CĂ LĂ TORI STRĂ INI DESPRE ȚĂ RIIE

ROMÂ NE
VOLUMUL I

„Călători străini despre Țăriile Române” este publicată de Institutul de

Istorie ,,Nicolae Iorga ” , din București, prezentând o serie largă de volume , în
număr de 18, care sunt dedicate Istoriei secolului al XIX-lea ,mai exact între anii
1801-1878. Relatările întâmplărilor au fost preluate din documente din limba
rusă, germană, engleză , franceză și italiană.Volumul I este îngrijit de Maria
Holban, ea fiind cea care a dat definiția călătorului străin.În acest prim
volum ,acoperă un interval de 220 de ani, cuprins între anii 1331-1550.

Ibn Battuta este un călător vestit arab, de profesie geograf , pe numele său real
Muhammed s-a născut în data de 24 februarie 1304 ,în Tanger, trăind până la o
vârstă înaintată, trecând în neființă în anul 1377 la Maroc , la vârsta de 73 de ani.
A călătorit în toate țările lumii islamice, de la Bolgar până în Mombasa, iar din
Timbuktu până în China. Călătoriile sale s-au extins pe mii de kilometric și au durat
mai mult de 31 de ani, devenind cel mai mare călător .În ceea ce privește călătoria
și drumul său prin Dobrogea,Ibn își însoțește soția la Constantinopol ,iar în drumul
lor străbate Dobrogea.Anii mai târziu își dictează memoriile intr-o lucrare istorică,
cu privire la locuri, călători,dar și de călătoria la Dobrogea.Această călătorie a avut
loc în luna august sau septembrie , luna și anul neavând dată exactă, în 1330 sau
1331.Este menționat faptul că , călătoria lui Ibu Battuta este plină de confuzi,
autorul relatând din memorie povestea călătoriilor s –au produs confuzi în special
la nume.În prima călătorie Ibn Batutta a traversat Algeria, Tunisia, Egiptul,
Palestina și Siria , ajungând până la Mecca.După ce a vizitat Irakul și Mesopotamia
, s-a întors la Mecca unde a rămas 3 ani. Câțiva ani mai târziu repetat călătoria la
Mecca în 1332 . Ulterior plănuiește să ajungă în India, dar odată ajuns la Jeddah,
pare să se răzgândească , și vizitează a doua oară Cairo, Palestina și Siria,
ajungând apoi în Asia Mică pe apă . Navighează pe Marea Neagră și după multe
peripeții ajunge la Constantinopol prin sudul Ucrainei.
A doua călătorie la întoarcere, a vizitat Horasanul prin Hiva și cunoscând
toate orașele importante , traversează munții Hindukuș prin trecătoarea
Khawak ajungând în Afghanistan, după care trece prin Ghani și Kabul pentru a
intra în India. Timp de câțiva ani Ibn Battuta se bucură de ocrotirea
sultanului Muhammad Tughlaq, și în cele din urmă este trimis de acesta ca
ambasador în China. Trecând prin India Centrală și Malwa, închiriază un vas din
Kambay până la Goa, și după ce vizitează multe porturi înfloritoare de-a
lungul coastei Malabar ajunge în Insulele Maldive, de unde se îndreaptă
spre Ceylon. Continuându-și călătoria, debarcă pe coasta Coromandal și se
întoarce din nou în Maldive, de unde se îndreaptă spre Bengal . Navigând de-a
lungul coastei Arakan ajunge în Sumatra și mai târziu ancorează la Canton după ce
trecuse prin Malaea și Cambodgia. În China călătorește spre nord până
la Beijing prin Hangșow. Reîntorcându-se pe propriile urme ajunge la Calicut și ia
un vas până la Dhafari și Muscat, de unde trecând prin Iran,Irak, Siria, Palestina și
Egipt împlinește cel de-al șaptelea și ultimul pelerinaj la Mecca în noiembrie 1348,
după care se întoarce în orașul natal Fès. Călătoriile sale nu se încheie aici – mai
târziu vizitează Spania musulmană și pământurile Nigerului, dincolo de Sahara.