de intensitate medie, care au distrus intreaga vegetatie a insulei.

A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak
“copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mică fisura a
bazinului magmatic in care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocand explozia.
Eruptia din 1883

La 27 august 1883 s-a inregistrat cea mai catastrofala eruptie din istorie. Atat explozia, cat si
cantitatea de materie aruncata in aer au depasit valorile înregistrate pana atunci. La fel zgomotul
detonatiei.

Semne premergatoare eruptiei au aparut la 20 mai în acelasi an, cand vulcanul Poeboewetan din
nordul insulei Rakata a iesit fum si cenusa, cu un jet de 11 km. Exploziile minore aveau o
frecventa de 10 minute, iar marea eruptie a fost precedata si trei explozii mai mari. S-au
inregistrat cutremure de pamant de intensitate mica cu un an mai devreme.

La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locală 10 a.m.), cand Krakatau a erupt
prima data violent, jetul de cenusa avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineața, au urmat
alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat in aer doua treimi din nordul insulei Rakata.
Jetul de cenusa a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km
distanta, in insula Rodriguez. Acest zgomot a fost inregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit
pe pamant. In seara zilei de 27 august s-a mai inregistrat o explozie puternica, care a dus la
surparea completa a partii nordice a insulei Rakata.

Magnitudinea eruptiei

Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea
mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone de TNT.

Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit și “colosal”. In comparație, bomba de la Hiroshima a

avut 20 de kilotone. Magma aruncată în aer a fost de aproximativ 125 km cubi.

Jetul de materie aruncata in atmosfera

Coloana de cenusa vulcanica a atins altitudinea de 80 km, a intunecat cerul de la ora 10 a.m. pana
a doua zi si a fost vazut atat la Singapore (680 km de Krakatau) cat si de pe navele comerciale ce
navigau pe ocean la o distanta de 6000 de km. 
Viteza jetului a fost de 650 m/s, micsorandu-se odata cu sporul altitudini. 75 km cubi de magma
au interactionat cu apa, vaporizand 75 km cubi de apă. 

Gazul emanat a fost in mare parte dioxid de carbon si vapori de apa.

Inainte de eruptie, insula a avut o latime de 5 km si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi
din insula au explodat, insulele Lang si Polish Hat au disparut. A ramas doar
o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km patrati din insula s-au scufundat. Au mai rămas
cateva insulite care arata forma initiala a insulei.

Vulcanul detine recordul in toate efectele unei eruptii, roca aruncata in aer fiind de peste 20.000
metri cubi. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani. Cand s-a inseninat, 
s-a observat ca cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau disparuse. 
In scurt timp, din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele Anak Krakatau (“copilul
lui Krakatau”). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri.
                                                  

 Evoluţia vulcanului în perioada 1880-2005

Cauze si urmari
Cauzele care au dus la cea mai distrugatoare eruptie vulcanica inregistrata de omenire au suscitat
numeroase discutii in contradictoriu intre geologi.
Una dintre teorii sustine ca "punga" magmatica a vulcanului s-a fisurat, iar apa Oceanului Indian
a patruns inauntru. Contactul dintre apa sarata a oceanului si magma a dus la exploziile
nemaiîntalnite. Apa oceanica ar fi racit magma, producand o crusta sub care presiunea magmei
lichide a crescut, fenomenul geologic ducand intr-un final la acumulari de forte uriase, care au
fost eliberate doar de exploziile de proportii apocaliptice.

Alta teorie sustine ca o uriasa alunecare de teren subacvatica a acoperit nucleul magmatic al
vulcanului, imensa presiune din nucleu provocand exploziile.
Conform unei ultime teorii, exploziile finale ar fi fost cauzate de o imixtiune bruscă a magmei
incandescente bazaltice în interiorul magmei mai reci si mai usoare.

Astazi, Anak Krakatau, cum denumesc indonezienii vulcanul, este inca activ, dar la o scala mult
mai mică decat în trecut. Scurgerile continue de lava duc la inaltarea conului sau cu aproximativ
13 centimetri pe saptamana, inca din anul 1950. Ultimul episod, unul modest, ce-i drept, a
inceput în anul 1994 si s-a materializat intr-o eruptie declansata in anul 2008. Eruptia, de mici
proportii, a dus totusi la evacuarea oamenilor de pe o raza de 3 kilometri din jurul vulcanului.

Pe data de 6 mai 2009, Centrul de Monitorizarea a Vulcanilor din Indonezia a ridicat gradul de
alerta al vulcanului Krakatoa, pana la nivelul portocaliu, iar anul trecut, satelitii NASA au
inregistrat o usoara intensificare a activitatii vulcanului.