Chirus

FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în oameni!
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Proiect POSDRU/107/1.5/S/76813 – Burse doctorale: Investiţii în cercetare-inovare-dezvoltare pentru viitor (DocInvest)
UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

Facultatea de Inginerie şi Management
Departamentul de Mecanică şi Ingineria Materialelor
Nr. Decizie 1033 din 04.12.2013
TEZĂ DE DOCTORAT
Cercetări de eroziune cavitaţională pe oţeluri inoxidabile

folosite la fabricaţia maşinilor hidraulice
Cavitation erosion research on stainless steel used to

hydraulic machines manufacturing
Autor: Ing. Daniel CHIRUŞ
COMISIA DE DOCTORAT
Prof. univ. dr. ing. Universitatea „Eftimie Murgu”

Preşedinte de la
Doina FRUNZĂVERDE din Reşiţa
Conducător de doctorat de la
Constantin Viorel CÂMPIAN din Reşiţa
Prof. univ. dr. ing. Universitatea „Politehnica”
Referent de la
Mircea BĂRGLĂZAN din Timişoara
Prof. univ. dr. ing. Universitatea „Politehnica”
Referent de la
Ilare BORDEAŞU din Timişoara
Referent de la
Dorian NEDELCU din Reşiţa
Reşiţa 2013
Ing.
Daniel
Chiruş
PREFAŢĂ
Prezenta teză de doctorat intitulată „Cercetări de eroziune cavitaţională

pe oţeluri inoxidabile folosite la fabricaţia maşinilor hidraulice” reprezintă o
sinteză a activităţii de cercetare teoretică şi experimentală realizată de către autor
privind fenomenul de cavitaţie întâlnit la maşinile hidraulice, simularea numerică şi
studiul eroziunii cavitaţionale a materialelor metalice şi nemetalice.
Teza se axează în special pe studiul experimental al eroziunii cavitaţionale
efectuat pe standul de cavitaţie ce se află în dotarea „Centrului de Cercetări în
Hidraulică, Automatizări şi Procese Termice” (CCHAPT) din cadrul Universităţii
„Eftimie Murgu” din Reşiţa.
Încercările experimentale care însumează peste 270 ore fizice, s-au efectuat
numai prin metoda indirectă de cavitaţie vizând 3 tipuri de curbe caracteristice
procesului de eroziune cavitaţională şi anume: reproducerea curbelor pierderii
masice, a vitezei de eroziune cavitaţională şi a adâncimii medii de pătrundere.
Teza cuprinde prezenta Prefaţă, un Cuprins, urmat de Listă figuri, Listă
tabele, Listă notaţii, cât şi cele 6 capitole după cum urmează:
Capitolul 1 sintetizează o cercetare teoretică în domeniul maşinilor
hidraulice, în speţă a turbinelor hidraulice şi a pompelor. De asemenea este
descris fenomenul da cavitaţie, eroziunea cavitaţională, materialele folosite pentru
fabricaţia rotoarelor de turbine hidraulice şi uzura materialelor.
Capitolul 2 prezintă obiectivele tezei de doctorat.
Capitolul 3 prezintă anumite rezultate experimentale obţinute în
laboratoare de profil la nivel naţional şi internaţional. Aceste laboratoare sunt
următoarele:
o laboratorul de Maşini Hidraulice al Universităţii „Politehnica” din Timişoara;
o laboratorul Universităţii din Sao Paulo;
o laboratorul Universităţii „Fukui” din Japonia;
o laboratorul CCHAPT din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa.
Capitolul 4 prezintă standul experimental de cavitaţie utilizat în cercetarea
experimentală, procedura de experimentare, aparatura folosită, standardele
internaţionale, precum şi calibrarea standului pentru încercări experimentale.
-2-
Ing.
Daniel
Chiruş
Aceste încercări au fost încercări preliminare pe materiale plastice de tip

VeroBlue prototipate cu ajutorul imprimantei 3D şi pe 3 tipuri de materiale din
bronz, prin care s-a urmărit influenţa distanţei dintre sonotroda vibrantă şi
epruveta staţionară, cât şi influenţa perioadelor de timp ale atacului cavitaţional.
Capitolul 5 prezintă cercetări teoretice şi experimentale a sonotrodelor
folosite în cercetarea experimentală. De asemenea, se prezintă simularea
numerică prin analiză modală a 2 sonotrode din materialul C45 şi C10, proiectarea
şi realizarea practică a acestor 2 sonotrode din oţel.
Capitolul 6 prezintă rezultatele experimentale ale autorului tezei efectuate
pe oţeluri inoxidabile rezistente la şoc, cât şi compararea acestor rezultate cu
altele asemănătoare din alte laboratoare de cercetare din ţară şi străinătate.
Fiecare material a fost testat pentru un număr de 60 de ore, după care s-au
prezentat imagini ale acestor epruvete la câte 5 ore de atac cavitaţional şi de
asemenea au fost întocmite grafice pentru pierderea de material şi adâncimea
medie de pătrundere funcţie de timpul total cumulat a atacului cavitaţional.
Capitolul 7 prezintă concluziile generale/finale ale tezei, contribuţiile
personale, direcţiile viitoare de cercetare şi diseminarea rezultatelor cercetării.
Teza se încheie cu o Bibliografie care cuprinde un număr de 107 referinţe
bibliografice.
Pe această cale, a finalizării tezei de doctorat, doresc să-mi exprim,
profunda mea recunoştinţă conducătorului ştiinţific de doctorat, domnului prof.
univ. dr. ing. Constantin Viorel Câmpian pentru orientarea şi îndrumarea în
munca de cercetare ştiinţifică.
De asemenea, doresc să mulţumesc doamnei prof. univ. dr. ing. Doina
Frunzăverde, precum şi domnului asist. univ. dr. ing. Relu Ciubotariu, pentru
punerea la dispoziţie a resurselor laboratorului ExpertLAB.
Adresez mulţumiri, de asemenea colegilor de la Facultatea de Inginerie şi
Management, Departamentul de Mecanică şi Ingineria Materialelor care au
participat la examenele şi referatele susţinute, aducând observaţii şi sugestii în
vederea îmbunătăţirii conţinutului tezei, cum ar fi: domnului prof. univ. dr. ing.
Dorian Nedelcu, domnului prof. univ. dr. ing. Gilbert-Rainer Gillich şi domnului
prof. univ. dr. ing. Tiberiu Ştefan Mănescu.
-3-
Ing.
Daniel
Chiruş
Mulţumesc domnilor prof. univ. dr. ing. Ilare Bordeaşu din cadrul
Universităţii “Politehnica” din Timişoara şi prof. univ. dr. ing. Mircea Bărglăzan din
cadrul aceleiaşi Universităţii “Politehnica” din Timişoara, care m-au onorat făcând
parte din comisia de doctorat.
Mulţumesc conducerii Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, d-nei rector
prof. univ. dr. ing. Doina Frunzăverde şi Centrului de Elaborare şi Management
al Proiectelor de Dezvoltare Instituţională POSDRU din cadrul Universităţii
“Politehnica“ din Bucureşti pentru suportul acordat pe parcursul studiilor doctorale.
Studiile doctorale s-au efectuat prin proiectul „Investiţii în cercetare-
inovare-dezvoltare pentru viitor (DocInvest)”, finanţat din fondurile POSDRU
prin contractul de finanţare POSDRU/107/1.5/S/76813, program desfăşurat
sub egida Universităţii „Politehnica” din Bucureşti în cooperare cu Universitatea
„Eftimie Murgu” din Reşiţa.
Mulţumesc de asemenea, tuturor colegilor şi prietenilor care au fost alături
de mine şi m-au ajutat să finalizez teza de doctorat: domnului asist. univ. dr. ing.
Marian-Dumitru Nedeloni, domnului asist. univ. dr. ing. Vasile Cojocaru, drd.
ing. Raoul-Cristian Avasiloaie, drd. ing. Dănuţ Florea, tehnicianului Nicolae
Trulea şi cercetătorilor din cadrul centrului CCHAPT: drd. ing. Cosmin Dumbravă
şi drd. ing. Adi Cuzmoş.
Reşiţa, 2013
Drd. ing. Daniel Chiruş
-4-
Ing.
Daniel
Chiruş
CUPRINS
Listă figuri .................................................................................................................................... 8

Listă tabele ................................................................................................................................... 12
Listă notaţii .................................................................................................................................. 14
Cap.1 MAŞINILE HIDRAULICE. FENOMENUL DE CAVITAŢIE ŞI EROZIUNEA

15
CAVITAŢIONALĂ.....................................................................................................................
1.1 Introducere……………………………………………………………….……………… 15
1.2 Maşini hidraulice. Clasificare şi mărimi caracteristici………………….……………….. 15
1.3 Funcţionarea turbinelor şi pompelor hidraulice………………………….……………… 18
1.4 Materiale folosite la fabricaţia rotoarelor turbinelor şi pompelor hidraulice. Uzura
20
materialelor………………………………………………………………………….……………
1.5 Fenomenul de cavitaţie şi eroziunea cavitaţională……………………….……………… 23
1.6 Metode de testare a eroziunii cavitaţionale în laborator………………….……………... 26
1.7 Rezistenţa materialelor la cavitaţie……………………………………….……………... 31
1.8 Concluzii…………………………………………………………………….….……….. 34
Cap.2 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT..................................................................... 35
Cap.3 REZULTATE DIN CERCETĂRILE DE EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ

37
OBŢINUTE ÎN LABORATOARE PE PLAN NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL............
3.1 Rezultate efectuate în Laboratorul de Maşini Hidraulice al Universităţii Politehnica din
37
Timişoara…………………………………………………………………………………………
3.2 Rezultate din laboratorul universităţii din Sao Paulo……………………………………. 43
3.3 Rezultate din laboratorul universităţii Fukui din Japonia ………………………………. 44
3.4 Rezultate din laboratorul CCHAPT din cadrul universităţii Eftimie Murgu Reşiţa……. 48
3.5 Concluzii………………………………………………………………………………… 54
Cap.4 DESCRIEREA ŞI CALIBRAREA STANDULUI EXPERIMENTAL DE

55
CAVITAŢIE. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ..........
4.1 Standul de încercări la eroziune cavitaţională din cadrul CCHAPT Reşiţa…………..….. 55
4.1.1 Procedura de testare………………………………………………………….……… 56
4.1.2 Descrierea standului de cavitaţie…………………………………………………….. 58
4.1.2.1 Generatorul de ultrasunete DG-2000…………………………………………… 59
4.1.2.2 Traductorul şi transformatorul mecanic…………………………………..…….. 60
-5-
Ing.
Daniel
Chiruş
4.1.2.3 Sonotroda………………………………………………………………..………. 60
4.1.2.4 Epruveta……………………………………………………………….………… 60
4.1.2.5 Balanţa digitală………………………………………………………..…………. 61
4.2 Standarde internaţionale………………………………………………………...……….. 62
4.3 Calibrarea standului de cavitaţie şi cercetări de eroziune preliminare…………..………. 64
4.3.1 Rezultate experimentale pe materiale plastice de tip VeroBlue………………..…….. 65
4.3.1.1 Descrierea epruvetelor si imprimantei 3D……………………………….……… 65
4.3.1.2 Procedura de lucru şi rezultatele experimentale obţinute………………...……… 69
4.3.1.2.1 Rezultatele experimentale obţinute pentru P1………………………...……… 71
4.3.1.2.2 Rezultatele experimentale obţinute pentru P2………………..……………… 73
4.3.1.2.3 Rezultatele experimentale obţinute pentru P3……………………….……….. 75
4.3.2 Rezultate experimentale pe materiale din bronz……………………………………... 77
4.3.2.1 Descrierea epruvetelor……………………………………………………...……. 77
4.3.2.2 Procedura de lucru şi rezultatele experimentale obţinute…………………...…… 79
4.3.2.2.1 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl9 (şarjă 560)…………………..……. 79
4.3.2.2.2 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl10Fe3 (şarjă 557)………………..…. 82
4.3.2.2.3 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl10Fe3 (şarjă 566)……………..……. 85
4.4 Proiectarea 3D a suporturilor de prindere a probelor pentru metoda indirectă……..…… 88
4.4.1 Generalităţi…………………………………………………………………………… 88
4.4.2 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 1……………………………...…… 88
4.4.3 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 2……………………………...…… 90
4.4.4 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 3…………………………..………. 92
4.5 Curbele şi parametrii caracteristici procesului de eroziune cavitaţională…………..…… 95
4.6 Concluzii……………………………………………………………………………..….. 96
Cap.5 SIMULĂRI NUMERICE EFECTUATE PE SONOTRODELE FOLOSITE LA

98
STANDUL DE CAVITAŢIE......................................................................................................
5.1 Introducere………………………………………………………………….…………… 98
5.2 Noţiuni generale despre ultrasunete şi sonotrode……………………………..…………. 99
5.3 Simularea numerică a sonotrodelor ……………………….…………………………….. 102
5.3.1 Rezultatele simulării sonotrodei din materialul C45…………………….…………… 106
5.3.2 Rezultatele simulării sonotrodei din materialul C10…………………….…………… 117
5.4 Realizarea şi modul de funcţionare a sonotrodelor din oţel………...................………… 128
5.5 Concluzii………………………………………………………….……………….…….. 129
Cap.6 REZULTATELE EXPERIMENTALE ALE CERCETĂRILOR EFECTUATE PE

130
OŢELURI INOXIDABILE REZISTENTE LA EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ..............
6.1 Materiale rezistente la eroziunea cavitaţională testate………………………………..…. 130
-6-
Ing.
Daniel
Chiruş
6.2 Rezultate experimentale……………………………………………………..…………... 132

6.2.1 Rezultate experimentale pe materialul G 600, proba 1………………………………. 132
6.2.2 Rezultate experimentale pe materialul G 600, proba 2………………………………. 137
6.2.3 Rezultate experimentale pe materialul G 601 ………………………………………... 143
6.2.4 Rezultate experimentale pe materialul 53 SP ………………………………….…….. 148
6.3 Compararea cu rezultate de referinţă din alte laboratoare………………….…….……... 155
6.3.1 Rezultate de referinţă din alte laboratoare………………………………...…….……. 156
6.3.2 Comparaţii asupra rezultatelor de referinţă din alte laboratoare ……..………....…… 156
6.4 Concluzii…………………………………………….………………………….….…… 158
Cap. 7 CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE. DISEMINARE

160
REZULTATELOR. PERSPECTIVE VIITOARE DE CERCETARE...................................
7.1 Concluzii finale ................................................................................................................ 160
7.2 Contribuţii personale ........................................................................................................ 162
7.3 Direcţii viitoare de cercetare ............................................................................................ 164
7.4 Diseminarea rezultatelor .................................................................................................. 164
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................... 166
CV-autor....................................................................................................................................... 178
-7-
Ing.
Daniel
Chiruş
LISTĂ FIGURI
Figura Denumire Pag.

1.1 Clasificarea după mai multe criterii a maşinilor hidraulice 16
1.2 Înălţimea geometrică de aspiraţie 17
1.3 Părţile componente ale unei mori cu ciutură 18
1.4 Domeniul de utilizare al turbinelor hidraulice Pelton, Francis şi Kaplan 19
Turbina Pelton: 1 – rotor, 2 – cupă, 3 – injector, 4 – acul injectorului, 5
1.5 19
– deflector de jet
Turbina Francis: a) vedere laterală; b) secţiune axială; 1 – rotor, 2 –
1.6 paletă rotorică, 3 – paletă statorică (distribuitor), 4 – canal de 19
aducţiune, 5 – tub de aspiraţie, 6 – carcasă spirală
Turbina Kaplan: 1 – corpul turbinei, 2 – axul turbinei, 3 – paletă rotor,
1.7 19
4 – butucul rotorului, 5 – distribuitor, 6 – carcasă spirală
Schema unei pompe multietajate cu rotoare montate simetric: 1 –
racord de aspiraţie, 2 – rotoare, 3 – canale de întoarcere, 4 – conductă
1.8 20
de racord între cele 2 grupe de etaje, 5 – carcasă spirală, 6 - racordul
de refulare, 7 - arbore
Schema unei pompe axiale în cot: 1 – pâlnie de aspiraţie, 2 – palete
1.9 rotorice, 3 – palete directoare fixe, 4 – corpul fuzelat al lagărului de 20
ghidare, 5 – racordul de refulare, 6 – arbore, 7 - presetupă
Schema unei pompe cu pistoane radiale: 1 – rotor, 2 – coroană
1.10 20
(carcasă), 3 – arbore, 4 – piston, a – aspiraţie, r - refulare
Schema unei pompe cu carcasă spirală: 1 – racord de aspiraţie, 2 –
1.11 rotor, 3 – carcasă spirală, 4 – racordul de refulare, 5 – arbore, 6 - 20
presetupă
1.12 Principalele tipuri de uzare 23
1.13 Transformările de stare ale apei 24
1.14 Imagini privind bula sferică, perturbaţia şi spargerea acesteia 25
1.15 Eroziunea cavitaţională a peletei unei turbine hidraulice 25
1.16 Eroziunea cavitaţională a camerei spirale la o pompă 26
1.17 Tub rotitor 26
1.18 Strangularea unei conducte 26
1.19 Tub Venturi 26
1.20 Producerea bulelor şi a vârtejului de cavitaţie 26
1.21 Tunel hidrodinamic (National Engineering Laboratory) 28
1.22 Aparat cu disc 29
1.23 Dispunerea probelor şi orificiilor pe disc 29
1.24 Aparat cu jet 30
1.25 Tipuri de aparate vibratorii 31
3.1 Evoluţia pierderilor masice cu timpul de atac cavitaţional 38
3.2 Variaţia vitezei de eroziune cu timpul de atac cavitaţional 39
3.3 Variaţia masei erodate cu timpul de atac al cavitaţiei 42
3.4 Variaţia vitezei de eroziune cu timpul de atac al cavitaţiei 42
3.5 Comparaţia valorilor pierderii de material a probelor cu 35% Cr 43
3.6 Comparaţia valorilor pierderii de material a probelor cu 25% Cr 44
Comparaţie privind valorile MDE pentru oţelurile ST6-1, ST6-2, ST6-3,
3.7 45
ST6 şi SUS304
-8-
Ing.
Daniel
Chiruş

Comparaţie privind valorile MDE pentru ST21, ST6-3, S25C, SUS316 şi
3.8 46
SUS304
3.9 Graficul curbelor MDE pentru metoda cavitaţiei cu jet de lichid 47
3.10 Relaţii între durităţile Vickers şi rezistenţele de eroziune cavitaţională 47
Comparare a eroziunii cavitaţionale în urma experimentelor folosind
3.11 47
cele doua metode de testare
3.12 Variaţia masei totale erodate la probele 1.1, 1.2 şi 1.3 48
3.13 Variaţia masei totale erodate la probele 1.1.p, 1.2.p şi 1.3.p 49
3.14 Variaţia masei totale erodate la probele 2.1, 2.2 şi 2.3 49
3.15 Variaţia masei totale erodate la probele 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2 şi 2.3 49
Variaţia masei totale erodate la epruveta acoperită cu straturi sudate
3.16 52
de UTP 730
Variaţia adâncimii medii de pătrundere la epruveta acoperită cu straturi
3.17 52
sudate de UTP 730
3.18 Variaţia masei totale erodate la epruveta acoperită cu elastomer 53
Variaţia adâncimii medii de pătrundere la epruveta acoperită cu
3.19 53
elastomer
4.1 Standul experimental 55
4.2 Paşii procedurii de testare 57
4.3 Suport de prindere a piesei folosind metoda indirectă 58
4.4 Generatorul de ultrasunete DG-2000-2 59
4.5 Balanţa digitală METTLER TOLEDO 61
4.6 Ecranul balanţei digitale MT 61
4.7 Descrierea metodelor de cavitaţie vibratorie 63
4.8 Variante constructive pentru metoda indirectă de cavitaţie 64
4.9 Proiectarea epruvetelor în SolidWorks 65
4.10 Imprimanta Objet Desktop 30 66
4.11 Tehnologia Objet PolyJet inkjet 67
4.12 WaterJet System Objet 67
4.13 Printarea 3D a unor obiecte 68
4.14 Interfaţa programului Objet 69
4.15 Obţinerea celor 2 tipuri de epruvete 3D 69
4.16 Suport cu 4 şuruburi – geometrie SolidWorks 70
4.17 Suport cu 4 şuruburi – vedere de sus 70
4.18 Imagini privind deformarea şi fisurarea suprafeţei testate preliminar 70
4.19 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru distanţa de 1,8 mm 72
Curba vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp pentru distanţa
4.20 72
de 1,8 mm
4.21 Imagini ale epruvetei P1 înainte şi după cavitaţie 73
4.22 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru distanţa de 1,5 mm 74
Curba vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp pentru distanţa
4.23 74
de 1,5 mm
Curba pierderii de material funcţie de timp pentru perioade de 30
4.25 76
minute
Curba vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp pentru perioade
4.26 76
de 30 minute
4.28 Epruveta de încercat din CuAl9 (şarjă 560) 78
4.29 Epruveta de încercat din CuAl10Fe3 (şarjă 557) 78
-9-
Ing.
Daniel
Chiruş

4.30 Epruveta de încercat din CuAl10Fe3 (şarjă 566) 78
4.31 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl9 (şarjă 560) 80
4.32 Curba vitezei de eroziune cavitaţională pentru CuAl9 (şarjă 560) 80
4.33 Imagini ale probei CuAl9 (şarjă 560) înainte şi după cavitaţie 81
Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl10Fe3 (şarjă
4.34 83
557)
4.35 Curba vitezei de eroziune cavitaţională pentru CuAl10Fe3 (şarjă 557) 83
4.36 Imagini ale probei CuAl10Fe3 (şarjă 557) înainte şi după cavitaţie 84
Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl10Fe3 (şarjă
4.37 86
566)
4.38 Curba vitezei de eroziune cavitaţională pentru CuAl10Fe3 (şarjă 566) 86
4.39 Imagini ale probei CuAl10Fe3 (şarjă 566) înainte şi după cavitaţie 87
4.40 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 1 89
4.43 Curba pierderii de material şi vitezei de eroziune funcţie de timp 95
5.1 Desen de execuţie sontrodă originală 98
5.2 Desen de execuţie epruvetă originală 98
5.3 Sonotrode proiectate şi realizate în cadrul UEM 99
5.4 Ansamblu 3D transformator-sonotrodă 103
5.5 Imagine discretizare ansamblu 3D 103
5.6 Schiţă sonotrodă C45 - lungimea de 157 mm 106
5.8 Schiţă sonotrodă C45 - lungimea de 155,5 mm 108
5.16 Deformaţie mod 5 116
5.18 Deformaţie mod 19 (f = 19.887 Hz) 116
5.31 Deformaţie mod 19 (f = 19.943 Hz) 127
5.31 Imagini ale sonotrodei realizate din materialul C45 128
5.32 Imagini ale sonotrodei realizate din materialul C10 în timpul utilizării 129
6.1 Spectometrul de tip SPECTROMAXX din dotarea CCHAPT 131
- 10 -
Ing.
Daniel
Chiruş

6.2 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru G 600 proba 1 135
6.3 Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru G 600 proba 1 136
6.4 Imagini ale probei G 600 proba 1 înainte şi după cavitaţie 137
6.5 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru G 600 proba 2 141
6.6 Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru G 600 proba 2 142
6.7 Imagini ale probei G 600 proba 2 înainte şi după cavitaţie 143
6.8 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru G 601 146
6.9 Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru G 601 146
6.10 Imagini ale probei G 601 înainte şi după cavitaţie 147
6.11 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru 53 SP 151
6.12 Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru 53 SP 152
6.13 Imagini ale probei 53 SP înainte şi după cavitaţie 153
6.14 Imagini ale probelor realizate la stereomicroscop 153
6.15 Stereomicroscop Leica MZ75 din dotarea CHAPT Reşiţa 154
Curba pierderii de material funcţie de timp pentru G 600 p1, G 600 p2,
6.16 155
G 601, 53 SP
Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru G 600 p1, G
6.17 155
600 p2, G 601, 53 SP
6.18 Comparaţie materiale cercetate funcţie de masa pierdută 157
6.19 Comparaţie materiale cercetate funcţie de MDE 157
6.20 Comparaţie materiale cercetate funcţie de MDE 158
- 11 -
Ing.
Daniel
Chiruş
LISTĂ TABELE
Tabel Denumire Pag.

Mărimile caracteristice pentru funcţionarea generatoarelor şi motoarelor
1.1 16
hidraulice
3.1 Compoziţia chimică a şarjelor de oţeluri cercetate 37
3.2 Compoziţia chimică a oţelurilor studiate [%] 43
Valorile adâncimii medii de patrundere, valorile vitezei de stabilizare a
3.3 51
eroziunii si pierderile masice cumulate experimental
4.1 Rezultatele experimentale pentru P1 71
4.4 Rezultatele experimentale pentru CuAl9 (şarjă 560) 79
4.5 Rezultatele experimentale pentru CuAl10Fe3 (şarjă 557) 82
4.6 Rezultatele experimentale pentru CuAl10Fe3 (şarjă 566) 85
5.1 Tipurile de variaţie a secţiunii sonotrodelor 100
5.2 Valorile factorului de multiplicare N pentru diferite secţiuni ale sonotrodelor 101
5.3 Proprietăţile mecanice ale materialelor folosite în simulare 104
5.4 Compoziţia chimică a materialului Ti6Al4V (recopt) [%] 104
5.5 Proprietăţile mecanice ale materialelor folosite în simulare 104
5.6 Centralizator tabele şi figuri pentru rezultate materialului C45 104
5.7 Centralizator tabele şi figuri pentru rezultate materialului C10 105
5.8 Frecvenţă sonotrodă C45 - lungimea de 157 mm 106
5.10 Frecvenţă sonotrodă C45 - lungimea de 155,5 mm 108
5.18 Caracteristici ale simulării pentru L = 153,1 mm 116
5.29 Caracteristici ale simulării pentru L = 152,5 mm 127
6.1 Compoziţia chimică a oţelului inoxidabil de tip 1.4313 131
6.2 Compoziţia chimică a materialului G 600 131
6.3 Compoziţia chimică a materialului G 601 131
6.4 Compoziţia chimică a materialului 53 SP 131
- 12 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tabel Denumire Pag.

6.5 Rezultatele experimentale pentru G 600 proba 1 132
6.6 Rezultatele experimentale pentru G 600 proba 2 138
6.7 Rezultatele experimentale pentru G 601 143
6.8 Rezultatele experimentale pentru 53 SP 148
- 13 -
Ing.
Daniel
Chiruş
LISTĂ NOTAŢII
Notaţie Denumire
Q Debitul
Hpb Înălţimea de pompare
H Căderea turbinei
Pu Puterea utilă
P Puterea absorbită
η Randamentul
σ Coeficientul de cavitaţie
A Presiunea atmosferică raportată la greutatea specifică
At Presiunea de vaporizare a apei şi temperatura ei de trecere prin turbină
HS Înălţimea geometrică de aspiraţie
Vec Viteza de eroziune cavitaţională
∆m Pierderea de masă corespunzătoare perioadei de atac cavitaţional
∆t Durata periaodei de atac
MDE Adâncimea medie de pătrundere a eroziunii
Ae Aria suprafeţei erodate
ρ Densitatea materialului
∆mt Pierderea de masă cumulat
MDER Viteza adâncimii medii de pătrundere a eroziunii
Re Rezistenţa la cavitaţie
N Factor de multiplicare
- 14 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.1 MAŞINILE HIDRAULICE. FENOMENUL DE CAVITAŢIE

ŞI EROZIUNEA CAVITAŢIONALĂ
1.1 Introducere
Cerinţele impuse echipamentelor inginereşti, sub aspectul funcţionării în
parametrii tehnici şi economici de eficienţă, impun acordarea unei atenţii
deosebite încă din faza de proiectare şi dezvoltare tehnologică a acestora.
În cazul hidroagregatelor, un factor determinant îl reprezintă menţinerea
în timp a parametrilor ce definesc calitatea materialelor utilizate în fabricaţie,
definitorie pentru numărul şi durata intervenţiilor de mentenanţă şi pentru
durata de viaţă a agregatului.
Astfel, la nivel mondial cercetările sunt îndreptate spre găsirea de soluţii
viabile, din punct de vedere tehnic şi economic, pentru prelungirea duratei de
funcţionare şi a duratei de viaţă, prin utilizarea unor materiale cât mai eficiente
posibil.
1.2 Maşinile hidraulice. Clasificare şi mărimi caracteristici

În general, maşinile hidraulice sunt utilizate în mai toate domeniile
industriale din societatea în care trăim, cum ar fi: irigaţii, alimentări cu apă,
centrale electrice şi altele.
Conform cu referinţa bibliografică [36] „maşinile hidraulice şi pneumatice
sunt sisteme tehnice alcătuite din organe de maşini rigide cu mişcări relative
determinate care transformă energia hidropneumetică în energie mecanică,
energia mecanică în energie hidropneumatică sau o energie mecanică în altă
energie mecanică cu alţi parametri prin intermediul energiei hidropneumatice.
În aceste maşini transformarea energiei se efectuează prin intermediul unui
fluid care poate fi lichid (apă sau ulei) sau gaz”.
Maşinile hidraulice, în funcţie de sensul transmiterii energiei, se pot grupa
astfel [25]:
o Generatoare hidraulice (care transformă energia mecanică în energie
hidraulică) [6];
- 15 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o Motoare hidraulice (care transformă energia hidraulică în energie

mecanică) [83];
o Transformatoare hidraulice (care transferă unui sistem tehnic secundar,
energia primită de la un sistem tehnic primar) [39].
O clasificare mult mai complexă a maşinilor hidraulice, se doreşte a fi
prezentată în figura 1.1, după [25]:
Fig. 1.1 Clasificarea după mai multe criterii a maşinilor hidraulice
În tabelul 1.1 se prezintă mărimile caracteristice pentru funcţionarea

generatoarelor hidraulice, respectiv motoarelor hidraulice [5]:
Tab. 1.1 Mărimile caracteristice pentru funcţionarea generatoarelor
şi motoarelor hidraulice
Generatoare Motoare
hidraulice hidraulice
Debitul (Q)
Mărimile Înălţimea de Căderea turbinei
caracteristice pompare (Hpb) (H)
funcţionale Puterea utilă (Pu)
Puterea absorbită Puterea disponibilă
(P) (P)
Randamentul (η)
- 16 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Alţi parametrii caracteristici sunt:

o în cazul maşinilor rotative: turaţia, de care depind valorile debitului şi
transferului de energie;
o în cazul turbomaşinilor: diametrul rotorului [5];
o la maşinilor volumice: cilindreea (volumul geometric deplasat la o singură
rotaţie);
o în strânsă legătură cu fenomenul de cavitaţie: înălţimea geometrică de
aspiraţie, notată cu HS, care reprezintă diferenţa pe verticală între cota
planului de referinţă al rotorului şi cota nivelului apei în aval de turbină
(fig. 1.2) [22];
Fig. 1.2 Înălţimea geometrică de aspiraţie
o pentru a caracteriza funcţionarea unei turbine în afara fenomenului de

cavitaţie sau în cavitaţie: coeficientul de cavitaţie, notat astfel [23]:
A − At m H S
σ= (1.1)
H
unde: A este presiunea atmosferică raportată la greutatea specifică, iar At
este presiunea de vaporizare a apei şi temperatura ei de trecere prin turbină:
pev
At = (1.2)
γ
Cunoaşterea coeficientului de cavitaţie permite determinarea înălţimii
de aspiraţie respectiv a condiţiilor de montaj ale turbinei:
H sadmis ≤ A − At − σH (1.3)
- 17 -
Ing.
Daniel
Chiruş
1.3 Funcţionarea turbinelor şi pompelor hidraulice

Încă de mult, omul a învăţat să folosească energia apei, astfel
hidrotehnicienii din antichitate au folosit roata hidraulică care treptat s-a
perfecţionat, astfel ajungându-se la turbina hidraulică din zilele noastre [83].
În figura 1.3 se prezintă după [95] schema unei mori cu ciutură sau roată
cu făcaie.
Fig. 1.3 Părţile componente ale unei mori cu ciutură
- 18 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Pompele pot fi din punct de vedere constructiv-funcţionale, turbopompe

(radiale – monoetajate şi multietajate; axiale – cu cameră spirală), respectiv
pompe volumice (alternative – cu piston, cu membrană şi cu pistoane axiale;
rotative – cu angrenaje elicoidale, cu roţi dinţate, cu pistoane laterale, cu palete
glisante şi cu inel de lichid) [36].
În figurile 1.4-1.7 se prezintă domeniul de utilizare a tipurilor principale
de turbine hidraulice, cât şi elementele componente ale turbinelor Pelton,
Francis şi Kaplan (după [81] şi [42]), iar în figurile 1.8-1.11 se prezintă câteva
tipuri de pompe [61]:
Fig. 1.5 Turbina Pelton: 1 – rotor, 2 –

Fig. 1.4 Domeniul de utilizare al turbinelor cupă, 3 – injector, 4 – acul injectorului,
hidraulice Pelton, Francis 5 – deflector de jet
şi Kaplan
Fig. 1.6 Turbina Francis: a) vedere laterală; b)

secţiune axială; 1 – rotor, 2 – paletă rotorică, 3 Fig. 1.7 Turbina Kaplan: 1 – corpul
– paletă statorică (distribuitor), 4 – canal de turbinei, 2 – axul turbinei, 3 – paletă
aducţiune, 5 – tub de aspiraţie, rotor, 4 – butucul rotorului,
6 – carcasă spirală 5 – distribuitor,
6 – carcasă spirală
- 19 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 1.8 Schema unei pompe multietajate

cu rotoare montate simetric: 1 – racord de Fig. 1.9 Schema unei pompe axiale în cot:
aspiraţie, 2 – rotoare, 3 – canale de 1 – pâlnie de aspiraţie, 2 – palete rotorice,
întoarcere, 4 – conductă de racord între 3 – palete directoare fixe, 4 – corpul
cele 2 grupe de etaje, 5 – carcasă spirală, fuzelat al lagărului de ghidare, 5 –
6 - racordul de refulare, 7 - arbore racordul de refulare, 6 – arbore, 7 -
presetupă
Fig. 1.11 Schema unei pompe cu carcasă

Fig. 1.10 Schema unei pompe cu pistoane spirală: 1 – racord de aspiraţie, 2 – rotor,
radiale: 1 – rotor, 2 – coroană (carcasă), 3 – carcasă spirală, 4 – racordul de
3 – arbore, 4 – piston, a – aspiraţie, r - refulare, 5 – arbore, 6 - presetupă
refulare
1.4 Materialele folosite la fabricaţia rotoarelor turbinelor şi

pompelor hidraulice. Uzura materialelor
Conform literaturii de specialitate [59], [4] şi studiilor întreprinse în
domeniu [60], [61], [62] se exemplifică materialele folosite la fabricaţia
rotoarelor turbinelor hidraulice Kaplan, Francis şi Pelton, respectiv a pompelor.
În ce priveşte, rotorul unei turbine hidraulice, acesta are rolul de a
transforma energia hidraulică în energie mecanică [93]. Rotoarele celor 3 tipuri
de turbine se pot compune din [3]:
- 20 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o rotorul turbinei Kaplan este format din palete, care sunt montate pe
butuc. Butucul rotoric este o construcţie turnată şi se termină cu ogiva;
o rotorul turbinei Francis se compune dintr-un inel şi o coroană, între care
se dispun paletele;
o rotorul turbinei Pelton este format dintr-un disc şi cupele aferente.
Principalul material din care sunt confecţionate rotoarele turbinelor
hidraulice este oţelul inoxidabil.
Conform cercetărilor făcute de-a lungul timpului de nenumeroşi
cercetători, s-a ajuns la concluzia că cea mai mare rezistenţă la cavitaţie o au
oţelurile inoxidabile [9].
Oţelurile inoxidabile sunt materiale înalt aliate, iar din punct de vedere al
compoziţiei chimice, oţelurile inoxidabile se împart în trei mari grupe: feritice,
austenitice şi martensitice [90].
Materialele folosite la fabricaţia rotoarelor turbinelor hidraulice, trebuie să
aibă proprietăţi foarte bune din punct de vedere chimic, fizic, mecanic, pentru a
avea un bun comportament la cavitaţie.
Materialele utilizate pentru construcţia pieselor turbinelor hidraulice care
intră în componenţa traseului de curgere, sunt supuse eroziunii cavitaţionale,
iar piesa care este supusă cel mai mult eroziunii cavitaţionale este rotorul [9].
Autorul [62], afirmă că paletele rotoarelor Kaplan se execută de obicei din
oţel inoxidabil sau oţel carbon placat cu oţel inoxidabil. Placarea cu oţel
inoxidabil se realizează prin încărcare cu sudură, astfel încât să se obţină o
rezistenţă ridicată a paletelor la distrugerea prin cavitaţie. Butucul pe care sunt
montate paletele din oţel inoxidabil se construieşte dintr-un oţel turnat.
În ce priveşte, rotoarele Francis, acestea se construiesc din fontă, oţel
aliat şi bronz. Rotoarele din fontă se construiesc pentru căderi mici, rotoarele
din oţel aliat se construiesc pentru căderi mijlocii şi mari, iar rotoarele din bronz
se construiesc pentru zonele în care apa este corozivă.
Rotoarele Pelton, se fabrică din materiale ce trebuie să reziste la
oboseală, la coroziune şi la cavitaţie. Materialele folosite la construcţia
rotoarelor Pelton sunt oţelurile cu 13% Cr şi 4% Ni. De asemenea se mai
- 21 -
Ing.
Daniel
Chiruş
folosesc şi oţelurile austenito-feritice, de genul Cr20Ni8Mo3, însă sunt mai greu

sudabile.
Influenţa materialului din care sunt construite paletele rotoarelor de
turbine a fost studiată în detaliu, de către ruşii Edel şi Pâlaev conform cu
referinţa bibliografică [9]. Au fost testate două rotoare de turbină Kaplan şi
anume: un rotor al unei turbine Kaplan T4 de la C.H.E. V.I.Lenin de pe Volga şi
un alt rotor de turbină Kaplan T2 de la Timleansk.
Primul rotor a avut în componenţa sa 3 palete turnate din oţel inoxidabil
20H13NL, iar celelalte 3 palete au fost turnate din oţel aliat 18DGSL. Al doilea
rotor a avut în componenţa sa 2 palete din oţel inoxidabil martensitic 25H14NL,
două din oţel carbon 30L şi două din oţel carbon 30L placat cu oţel inoxidabil
1H18N9T.
După 18000 ore funcţionare, paletele din oţel aliat prezentau pe dosul
paletei suprafeţe erodate, iar paletele din oţel inoxidabil nu prezentau distrugeri
semnificative (cazul rotorului turbinei Kaplan T4 de la C.H.E. V.I.Lenin de pe
Volga).
Totodată, autorul [9], afirmă că paletele din oţel carbon 30L erau distruse
pe suprafeţe mari cu adâncimi de până la 30 mm, paletele din oţel carbon
placate cu oţel inoxidabil aveau distrugeri pe adâncimi de până la 15 mm, iar
paletele din oţel inoxidabil nu prezentau distrugeri semnificative (cazul rotorului
turbinei Kaplan T2 de la Timleansk).
Legat de materialele din care sunt confecţionate rotoarele pompelor, se
pot enumera următoarele materiale: materiale ceramice, aluminiu, oţel
inoxidabil, fontă, etc. Cele mai uzuale rotoare sunt confecţionate din fontă
cenuşie cu grafit lamelar şi foarte rar din fontă cu grafit nodular sau oţel
inoxidabil.
În ce priveşte, uzura materialelor, conform cu referinţa bibliografică [52]
„uzura este definită ca fiind o îndepărtare de material de pe suprafaţa corpurilor
solide, determinată de contactul şi mişcarea relativă, în urma cărora se modifică
starea iniţială a suprafeţelor de contact”.
În figura 1.12, după referinţa bibliografică [41] se prezintă principalele
tipuri de uzare.
- 22 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 1.12 Principalele tipuri de uzare
În continuare, se descriu după [89], [26], [69], [43] câteva din

principalele tipuri de uzare, clasificate şi în figura 1.12:
o Uzura abrazivă, care apare la organe de maşini sau organe de lucru în
contact cu corpuri dure abrazive;
o Uzura de ciupitură (pitting), care apare în cazul frecării de rostogolire la
încărcări ce produc deformaţii elastice;
o Uzura prin cavitaţie, poate apărea ca un proces de ecruisare, de formare
de cavităţi sau de eroziune, ultima formă fiind cea mai periculoasă,
deoarece practic este un proces de uzură hidroabrazivă; (acest tip de
uzură va fi descris în paragraful 1.5 în detaliu).
1.5 Fenomenul de cavitaţie şi eroziunea cavitaţională

În general, în abordarea teoretică mediul fluid este continuu, izotrop şi cu
densitate finită. Un fluid poate fi gaz sau lichid. Vaporii „sunt un gaz a cărui
temperatură şi presiune sunt foarte apropiate de faza lichidă, iar gazul poate fi
definit şi ca vapori supraîncălziţi” [21].
Lichidele omogene pot fi tensionate prin reducerea presiunilor sau prin
modificarea presiunilor, astfel că în momentul în care tensiunea lichidului atinge
o anumită valoare, denumită critică, lichidul se „rupe” sau cavitează, urmând
apoi formarea fenomenului de cavitaţie [2].
- 23 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Din referinţele bibliografice [37] şi [101] se prezintă transformările de

stare ale apei (fig. 1.13).
Fig. 1.13 Transformările de stare ale apei
Fenomenul de cavitaţie apare şi se manifestă când lichidele sunt în

mişcare, cu preponderenţă la funcţionarea maşinilor hidraulice. Conform cu [2]
„fenomenul de cavitaţie este un proces dinamic de formare, dezvoltare şi
surpare a unor bule sau cavităţi umplute cu vapori şi gaze, în masa unui lichid”,
iar ca o completare, autorul referinţei bibliografice [23] spune că „este vorba de
o fierbere a lichidului în condiţiile unei presiuni scăzute obţinute prin creşterea
excesive a vitezei curentului de lichid”.
De asemenea, conform cu [7] se precizează că „în procesul de implozie
are loc un ansamblu de fenomene simultane de natură mecanică, chimică,
electrică, termică, ş.a., care conduc la distrugerea suprafeţelor udate, distrugeri
denumite distrugeri sau eroziuni cavitaţionale”.
Aşadar ca şi efecte ale fenomenului de cavitaţie se pot enumera [23]:
o distrugeri intense ale materialului;
o zgomote şi vibraţii puternice;
o scăderea substanţială a randamentului etc.
Conform cu [57] se descriu 2 ipoteze care stau la baza apariţiei eroziunii
cavitaţionale:
o prima ipoteză re referă la spargerea simetrică a unei cavităţi sau bule de
vapori în interiorul unui lichid;
- 24 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o a doua ipoteză se referă la generarea unei deformări şi la o străpungere

asimetrică a bulei aflată în apropierea unei suprafeţe solide (aşa cum se
arată în 1.14 [102]):
Fig. 1.14 Imagini privind bula sferică, perturbaţia

şi spargerea acesteia
în figurile 1.15 şi 1.16 se prezintă porţiuni distruse ale materialului

provocate de eroziunea cavitaţională la o turbină hidraulică respectiv la o
pompă [101].
Fig. 1.15 Eroziunea cavitaţională a paletei

unei turbine hidraulice
- 25 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 1.16 Eroziunea cavitaţională a camerei spirale la o pompă
1.6 Metode de testare a eroziunii cavitaţionale în laborator

Metode de producere a fenomenului de cavitaţie sau a apariţiei bulelor de
cavitaţie sunt descrise în figurile 1.17-1.20 după [22], [102], [105],[18].
Fig. 1.18 Strangularea

unei conducte
Fig. 1.17 Tub rotitor
Fig. 1.19 Tub Venturi
Fig. 1.20 Producerea bulelor şi a vârtejului de cavitaţie
- 26 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În prezent, există instalaţii de laborator justificate de tendinţa de obţinere

rapidă a unor rezultate privind rezistenţa la cavitaţie a unor materiale, cu cost
cât mai redus.
Aşadar, problema fundamentală în studiul eroziunii cavitaţionale a fost
aceea a realizării unor instalaţii de creare a acestui fenomen cu toate aspectele,
caracteristicile şi efectele sale similare cu cel din instalaţiile industriale, precum
şi a unor metodici şi aparate adecvate unor observaţii şi măsurări cât mai
precise, după cum rezultă din literatura de specialitate [10], [33], [40], [47],
[48], [56], [58], [63], [82].
Determinarea rezistenţei diferitelor materiale la atacul cavitaţional se
poate studia în aparate şi instalaţii speciale în care se produce fenomenul de
cavitaţie. Proba din materialul de studiat se supune distrugerii cavitaţionale şi la
intervale de timp, alese convenţional, se măsoară cu precizie pierderea de masă
sau de volum [2].
În continuare se vor prezenta următoarele instalaţii [9]:
• Tunele hidrodinamice în circuit închis;
• Discul rotativ scufundat în lichid;
• Discul rotativ cu jet de lichid;
• Aparatul vibrator.
Tunele hidrodinamice sunt cele mai complexe şi mai răspândite
instalaţii pentru studiul cavitaţiei (fig. 1.21).
Un tunel hidrodinamic are următoarele părţi componente:
• Camera de lucru cu pereţi transparenţi unde se montează corpul,
profilul, turbina, pompa şi elicea în care apare cavitaţia;
• Electropompa şi sistemul de circulaţie care asigură variaţia vitezei
din zona de lucru;
• Sistemul de variaţie al nivelului presiunilor din tunel cu ajutorul unei
pompe de vid sau compresor;
• Reabsorbitorul care asigură evitarea apariţiei bulelor de aer în
camera de lucru;
• Aparatura de măsură şi control a conţinutului de aer;
• Sistemul de control şi reglare automată a presiunii, vitezei şi
- 27 -
Ing.
Daniel
Chiruş
temperaturii lichidului din camera de lucru;

• Balanţa hidrodinamică ce permite măsurarea forţelor şi momentelor
care acţionează asupra corpului sau maşinii ce se studiază. Uneori este
completată cu un sistem piezometric ce permite măsurarea repartiţiei
presiunilor de profit;
• Complexul de vizualizare, fotografiere sau filmarea zonei
cavitaţionale.
Fig. 1.21 Tunel hidrodinamic (National Engineering Laboratory)
Discul rotativ scufundat în lichid imaginat de Rasmussen şi

perfeciţionat de Wood şi Lichtman este prezentat în figura 1.22 [2]. Discul
scufundat în lichid, ce se roteşte la o turaţie de 1500÷3000 rot/min, este
prevăzut cu orificii mici dispuse pe diferite raze (sau în spirală), figura 1.23 şi cu
probele din materialul de încercare.
- 28 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 1.22 Aparat cu disc
Aparatele cu disc rotitor imersat în lichid simulează cel mai bine procesul
cavitaţional din maşinile hidraulice şi elicele navale. Elementul de bază al
acestor aparate îl constituie discul rotitor imersat în lichid a cărui turaţie poate fi
modificată în funcţie de intensitatea fenomenului cavitaţional dorit [3].
În acest disc sunt realizate orificii, cu geometrie variabilă, dispuse după
spirale logaritmice care servesc la generarea cavitaţiei. În spatele orificiilor sunt
montate probele de formă cilindrică a căror suprafaţă este distrusă prin
eroziune cavitaţională [8].
Fig. 1.23 Dispunerea probelor şi orificiilor pe disc
- 29 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Dezavantajele acestor aparate sunt complexitatea câmpului de viteze şi

presiuni din camera de lucru, care fac imposibilă crearea unui model matematic
– dacă interesează – al fenomenului cavitaţional produs şi durata ridicată a
încercărilor.
Discul rotativ cu jet de lichid [4] a fost utilizat de Ackeret şi de Haller
la studiul metalelor destinate construcţiei maşinilor hidraulice, iar Honegger a
simulat distrugerea etajelor de joasă presiune a turbinelor cu abur prin
picăturile de condens. Procesul de distrugere din discul rotativ modelează şi
distrugerea prin microjeturi.
În figura 1.24 [8], se prezintă schematic acest aparat, compus dintr-un
disc ce se roteşte cu un motor electric la turaţia de n=0÷3000 rot/min. Pe
acest disc sunt dispuse probele din materialul de studiat, ce trec periodic printr-
un jet de apă de diametru d=5÷8 mm şi cu viteza curentului v=180÷200 m/s.
Prin impactul vânei de lichid asupra probei iau naştere suprapresiuni, care
distrug materialul supus încercării.
Fig. 1.24 Aparat cu jet
Aparatul vibrator magnetostrictiv sau piezoelectric [4] este

principial constituit dintr-un tub de nichel, dispus într-un câmp magnetic variabil
obţinut printr-un circuit electric oscilant.
Pe suprafaţa probei, imersată în lichidul de lucru perpendiculară pe
direcţia mişcării, se crează un câmp de presiuni variabile în timp, care
determină apariţia, creşterea şi surparea bulelor cavitaţionale erodând în cele
din urmă proba. Instalaţia este prevăzută cu aparatura necesară măsurării
frecvenţei câmpului magnetic şi a tubului, precum şi a amplitudinii acestuia.
- 30 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În figura 1.25 se prezintă 3 tipuri de aparate vibratorii: aparatul de la

Universitatea din Michigan, figura 1.25 b) [2], respectiv aparatele de la
Universitatea „Politehnica” din Timişoara, figura 1.25 a) şi c) [13].
b) cu traductor c) cu cristale
a) cu tub de nichel
piezoelectric piezoceramice
Fig. 1.25 Tipuri de aparate vibratorii
1.7 Rezistenţa materialelor la cavitaţie

Descoperirea a noi materiale [8], având rezistenţa ridicată la eroziunea
cavitaţională, reprezintă scopul a numeroase cercetări realizate pe plan
mondial.
Materialele folosite la construcţia turbinelor hidraulice trebuie sa aibă
următoarele caracteristici principale [77]:
- caracteristici mecanice: duritate ridicată, rezistenţă mare la rupere,
tenacitate ridicată, limită mare la oboseală;
- caracteristici chimice: rezistenţă mare la coroziune, rezistenţă mare la
eroziune;
- caracteristici structurale: granulaţie fină, omogenitate.
Materialele care au o rezistenţă ridicată la eroziune cavitaţională, se pot
clasifica în funcţie de scopul întrebuinţării lor în două categorii şi anume:
materiale folosite la construcţia componentelor turbinelor hidraulice şi materiale
folosite la repararea componentelor turbinelor hidraulice [28].
- 31 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Autorul articolului [9], prezintă câteva consideraţii generale privind

rezistenţa la uzură cavitaţională a diferitelor tipuri de materiale, astfel:
- pentru oţeluri carbon nealiate şi fonte: cea mai bună rezistenţă la
cavitaţie dintre oţelurile carbon nealiate o are OLC 15, datorită prezenţei Mn în
proporţie de 0,5%, iar dintre fonte cel mai bine se comportă fonta cu grafit
nodular Fgn 450-5, datorită cantităţii ridicate de perlită. Făcând o comparaţie cu
alte tipuri de oţeluri, totuşi oţelurile carbon nealiate şi fontele au cea mai
scăzută rezistenţă la eroziunea cavitaţională, precizează autorul.
- pentru oţeluri aliate pentru construcţii: din această categorie autorul
aminteşte că cel mai bun comportament la eroziune cavitaţională îl au oţelurile
33MoCr11 şi 18MoCrNi13.
- pentru oţeluri inoxidabile: au cel mai bun comportament la eroziune
cavitaţională iar dintre oţelurile inoxidabile, oţelurile cu structuri martensitice
(12-13% Cr, 2-7% Ni) au cea mai mare rezistenţă la eroziunea prin cavitaţie.
Oţelurile inoxidabile austenitice (18% Cr, 8% Ni), au o bună rezistenţă
cavitaţională şi sunt utilizate doar pentru acoperiri prin placare sau sudare. De
asemenea autorul [9], precizează faptul că şi oţelurile austenito-feritice au o
bună rezistenţă cavitaţională, dar datorită faptului că au un preţ de cost ridicat,
acestea sunt folosite doar pentru acoperiri sau reparaţii.
Autorul referinţei bibliografice [92], arată că după procedeul de călire cu
laser a unei probe din oţel de tip 1.4317, rezistenţa la eroziune cavitaţională s-a
mărit considerabil.
Autorul articolului [78], s-a oprit la un oţel inoxidabil austenitic
GX5CrNi19-10, care a fost studiat în ceea ce priveşte eroziunea cavitaţională şi
rezistenţă la coroziune. Oţelul a fost supus la o tratare în soluţie la temperatura
de 1050ºC şi răcit în apă timp de 30 min, după care a folosit ca tratament
termic nitrarea în gaz. După testele de eroziune cavitaţională, autorul a ajuns la
concluzia că proba prelevată din oţelul care a fost tratat în soluţie şi nitrat în
gaz, a avut cea mai mare rezistenţă la cavitaţie.
În lucrarea [80], autorul a supus oţelul martensitic GX4CrNi13-4 unui
tratament termic de călire urmată de o revenire înaltă, astfel încât în urma
- 32 -
Ing.
Daniel
Chiruş
testelor de eroziune cavitaţională, proba prelevată din oţelul care a fost tratat
termic, a avut cea mai mare rezistenţă la cavitaţie.
Proba prelevată din oţelul inoxidabil martenstic G-X5CrNi13.4 studiat de
autorul referinţei [16], a avut cea mai mare rezistenţă la cavitaţie în urma
tratamentului termic de călire, urmată de o recoacere.
Oţelurile austenitice şi martensitice supuse nitrurării la temperaturi înalte,
au avut o creştere a rezistenţei cavitaţionale deosebită, precizează autorii [44],
[64], [79].
În lucrarea [96], autorul a folosit ca material de bază un oţel austenitic
1Cr18Ni9Ti, căruia i s-a aplicat procedeul de pulverizare termică cu 4 tipuri de
plasmă (Cr3C2/NiCr, X40, ZrO2/NiCr, WTiC2/NiCr).
În urma testelor făcute s-a ajuns la concluzia că straturile de Cr3C2/NiCr şi
X40 depuse, au îmbunătăţit rezistenţa la eroziune a materialului de bază.
De asemenea, din cercetarea făcută de autorii [19], [31], a rezultat că
pulverizarea termică de tip HVOF a unei carburi de wolfram în matrice de Co, pe
un oţel inoxidabil martensitic 1.4313, a crescut rezistenţa la eroziune
cavitaţională.
Autorul [49], afirmă ca aliajele pe bază de Co cum este Stellite 6 având în
componenţa sa aproximativ 60% Co au un bun comportament la eroziune
cavitaţională. Totdeodată, autorul [46] confirmă acelaşi lucru despre materialele
Cavitec.
Autorul [87], precizează că acoperirile cu NiTi prin pulverizare cu plasmă
în vacuum, au condus la o rezistenţă cavitaţională apropiată de cea a aliajului
NiTi în stare brută.
Conform literaturii de specialitate [44], [64], [29], [30], [46], [87], [27],
pentru creşterea rezistenţei la eroziune s-au încercat diverse soluţii, cum ar fi:
- tratamente termice de îmbunătăţire a materialelor [92], [16], [79],
[78], [80];
- reproiectarea anumitor componente ale turbinelor hidraulice, cum ar fi şi
proiectarea de nervuri anticavitaţionale pentru a prelua eroziunea rezultată prin
cavitaţiei de rost [24], [26]. Ataşarea unei nervuri anticavitaţionale la periferia
şi pe extradosul paletelor rotoarelor turbinelor axiale, are rolul de a prelua
- 33 -
Ing.
Daniel
Chiruş
uzura provocată de cavitaţia de rost şi permite repararea prin sudură de sub

rotor [29], [30], [24];
- depuneri de straturi speciale prin pulverizare, material de adaos sau
suduri [96], [19], [31], [49].
1.8 Concluzii
Concluziile ce se desprind din acest capitol sunt următoarele:
- piesa din componenţa turbinelor şi pompelor hidraulice care este supusă
cel mai mult eroziunii cavitaţionale este rotorul şi paletele sale;
- instalaţiile de laborator de tipul tunelului hidrodinamic, cu disc rotitor,
respectiv cu jet de cavitaţie simulează cel mai bine fenomenul de cavitaţie, însă
prezintă dezavantajul timpilor ridicaţi de testare;
- instalaţiile vibratorii, cu procedeele de lucru reglementate prin
standardele ASTM G32, G32-10, sunt cele mai folosite datorită timpilor de
experimentare mai reduşi;
- oţelurile inoxidabile prezintă o bună rezistenţă la eroziune cavitaţională,
din materialele existente în prezent la fabricaţia maşinilor hidraulice, iar
creşterea rezistenţei la eroziune cavitaţională se poate face prin tratamente
termice sau depuneri de straturi superficiale mult mai rezistente.
- 34 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.2 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
Teza de doctorat tratează o temă de actualitate atât în România cât şi pe

plan mondial şi anume cercetări de eroziune cavitaţională pe materiale cu
rezistenţă mare la atacul cavitaţional.
Materialele cercetate în capitolul 6 a prezentei teze de doctorat, provin de
la o firmă din Germania, care a făcut şi depunerea lor pe probele de cavitaţie.
Cercetările de eroziune cavitaţională se efectuează pe standul din dotarea
Centrului de Cercetări în Hidraulică, Automatizări şi Procese Termice CCHAPT,
din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa.
Standul realizează fenomenul de cavitaţie prin metoda vibratorie şi
respectă standardele ASTM G32 şi G32-10. Materialele depuse pe probe prin
sudare, sunt oţeluri rezistente la şoc. Aceste materiale prezintă microfisuri
superficiale, fapt pentru care cercetările de eroziune cavitaţională trebuie să se
efectueze prin metoda indirectă, metodă care presupune durate mari de lucru,
în ce priveşte timpul total cumulat.
În aceste condiţii, în cercetarea doctorală s-au propus să se realizeze
următoarele obiective:
• studiul bibliografic amănunţit asupra cercetărilor de eroziune
cavitaţională, efectuate în ţară şi străinătate pe materiale cu
rezistenţă mare la atacul cavitaţional;
• cercetări preliminare de eroziune cavitaţională pe standul CCHAPT,
prin metoda indirectă şi pe materiale care prezintă interes pentru
CCHAPT, în vederea certificării funcţionării continue a standului o
lungă perioadă de timp, la parametrii garantaţi;
• proiectarea prin metode CAD a unor suporturi destinate prinderii
epruvetelor (probelor de lucru) în instalaţie;
• simulări numerice pentru realizarea practică a sonotrodelor la
frecvenţa de lucru a standului;
- 35 -
Ing.
Daniel
Chiruş
• cercetări de eroziune cavitaţională extinse, prin metoda indirectă

asupra unor probe provenite din 3 tipuri de oţeluri rezistente la şoc,
fabricate în Germania;
• compararea rezultatelor obţinute în cadrul tezei, cu cele obţinute în
alte laboratoare de profil, pe materiale cu rezistenţă mare la
eroziune cavitaţională;
- 36 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.3 REZULTATE DIN CERCETĂRILE DE EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ

OBŢINUTE ÎN LABORATOARE PE PLAN NAŢIONAL
ȘI INTERNAŢIONAL
Cercetările de eroziune cavitaţională se desfăşoară pe aparate de testare

şi medii de lucru diferite, fapt ce a condus la implementarea unei norme
internaţionale standardizate ASTM G32, având rolul de a forma o bază de date
internaţională şi de a compara rezultate obţinute în diferite laboratoare [97].
Fenomenul de cavitaţie a fost studiat în laboratoare de profil de mai
mulţi cercetători, dintre care amintim pe Bordeaşu [15], Garcia [38], Hooper
[53], Thiruvengadam [91], Hammitt [45], Steller [88] ş.a.
3.1 Rezultate obţinute în Laboratorul de Maşini Hidraulice al

Universităţii Politehnica din Timişoara
În Laboratorul de Maşini Hidraulice al Universităţii Politehnica din
Timişoara, s-au realizat multe cercetări privind eroziunea cavitaţională a mai
multor tipuri de materiale, inclusiv oţeluri inoxidabile. Cercetătorii din LMH
Timişoara, şi-au concentrat atenţia pe oţelurile cu diferite conţinuturi de Cr şi
Ni şi au ajuns la concluzia că în funcţie de conţinutul de Ni la oţelurile cu 13%
Cr, rezistenţa la eroziune cavitaţională poate să crească sau să scadă.
În urma cercetărilor făcute de autorii [66], [67], [68], oţelurile studiate
au fost promovate de S.C. UCM Reşiţa.
În tabelul 3.1 [65] este prezentată compoziţia chimică a celor 4 tipuri de
oţeluri folosite la cercetările experimentale, anterior menţionate.
Tabel 3.1 Compoziţia chimică a şarjelor de oţeluri cercetate
Tip Compoziţia chimică [%]

oţel C Si Mn P S Cr Ni Mo Al Cu
13Cr
0,084 0,28 0,65 0,019 0,023 12,95 - 0,12 0,02 0,14
(13/0)
- 37 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tabel 3.1 Compoziţia chimică a şarjelor de oţeluri cercetate
Tip Compoziţia chimică [%]

oţel C Si Mn P S Cr Ni Mo Al Cu
13Cr-
1Ni 0,081 0,31 0,63 0,019 0,021 12,86 1,12 0,22 0,08 -
(13/1)
13Cr-
4Ni 0,062 0,36 0,59 0,021 0,024 13,32 4,07 0,14 - 0,15
(13/4)
13Cr-
6Ni 0,065 0,34 0,60 0,021 0,022 13,09 6,11 0,20 0,06 -
(13/6)
În figura 3.1 sunt prezentate curbele pierderii de material funcţie de

timpul de atac cavitaţional, iar în figura 3.2 sunt prezentate curbele vitezei de
eroziune funcţie de timpul de atac cavitaţional [9], [65].
Fig. 3.1 Evoluţia pierderilor masice cu timpul

de atac cavitaţional
- 38 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 3.2 Variaţia vitezei de eroziune cu timpul de atac cavitaţional
În urma acestor cercetări de eroziune cavitaţională, autorii referinţei [65]

au ajuns la următoarele concluzii:
- oţelul inoxidabil care a avut în componenţa sa 13% Cr, dar fară
conţinut de Ni, a avut cea mai scăzută rezistenţă la eroziune cavitaţională;
- oţelul inoxidabil care a avut în componenţa sa 13% Cr şi un conţinut de
4% Ni, a avut cea mai bună rezistenţă la eroziune cavitaţională.
Autorul Jurchelea [55] a pornit de la 8 semifabricate împărţite, după
conţinutul în carbon, în două grupe: 4 cu ≈0,1% carbon, ≈12% crom şi
variabil de nichel (≈0,5%; ≈2%; ≈6%; ≈10%) şi 4 cu ≈0,036% carbon,
≈12% crom şi variabil de nichel (≈2%; ≈4%; ≈6%; ≈8%).
De asemenea, acesta a folosit ca oţeluri de comparaţie 41Cr4 (oţel
etalon pentru laboratorul de cavitaţie din UPT) şi OH12NDL (oţel inoxidabil
martensitic, de fabricaţie rusească).
În cercetarea sa, autorul a folosit următoarele notaţii:
C1(12/0,5) - pentru oţelul cu 12% crom şi 0,5% nichel;
C2 (12/2) - pentru oţelul cu 12% crom şi 2% nichel;
C3 (12/6) - pentru oţelul cu 12% crom şi 6% nichel;
- 39 -
Ing.
Daniel
Chiruş
C4(12/10) - pentru oţelul cu 12% crom şi 10% nichel;

C5(12/2)* - pentru oţelul cu 12% crom şi 2% nichel;
C6(12/4) - pentru oţelul cu 12% crom şi 4% nichel;
C7(12/6)* - pentru oţelul cu 12% crom şi 6% nichel;
C8(12/8) - pentru oţelul cu 12% crom şi 8% nichel.
Testele de eroziune cavitaţională ale acestui autor au fost efectuate în
Laboratorul de Maşini Hidraulice din Timişoara, pe două aparate vibratorii cu
parametrii funcţionali diferiţi. Unul a fost de tip magnetostrictiv cu tub de
nichel (T1), iar celălalt a fost cu cristale piezoceramice (T2). Au fost supuse
testării pe cele două aparate vibratorii toate cele 8 probe inclusiv cele două
oţeluri de comparaţie.
În urma testelor efectuate atât pe aparatul T1 cât şi pe aparatul T2, a
rezultat că oţelul C3 cu 12% crom, 6 % nichel, 0,1% carbon a avut rezistenţa
cea mai bună la eroziune cavitaţională, iar oţelul C5 cu 12% crom, 2 % nichel,
0,036% carbon a avut rezistenţa cea mai scăzută la eroziune cavitaţională.
Teste de eroziune cavitaţională au fost făcute şi de către autorii referinţei
[11] pe un oţel inoxidabil turnat cu conţinut constant de carbon şi nichel,
respectiv conţinut variabil de crom.
Probele pentru cercetarea de eroziune cavitaţională, au fost realizate în
cadrul Laboratorului de Maşini Hidraulice din Timişoara prin metoda directă de
cavitaţie, iar parametrii funcţionali ai aparatului au fost [11]:
o amplitudinea dublă a vibraţiilor: 94 µm;
o frecvenţa de oscilaţie a probei vibratorii: 7000 ±3% Hz;
o puterea electrică a generatorului de ultrasunete: 250 W;
o imersia suprafeţei active a probei: 3-5 mm;
o durata totală a atacului cavitaţional: 165 minute.
Testele de eroziune cavitaţională au fost făcute pe următoarele probe:
1. oţelul notat cu 10/06;
4. oţelul notat cu 10/24.
- 40 -
Ing.
Daniel
Chiruş
1. Oţelul notat cu 10/06:

Cr-Cr/Ni
C Si Mn P S Cr Ni Mo
0,119 1,45 3,06 0,013 0,018 6,48 10,06 0,095
Al Cu Co Ti Nb V W Pb
1,12 0,057 0,026 0,83 <0,0040 0,345 <0,0070 0,028
B Sb Sn As Bi Ta Ca Se
0,0037 >0,120 0,012 0,067 0,0060 0,079 0,0036 0,056
N Fe
0,028 75,912

Cr-Cr/Ni
0,115 1,72 2,62 0,016 0,012 10,62 10,08 0,037
1,19 0,032 0,028 0,017 0,040 0,043 <0,0070 0,0056
0,0045 >0,120 0,0073 0,019 <0,0010 <0,010 0,0015 0,050
N Fe
0,038 73,166

Cr-Cr/Ni
0,097 1,55 2,45 0,015 0,018 17,91 9,97 0,100
0,67 0,168 0,066 0,64 0,035 0,069 0,037 0,0037
0,0026 >0,120 0,0083 0,023 <0,0010 <0,010 0,0006 0,049
N Fe
0,041 65,9458

Cr-Cr/Ni
0,097 1,55 2,45 0,015 0,018 17,91 9,97 0,100
0,67 0,168 0,066 0,64 0,035 0,069 0,037 0,0037
0,0026 >0,120 0,0083 0,023 <0,0010 <0,010 0,0006 0,049
N Fe
0,041 65,9458
- 41 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În urma cercetărilor de eroziune catitaţională, au fost realizate

următoarele diagrame [11]:
Fig. 3.3 Variaţia masei erodate cu timpul

de atac al cavitaţiei
Fig. 3.4 Variaţia vitezei de eroziune cu

timpul de atac al cavitaţiei
Concluzia a fost că oţelul cu cea mai bună comportare la eroziune

cavitaţională a fost oţelul 10/06, iar cea mai scăzută rezistenţă la eroziune
cavitaţională a avut-o oţelul 10/24.
- 42 -
Ing.
Daniel
Chiruş
3.2 Rezultate din laboratorul Universităţii din Sao Paulo [32]

Cercetătorii au studiat rezistenţa la eroziunea cavitaţională pe
unsprezece aliaje de tip Fe-Cr-Ni-C. Aceşti cercetători au ales două tipuri de
aliaje cu conţinut constant de crom, unul cu ~25% şi altul ~35%.
Tabel 3.2 Compoziţia chimică a oţelurilor studiate [%]
Tip aliaj C Si Mn Cr Ni Mo W
Aliaj 2 1,97 1,55 1,57 14,8 3,12 3,12 1,32
Aliaj 3 1,92 1,01 1,52 25,81 3,2 3,2 1,28
Aliaj 5 1,21 1,23 1,55 24,84 3,05 3,05 1,25
Aliaj 7 1,17 1,24 1,6 25,53 2,79 2,79 1,59
Aliaj 8 1,18 1,13 1,66 15,47 3,40 3,40 1,70
Aliaj 11 2,41 1,12 1,56 15,49 2,98 2,98 1,74
Testele de eroziune cavitaţională au fost realizate prin metoda de

cavitaţie indirectă, probele fiind dispuse la distanţa de 1 mm faţă de sonotroda
generatoare de bule cavitaţionale. Frecvenţa aparatului vibrator a fost de
20kHz şi amplitudinea a fost 40µm.
În figurile 3.5 şi 3.6 sunt prezentate comparaţii privind valorile pierderii
de material funcţie de timp a probelor cu 35% Cr (aliajele 2 şi 5), respectiv a
probelor cu 25% Cr (aliajele 3, 7, 8 şi 11); unde timpul total cumulat a fost de
600 minute.
15
Masa mc [mg]
Comparaţia valorilor
12,1
pierderii de material
10
5,3
5
Tip aliaj
0
Aliaj 2 Aliaj 5
Fig. 3.5 Comparaţia valorilor pierderii de material

a probelor cu 35% Cr
- 43 -
Ing.
Daniel
Chiruş
30
Masa mc [mg] 26
25 Comparaţia valorilor
23
pierderii de material
20
15
12,5
10
8
Tip aliaj
0
Aliaj 3 Aliaj 7 Aliaj 8 Aliaj 11
Fig. 3.6 Comparaţia valorilor pierderii de material

a probelor cu 25% Cr
În urma cercetărilor experimentale, Cuppari M.G. Di V., Souza R.M.,

Sinatora A., au ajuns la concluzia că rezistenţa la cavitaţie poate creşte sau
scade în funcţie de proporţiile de nichel şi carbon a oţelurilor cu aceleaşi
concentraţii de crom.
3.3 Rezultate din laboratorul Universităţii Fukui din Japonia

În lucrarea [49], autorii au folosit în cercetarea lor, 3 materiale de bază
şi anume: un oţel carbon S25C, un oţel inoxidabil austenitic SUS316 şi un oţel
inoxidabil SUS304, care a fost folosit ca material de comparare.
Pe oţelul carbon S25C, a fost depus un strat pe bază de aliaj de cobalt
ST6 de tip Stellite, prin 3 metode diferite rezultând ST6-1, ST6-2, ST6-3, iar
pe oţelul inoxidabil austenitic SUS316 s-a depus un strat ST21 de tip Stellite.
Autorii au folosit 2 metode de testare a rezistenţei la eroziune
cavitaţională şi anume: prin metoda vibratorie cu probă staţionară şi prin
metoda eroziunii cu jet de lichid.
Pentru metoda vibratorie, autorii au folosit standardul ASTM G32-03, iar
pentru metoda cu jet de lichid s-a folosit standardul ASTM G134-03.
Perioada de incubaţie pentru ST6-1, ST6-2, ST6-3 a fost între 14-17 h şi
a fost de 4-5 ori mai mare decât perioada de incubaţie a materialului SUS304.
- 44 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Analizând graficul curbelor MDE pentru ST6, autorul Hattori a ajuns la

concluzia că cea mai bună comportare la eroziune cavitaţională o are ST6-3,
urmată de ST6-2 , ST6-1 şi apoi SUS304 (fig. 3.7 a, b).
20
MDE [µm]
Comparaţie privind
valorile MDE
15
10
10
7,3
Denumire material /Timp [ore]

0
ST6 / 65 h SUS 304 / 8 h
a) valorile MDE pentru oţelurile ST6 şi SUS304
20
MDE [µm]
Comparaţie privind
valorile MDE
15
10
10
7,2 7,1 6,8

0
ST6 - 1 / 40 h ST6 - 2 / 47 h ST6 - 3 / 56 h SUS 304 / 8 h
b) valorile MDE pentru oţelurile ST6-1, ST6-2, ST6-3 şi SUS304
Fig. 3.7 Comparaţie privind valorile MDE pentru oţelurile

ST6-1, ST6-2, ST6-3, ST6 şi SUS304
În figura 3.8, se prezintă graficul curbelor MDE pentru ST21, ST6-3,

SUS304, S25C, SUS316.
Perioada de incubaţie pentru ST21 şi ST6-3 a fost de 18 h, fiind de 6 ori
mai mare decât perioada de incubaţie pentru SUS304.
Autorii au vrut să arate că straturile de Stellite depuse ST21 şi ST6-3, au
o mai bună rezistenţă la cavitaţie decât substraturile acestora.
- 45 -
Ing.
Daniel
Chiruş
20
MDE [µm]
Comparaţie privind
valorile MDE
15
10 9
6,8

0
ST21 / 46 h ST6 - 3 / 56 h
a) valorile MDE pentru oţelurile ST21 şi ST6-3
20
MDE [µm]
Comparaţie privind
valorile MDE
15
9,85 10
9,65
10

0
S25C / 4 h SUS 316 / 6 h SUS 304 / 8 h
b) valorile MDE pentru oţelurile S25C, SUS316 şi SUS304
Fig. 3.8 Comparaţie privind valorile MDE pentru ST21, ST6-3,

S25C, SUS316 şi SUS304
Analizând variaţia parametrilor din figurile 3.9, 3.10, 3.11, (conform cu

[49]), autorii au ajuns la următoarele concluzii finale:
- în cazul metodei de cavitaţie cu jet de lichid, profilul suprafeţelor
erodate are forma de W şi viteza de eroziune depinde de zona erodată;
- rezistenţa de eroziune cavitaţională a straturilor de Stellite depuse este
corelată cu duritatea materialului;
- cu cât duritatea materialului de bază pe care se va depune stratul de
Stellite este mai mare, cu atât materialul va avea o rezistenţă la eroziune
cavitaţională mai mare;
- între metoda vibratorie de testare a eroziunii cavitaţionale şi metoda cu
jet de lichid există o bună corelare;
- 46 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 3.9 Graficul curbelor MDE pentru metoda

cavitaţiei cu jet de lichid
Fig. 3.10 Relaţii între durităţile Vickers şi rezistenţele

de eroziune cavitaţională
Fig. 3.11 Comparare a eroziunii cavitaţionale în urma experimentelor

folosind cele doua metode de testare
- 47 -
Ing.
Daniel
Chiruş
3.4 Rezultate din laboratorul CCHAPT din cadrul Universităţii

Eftimie Murgu din Reşiţa
În lucrarea [28], V. Cojocaru a folosit în cercetarea sa două materiale de
bază şi anume: un material de bază de tip austentico-feritic X6CrNiMoTi17-12-
2, căruia i s-a aplicat un strat de sudură austenitic (UTP 730) în trei grosimi
diferite de 7 mm, 10 mm şi 15 mm rezultând probele intitulate de autor 1.1,
1.2, 1.3 şi un material de bază de tip martensitic X3CrNiMo13-4, căruia i s-a
aplicat un strat de sudură austenitic (UTP 730), de asemenea în trei grosimi
diferite de 7 mm, 10 mm şi 15 mm rezultând probele intitulate de autor 2.1,
2.2, 2.3.
Autorul a mai aplicat pe probele 1.1, 1.2, 1.3 şi o durificare superficială
prin sablare, rezultând probele 1.1.p, 1.2.p, 1.3.p. Cercetarea privind
rezistenţa eroziunii cavitaţionale s-a desfăşurat pe nouă materiale,
respectându-se standardul G32-10.
Fiecare probă austenitică cu adaos austenitic 1.1, 1.2, 1.3 a fost supusă
eroziunii cavitaţionale timp de 180 minute. Probele austentice cu adaos
austenitic care au avut şi un tratament de durificare superficială, au fost
supuse eroziunii cavitaţionale astfel: probele 1.1.p, 1.3.p pentru 390 minute,
iar proba 1.2.p pentru 180 minute. Probele martensitice cu adaos austenitic,
au fost supuse eroziunii cavitaţionale timp de 120 minute.
În figurile 3.12, 3.13, 3.14, 3.15, conform cu [28] sunt prezentate aceste
rezultate ale cercetărilor privind eroziunea cavitaţională.
Fig. 3.12 Variaţia masei totale erodate la probele 1.1, 1.2 şi 1.3
- 48 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 3.13 Variaţia masei totale erodate la probele

1.1.p, 1.2.p şi 1.3.p

2.1, 2.2 şi 2.3

1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2 şi 2.3
- 49 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În urma cercetărilor, autorul a ajuns la următoarele concluzii:

- valorile vitezelor de eroziune cavitaţională obţinute la probele testate,
au fost apropiate de cele ale materialelor cu un conţinut ridicat de cobalt;
- probele care au avut ca tratament termic o durificare superficială, au
avut rezistenţa la eroziune cavitaţională mult mai bună decât probele
nedurificate superficial;
- structura materialului de bază, nu a influenţat comportamentul la
eroziunea cavitaţională al materialelor de adaos, comportamentul probelor cu
material de bază austenitic fiind similar cu comportamentul probelor cu
material de bază martensitic;
- straturile de sudură cu grosimea de 15 mm, au avut un comportament
inferior la eroziune cavitaţională faţă de straturile de sudură cu grosimea de 7
mm, respectiv 10 mm.
Un alt cercetător, R. Ciubotariu în lucrarea [26], a efectuat teste de
eroziune cavitaţională pe următoarele tipuri de probe: un material de bază
inoxidabil de tip martensitic 1.4313, un aliaj autofluxant (M776.91) retopit, un
aliaj autofluxant (M777.91) retopit, un aliaj pe bază de cobalt (Stellite 6)
pulverizat şi un aliaj pe bază de cobalt (Stellite 6) retopit.
Cercetarea experimentală privind eroziunea cavitaţională, s-a făcut prin
metoda indirectă conform standardele G32-92 şi G32-10 [97]. Durata atacului
cavitaţional asupra fiecărei probe a fost de 600 minute.
În tabelul 3.3, sunt redate experimental valorile adâncimii medii de
pătrundere, valorile vitezei de stabilizare a eroziunii şi pierderile masice. În
urma cercetărilor făcute, autorul [26] a ajuns la următoarele concluzii finale:
- aliajele pe bază de cobalt, atât în stare pulverizată, cât şi după
retopire, au cea mai bună rezistenţă la eroziune cavitaţională;
- viteza de stabilizare a eroziunii cât şi valoarea adâncimii medii de
pătrundere pentru aliajele pe bază de Co, este scăzută în comparaţie cu cea a
materialului de bază;
- în ceea ce privesc aliajele autofluxante pe bază de Ni, aliajul de tip
M777.91, deşi are o viteză de stabilizare a eroziunii mai mică decât cea a
- 50 -
Ing.
Daniel
Chiruş
materialului de bază, rezistenţa la atacul cavitaţional a aliajului este mai slabă

decât cea a materialului de bază;
- aliajul de tip M777.91, are pierderea masică cumulată cât şi adâncimea
medie de pătrundere a eroziunii de două ori mai bună decât cea a aliajului de
tip M776.91.
Tabel 3.3 Valorile adâncimii medii de pătrundere, valorile vitezei de stabilizare a

eroziunii si pierderile masice cumulate experimental [26]
Material de M776.91 M777.91 Stellite 6 Stellite 6

Determinări
bază retopit retopit pulverizat retopit
MDE [µm] 11,10 27,73 14,56 9,77 1,86
Vs
[mm3/min] 0,62 0,92 0,48 0,26 0,04
x 10-2
∆mc [mg] 17,18 40,40 19,90 16,10 3,06
Rezultate deosebite s-au remarcat şi în cercetarea efectuată de prof.

Câmpian şi colaboratorii [20]. Autorul împreună cu colaboratorii săi, au cercetat
rezistenţa la eroziune cavitaţională pe două tipuri de probe şi anume: o probă
acoperită cu straturi de UTP 730 prin sudură, care este un oţel austenitic cu
circa 0,24% C, 15,5% Cr, 12% Co şi o probă acoperită cu strat de elastomer
special.
Testele de eroziune cavitaţională au fost făcute prin metoda indirectă
conform standardelor în vigoare.
Testarea în cazul probei acoperite cu strat de sudură, a fost efectuată pe
o probă având grosimea totală a straturilor depuse de 7 mm. Masa probei a
fost măsurată la intervale de 5, 10, 15, 30, 60 min, însumând un total de 50h
de atac cavitaţional. În urma testelor de eroziune cavitaţională, proba a pierdut
4 mg, având MDE de 4,17 µm.
În cazul testării probei acoperite cu elastomer, autorul [20] precizează
că: ’’datorită permeabilităţii acestui tip de material, măsurarea precisă a masei
a necesitat timpi mari de oprire şi uscare în aer liber a probei’’.
- 51 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În urma testelor de eroziune cavitaţională care au durat 50h, proba

acoperită cu un strat de elastomer a pierdut 0,42 mg, având MDE de 1,81 µm.
În figurile 3.16, 3.17, 3.18, 3.19 conform cu [20], se prezintă rezultatele
experimentale ale autorilor.
Fig. 3.16 Variaţia masei totale erodate la epruveta acoperită

cu straturi sudate de UTP 730
Fig. 3.17 Variaţia adâncimii medii de pătrundere la epruveta acoperită

cu straturi sudate de UTP 730
- 52 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 3.18 Variaţia masei totale erodate la epruveta

acoperită cu elastomer
Fig. 3.19 Variaţia adâncimii medii de pătrundere la epruveta

acoperită cu elastomer
În urma cercetărilor, s-a ajuns la următoarele concluzii finale:

- epruvetele acoperite cu staturi sudate de UTP 730 au avut o
comportare similară la eroziune cavitaţională cu epruvetele acoperite cu
Stellite 6, autorul comparând cu materialele de tip Stellite 6 ale lui Hattori [49].
- epruveta acoperită cu elastomer, a avut cea mai bună rezistenţă la
eroziunea cavitaţională, adâncimea medie de pătrundere a eroziunii fiind de
trei ori mai mică decât cea determinată la celelalte două materiale.
- 53 -
Ing.
Daniel
Chiruş
3.5 Concluzii
În acest capitol au fost prezentate rezultate din cercetările de eroziune
cavitaţională obţinute în laboratoare de profil din ţară şi străinătate. Din aceste
rezultate prezentate, se pot formula următoarele concluzii:
- oţelurile inoxidabile cu un conţinut de 13%Cr şi 4-6%Ni, cercetate în
Laboratorul de Maşini Hidraulice al UP Timişoara, au o rezistenţă crescută la
eroziunea cavitaţională, comparativ cu oţeluri cu alte conţinuturi de crom şi
nichel;
- aliajele pe bază de Co de tip Stellite, cercetate în Universitatea Fukui
din Japonia, au rezistenţa la eroziunea cavitaţională mult mai bună decât a
oţelurilor inoxidabile martensitice sau austenitice, folosite curent la fabricaţia şi
repararea rotoarelor de turbine hidraulice;
- la centrul de cercetări CCHAPT, din cadrul Universităţii ’’Eftimie Murgu’’
din Reşiţa, s-au efectuat cercetări de eroziune cavitaţională pe un oţel
inoxidabil tip UTP 730, folosit la repararea zonelor erodate cavitaţional de pe
paletele turbinelor. Acest oţel are o comportare foarte bună, similară cu cea a
Stellitului, comportare care depinde însă de modul în care se face operaţia de
sudare. De asemenea s-a demonstrat că durificarea superficială a suprafeţei
supuse atacului cavitaţional măreşte rezistenţa la eroziune cavitaţională;
- tot în cadrul CCHAPT, s-au efectuat cercetări de eroziune cavitaţională
pe un elastomer, care a avut o comportare excelentă. Dacă ne referim la
adâncimea medie de pătrundere a eroziunii (MDE), acest parametru a fost de
1,7 ori mai mic decât la Stellite 6 şi de 2,3 ori mai mic decât la UTP 730;
- în cadrul laboratorului Universităţii din Sao Paulo, s-au cercetat oţeluri
inoxidabile cu conţinut variabil de crom şi nichel. Rezultatele sunt similare cu
cele obţinute la Universitatea Politehnica din Timişoara.
- 54 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.4 DESCRIEREA ŞI CALIBRAREA STANDULUI EXPERIMENTAL

DE CAVITAŢIE. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE
EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ
4.1 Standul de încercări la eroziune cavitaţională din cadrul

CCHAPT Reşiţa
În figura 4.1, se prezintă standul experimental pe care s-au realizat
încercările experimentale de eroziune cavitaţională a materialelor.
Fig. 4.1 Standul experimental
Generatorul 1, transmite semnalul la transformatorul 2, care este alcătuit

dintr-un traductor cu cristale piezo-electrice. Traductorul generează oscilaţii pe
verticală, care sunt transmise transformatorului mecanic 3, care modifică
amplitudinea oscilaţiei. Pe transformatorul mecanic este fixată sonotroda 4 şi
epruveta 5.
- 55 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Pentru ca eroziunea cavitaţională să se producă pe suprafaţa epruvetei,

trebuie îndeplinite următoarele condiţii [9]:
- norul de bule de cavitaţie să adere pe suprafaţa epruvetei;
- oscilaţia să se producă doar pe direcţia transformator piezoelectric-
transformator mecanic-sonotrodă-epruvetă.
4.1.1 Procedura de testare

Procedura de testare este similară atât pentru metoda vibratorie directă
cât şi pentru metoda vibratorie indirectă. Testarea eroziunii cavitaţionale a
materialelor, folosind metoda indirectă a constat în următorii paşi de lucru
(figura 4.2):
o Execuţia epruvetelor, cu precizarea că suprafaţa epruvetelor
trebuie să fie şlefuită;
o Curăţirea vasului şi umplerea acestuia cu apă distilată pentru
fiecare epruvetă în parte;
o Montarea serpentinei în interiorul vasului de lichid pentru răcirea
apei, atunci când aceasta se încălzeşte şi pornirea robinetului de la
reţeaua cu apă;
o Înainte de a începe testarea, epruveta trebuie curăţată de
impurităţi şi cântărită;
o Montarea epruvetei, ţinând cont de distanţa dintre epruvetă şi
sonotrodă;
o Setarea parametrilor de testare: frecvenţa, amplitudinea şi durata
de testare pentru o perioadă de timp sau fază;
o Pornirea termometrului digital;
o Pornirea generatorului cu ultrasunete;
o Scoaterea epruvetei după o primă perioadă de testare;
o Curăţirea epruvetei în alcool şi uscarea acesteia folosind un
compresor cu aer. Pentru evitarea depunerilor de impurităţi pe
epruvetă, trebuie folosită o pensetă pentru prindere în timpul
uscării cu aerul comprimat;
- 56 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o Cântărirea masei epruvetei se face folosind o balanţă digitală,

având o precizie ridicată de ordinul sutimilor de miligram;
o Montarea epruvetei din nou pe standul de cavitaţie. În această
etapă, trebuie sporită atenţia asupra distanţei între epruvetă şi
capătul sonotrodei, respectiv aceasta trebuie să fie cuprinsă între
între 0,5-0,7 mm;
o Realizarea testării pentru altă perioadă de timp sau fază;
o Apoi, din nou se curăţă epruveta în alcool sanitar, se usucă cu aer
comprimat şi se cântăreşte masei epruvetei pentru determinarea
pierderii de masă;
o Reluarea paşilor până la atingerea unui istoric al pierderii de
material pentru epruvetele testate.
Fig. 4.2 Paşii procedurii de testare, (care constă din montarea epruvetei în suportul
de prindere aflat în interiorul vasului de lichid, curăţarea şi uscarea epruvetei,
cântărirea acesteia şi introducerea datelor în calculator pentru obţinerea parametrilor
caracteristice ai procesului de eroziune cavitaţională)
Pe tot parcursul testelor de eroziune cavitaţională prin metoda indirectă

de cavitaţie, la epruvetele din oţel inoxidabil, s-a utilizat suportul de prindere a
prezentat în figura 4.3:
- 57 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 4.3 Suport de prindere a piesei folosind metoda indirectă
4.1.2 Descrierea standului de cavitaţie

Standul de cavitaţie este format din următoarele componente:
o generatorul de ultrasunete DG-2000-2 [107], conform figurii 4.4, care
permite setarea şi afişarea tuturor parametrilor de lucru ai
generatorului;
o traductorul piezoelectric;
o transformatorul mecanic, care are rolul de a amplifica valoarea
amplitudinii în sonotrodă;
o sonotroda realizată din oţel;
o epruveta cu fielt interior M12;
o vasul de lichid cu apă distilată;
o o serpentină montată pentru a menţine temperatura constantă a apei
pe durata încercărilor de eroziune cavitaţională, temperatura trebuind
menţinută la valoarea de 25±2oC;
o termometrul digital pentru măsurarea şi verificarea temperaturii apei
din interiorul vasului de lichid;
o balanţa digitală utilizată pentru măsurarea masei epruvetei, măsurare
care se face după fiecare perioadă de testare.
- 58 -
Ing.
Daniel
Chiruş
a) Panoul frontal al generatorului
b) Detaliu panou frontal

Fig. 4.4 Generatorul de ultrasunete DG-2000-2
4.1.2.1 Generatorul de ultrasunete DG-2000

Generatorul de ultrasunete DG-2000 este produs de către firma
TELSONIC şi care este folosit în aplicaţii de laborator.
Specificaţiile tehnice ale generatorului conform cu referinţa bibliografică
[107] sunt următoarele:
o Puterea maximă 2000 W;
o Domeniul de reglare a puterii 400 ÷ 2000 W;
o Domeniul de reglare a amplitudinii 30 ÷ 60 µm;
o Cronometrul integrat 0 ÷ 9999 h (TIMER);
o PULSER integrat între 0 ÷ 9999 h;
o Ecranul LCD;
o Circuitul de monitorizare a răcirii traductorului;
o Dimensiuni: 530 x 225 x 460 mm;
o Masa totală: 25 kg.
- 59 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.1.2.2 Traductorul şi transformatorul mecanic

Traductorul cu cristale piezoelectrice are o eficienţă extrem de ridicată,
permiţând funcţionarea fără o unitate de răcire externă, totuşi la testarea
eroziunii cavitaţionale a materialelor cu sonotrode realizate din oţel, s-a folosit
un ventilator, deoarece aceste sonotrode se încălzesc foarte mult pe timpul
perioadelor de testare.
Caracteristicile traductorului sunt:
o amplitudinea la temperatura de 25oC: 30 ÷ 60 µm;
o puterea maximă: 2000 W efectiv;
o intensitatea curentului: 2A efectiv;
o voltajul maxim: 1700V efectiv;
4.1.2.3 Sonotroda
În timpul funcţionării, sonotroda atinge o amplitudine de 50 µm vârf la
vârf (peak to peak - pp). Traductorul, transformatorul mecanic şi sonotroda
sunt fiecare acordate la frecvenţa de ~20 kHz şi sunt asamblate împreună
pentru a opera la frecvenţa proprie de rezonanţă.
4.1.2.4 Epruveta
În ceea ce priveşte, metoda directă de cavitaţie, masa epruvetei
constituie un factor important ce determină frecvenţa pentru calculul şi
proiectarea sonotrodei.
O epruvetă se poate folosi la mai multe încercări pentru erodarea
suprafeţei acesteia.
Pentru metoda indirectă de cavitaţie, epruvetele pentru testare pot fi
executate din materiale diferite, rezultând mase diferite, acesta fiind avantajul
acestei metodă, iar dezavantajul este faptul că procesul de eroziune prin
cavitaţie este mult mai lent şi astfel se necesită timpi de lucru mai mari, de
ordinul a 10-60 de ore.
Pentru ambele metode de lucru este foarte important ca suprafeţele de
contact ale epruvetelor să fie curăţate şi netede.
- 60 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.1.2.5 Balanţa digitală

Balanţa digitală este utilizată la măsurarea masei epruvetelor. Deoarece
pierderea de masă a epruvetelor este foarte mică, este necesară o asemenea
balanţă care să măsoare la nivel de zecimale.
Balanţa utilizată în cadrul laboratorului de testare este balanţa METTLER
TOLEDO XS205DU [104], descrisă în continuare în figura 4.5 şi 4.6, care oferă
facilităţi precum:
o reglare automată folosind o greutate internă;
o aplicaţii incluse pentru cântărire normală, statistică şi determinarea
densităţii;
o terminal grafic sensibil la atingere.
Fig. 4.5 Balanţa digitală METTLER TOLEDO
Fig. 4.6 Ecranul balanţei digitale MT
- 61 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Caracteristicile balanţei digitale sunt:

o sarcina maximă: 220 g;
o capacitatea de citire 0,01 mg;
o timpul de cântărire 4s.
4.2 Standarde internaţionale

Cercetările experimentale s-au realizat conform standardelor G32-92 şi
G32-10 [97]. Prin cavitaţia vibratori produsă prin aparatelor vibratorii, se poate
compara rezistenţa eroziunii la cavitaţie a diferitelor materiale şi studia cauza
defectului pentru un anumit material.
Metoda de testare G32-10 poate fi utilizată pentru a estima rezistenţa
relativă a materialelor la eroziune cavitaţională. O metodă alternativă pentru
scopuri similare, este metoda de testare G 134, care foloseşte un jet de lichid
pentru a produce eroziune pe o probă staţionară.
Aparatul vibrator produce oscilaţii axiale, vibraţiile fiind generate de
traductorul magnetostrictiv sau piezoelectric al acestor aparate, prin
intermediul unui generator cu ultrasunete.
Conform cu referinţa bibliografică [75], se prezintă în figura 4.7 a) şi b),
cele 2 metode ale cavitaţiei vibratorii, metode prelucrate după [97].
a) Metoda de cavitaţie directă
- 62 -
Ing.
Daniel
Chiruş
b) Metoda de cavitaţie indirectă
Fig. 4.7 Descrierea metodelor de cavitaţie vibratorie
Frecvenţa oscilatorie a probei de testare trebuie să fie cuprinsă între

valorile 20±0,5 kHz. În ceea ce priveşte recipientul cu lichid, trebuie să fie
cilindric şi adâncimea lichidului din el trebuie să fie de 100±10 mm.
Temperatura lichidului de testare trebuie să fie 25±2o C, aşa cum s-a
menţionat şi în paragraful 4.1.2.
În ceea ce priveşte suporturile de prindere a epruvetelor pentru metoda
indirectă, există diferite variante constructive figura 4.8 [17], [48]:
Imagine a)
- 63 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Imagine b)
Fig. 4.8 Variante constructive pentru metoda indirectă de cavitaţie
4.3 Calibrarea standului de cavitaţie şi cercetări de eroziune

preliminare
Cercetările de eroziune cavitaţională din cadrul tezei, s-au efectuat pe
materiale plastice, materiale din bronz şi oţeluri inoxidabile, oţeluri obţinute de
către o firmă din Germania aşa cum este arătat în paragraful 6.2.
După depunerea prin sudură, pe suprafaţa acestor oţeluri au apărut fisuri
superficiale, ceea ce a făcut imposibilă testarea la eroziune cavitaţională prin
metoda directă. Din acest motiv, în cadrul tezei s-a folosit numai metoda de
testare indirectă.
În vederea calibrării standului de cavitaţie, funcţionând prin metoda
indirectă, s-au utilizat materiale cu rezistenţe inferioare oţelurilor inoxidabile.
Primul material folosit a fost un polimer (material plastic [43]) utilizat la
imprimanta 3D, a instalaţiei de prototipare rapidă. Acest material a fost folosit
şi la realizarea unor rotoare de microturbine, pentru faza de cercetare
experimentală conform cu [35]. În aceste condiţii, este necesar şi cunoaşterea
comportării sale la eroziune cavitaţională. Cel de al doilea material utilizat
pentru testele de calibrare a standului a fost un bronzul.
- 64 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.3.1 Rezultate experimentale pe materiale plastice de tip

VeroBlue
4.3.1.1 Descrierea epruvetelor şi imprimantei 3D
Pentru început, s-a efectuat testarea rezistenţei la eroziune cavitaţională,
pe două epruvete din material plastic de tip VeroBlue, din două motive: primul
motiv a fost că materialul s-a utilizat la fabricarea de rotoare Pelton şi axiale de
microturbine (în scopuri de cercetare - aşa cum s-a specificat mai sus), iar al
doilea pentru calibrarea standului.
Cele două tipuri de epruvete au fost: epruveta sub formă cilindrică (cu Φ
= 16 mm şi l = 10 mm) şi cealaltă epruvetă sub formă cubică (având latura de
16 mm).
Materialul VeroBlue utilizat are următoarele proprietăţi mecanice:
rezistenţă la tracţiune 49,8 MPa, rezistenţa la încovoiere 74,6 MPa, modul de
elasticitate 2495 MPa, alungire la rupere 20% conform cu [103].
În figura 4.9, se prezintă forma geometrică a probelor, care au fost
proiectate în programul SolidWorks.
a) Proiectare epruvetă cilindrică
b) Proiectare epruvetă cubică

Fig. 4.9 Proiectarea epruvetelor în SolidWorks
- 65 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Epruvetele au fost executate în Centrul Pentru Simulări Numerice şi

Prototipare C.S.N.P. prin prototipare rapidă, cu ajutorul imprimantei 3D
multifuncţională Objet 30 Desktop [99].
Calitatea suprafeţelor şi fineţea detaliilor sunt datorate tehnologiei Objet,
care generează o înaltă rezoluţie a acestora. Mărimea maximală care poate fi
tipărită este definită de paralelipipedul 294 mm x 192,7 mm x 148,6 mm cu o
rezoluţie de 600 dpi pe axele X, Y respectiv 900 dpi pe axa Z.
Grosimea straturilor pe direcţia axei Z este de 28 microni. Acurateţea
poate varia funcţia de geometrie, orientare şi mărimea obiectului, în limita a
0,1 – 0,2 mm.
Modelele nu necesită finisări ulterioare, dar pot fi prelucrate prin găurire,
lipire, acoperire metalică, vopsire.
Se prezintă în continuare, imprimanta 3D: figura 4.10, tehnologia de
printare: figura 4.11 şi sistemul WaterJet figura: 4.12 pentru curăţarea
obiectelor printate:
Fig. 4.10 Imprimanta Objet Desktop 30
- 66 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 4.11 Tehnologia Objet PolyJet inkjet
Fig. 4.12 Sistem de spalare cu jet de presiune
Prototiparea rapidă (Rapid Prototyping) reprezintă o tehnologie utilizată

la fabricarea obiectelor fizice direct din fişiere generate într-un program de
proiectare asistată de calculator.
- 67 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În prezent sunt disponibile mai multe tehnologii, având în comun faptul

că geometria se creează prin depunerea de straturi succesive, deci prin
adăugare de material, nu prin eliminare de material.
Etapele de fabricare ale unui obiect prin prototipare rapidă sunt:
o Generarea fişierului CAD – se realizează într-un program de proiectare
asistată;
o Conversia fişierului în format STL – formatul Standard Triangulation
Language – Stereolitography este un format standardizat;
o Descompunerea obiectului în straturi – se realizează de obicei într-un
program specializat oferit de furnizorul echipamentului;
o Generarea obiectului 3D strat cu strat – se poate realiza prin
intermediul unor echipamente specifice, din diverse materiale model: polimeri,
pudră de metal sau chiar hârtie;
o Curăţarea şi finalizarea obiectului – constă în extragerea obiectului din
echipament.
Se prezintă în figura 4.13 câteva obiectele fizice generate cu ajutorul
imprimatei 3D din dotarea C.S.N.P. [99]:
a) Piesă suport
b) Rotor turbină Pelton

Fig. 4.13 Printarea 3D a unor obiecte
- 68 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În figura 4.14 se prezintă interfaţa programului Objet, iar în figura 4.15

se prezintă epruvetele obţinute în urma printării 3D:
Fig. 4.14 Interfaţa programului Objet
Fig. 4.15 Obţinerea celor 2 tipuri de epruvete 3D
4.3.1.2 Procedura de lucru şi rezultatele experimentale obţinute

Distanţa optimă dintre sonotrodă şi epruvetele din materialul VeroBlue
trebuie să fie de 0,6 mm, frecvenţa de rezonanţă pentru aparatul vibrator de
~20 kHz, iar amplitudinea de 50 µm.
Sonotroda din oţel calibrată şi utilizată pentru aceste încercări, vibrează
deasupra epruvetelor care sunt prinse într-un suport special în interiorul
vasului cu lichid, a cărui temperatură este menţinută la valoarea de 25 ±2oC.
Suportul de prindere, realizat în cadrul CCHAPT [75] a probelor din
material plastic este prezentat în figura 4.16 şi figura 4.17.
- 69 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 4.16 Suport cu 4 şuruburi – Fig. 4.17 Suport cu 4 şuruburi –

geometrie SolidWorks vedere de sus
La aceste încercări preliminare, la distanţa de 0,6 mm a probei faţă de

sonotrodă - distanţă care este caracteristică materialelor metalice - suprafaţa
epruvetei s-a fisurat şi s-a deformat după numai 3 minute de testare.
Imaginea suprafeţei astfel distruse se prezintă în figura 4.18.
a) detaliu fisură b) detaliu deformare

Fig. 4.18 Imagini privind deformarea şi fisurarea
suprafeţei testate preliminar
Datorită acestei nereuşite, în continuare s-a optat pentru 2 tipuri de

încercări pentru cele 2 tipuri de epruvete sau probe (2 epruvete cubice şi 1
epruvetă cilindrică) şi anume:
o Probe cubice testate la diferite distanţe pentru un timp total cumulat de
180 minute fiecare, astfel:
• Proba 1 simbolizată P1, cu:
Suprafaţa la 1,8 mm;
- 70 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Suprafaţa la 1,5 mm;
o Proba cilindrică testată doar la distanţa de 1 mm, pentru un timp total
cumulat de 150 minute, astfel:
Suprafaţa la perioade de 30 minute;
În urma timpului total cumulat şi implicit a rezultatelor obţinute sub
formă de tabel, se vor întocmi sub formă grafică curbele pierderii masice şi
cele ale vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp doar pentru P1, P2, P3.
Înainte şi după procesul de eroziune cavitaţională, suprafeţele
epruvetelor se vor evidenţia prin imagini caracteristice.
4.3.1.2.1 Rezultatele experimentale obţinute pentru proba P1

Aceste rezultate sunt prezentate în tabelul 4.1, în figurile 4.19 (curba
pierderii de material) şi 4.20 (curba vitezei de eroziune cavitaţională), iar în
figura 4.21, imaginile suprafeţelor distruse prin cavitaţie.
Tab. 4.1 Rezultatele experimentale pentru P1
Durata Masa erodata Viteza de

Timp Masa
fazei eroziune
faza cumulat
t ∆t m ∆m ∆mt vec
[min] [min] [mg] [mg] [mg] [mg/min]
0 0 4894,33 0,000 0,000 0,000
30 30 4893,30 1,030 1,030 0,034
60 30 4892,58 0,720 1,750 0,024
90 30 4889,50 3,080 4,830 0,103
120 30 4887,22 2,280 7,110 0,076
150 30 4886,40 0,820 7,930 0,027
180 30 4885,84 0,560 8,490 0,019
- 71 -
Ing.
Daniel
Chiruş
8 ∆mt [mg]
7
1
t [min]
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Fig. 4.19 Curba pierderii de material funcţie de timp

pentru distanţa de 1,8 mm
0.30
Vec [mg/min]
0.25
0.20
0.15
0.10
0.05
t [min]
0.00
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Fig. 4.20 Curba vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp

- 72 -
Ing.
Daniel
Chiruş
a) 0 minute b) 60 minute
c) 120 minute d) 180 minute

Fig. 4.21 Imagini ale epruvetei P1 înainte şi după cavitaţie

Aceste rezultate sunt prezentate în tabelul 4.2, în figurile 4.22 şi 4.23
(grafic), iar în figura 4.24 sunt prezentate imaginile suprafeţelor preobei.

Timp Masa
fazei eroziune
faza cumulat
0 0 4893,47 0,000 0,000 0,000
30 30 4892,09 1,380 1,380 0,046
60 30 4891,93 0,160 1,540 0,005
90 30 4889,77 2,160 3,700 0,072
120 30 4889,19 0,580 4,280 0,019
150 30 4888,72 0,470 4,750 0,016
180 30 4888,00 0,720 5,470 0,024
- 73 -
Ing.
Daniel
Chiruş
∆mt [mg]
5
1 t [min]
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

0.14
Vec [mg/min]
0.12
0.10
0.08
0.06
0.04
0.02
t [min]
0.00
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

- 74 -
Ing.
Daniel
Chiruş
c) 120 minute d) 180 minute


Aceste rezultate sunt prezentate în tabelul 4.3, în figurile 4.25 şi 4.26
(sub formă grafică), iar în figura 4.27 sunt prezentate imaginile suprafeţelor
distruse prin cavitaţie.

Timp Masa
fazei faza cumulat eroziune
0 0 2411,68 0,000 0,000 0,000
30 30 2410,78 0,900 0,900 0,030
60 30 2408,13 2,650 3,550 0,088
90 30 2406,16 1,970 5,520 0,066
120 30 2404,34 1,820 7,340 0,061
150 30 2400,71 3,630 10,970 0,121
- 75 -
Ing.
Daniel
Chiruş
12
10
∆mt [mg]
2
t [min]
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160

pentru perioade de 30 minute
0.20
0.18
Vec [mg/min]
0.16
0.14
0.12
0.10
0.08
0.06
0.04
t [min]
0.02
0.00
0 20 40 60 80 100 120 140 160

pentru perioade de 30 minute
- 76 -
Ing.
Daniel
Chiruş
c) 90 minute d) 120 minute e) 150 minute

4.3.2 Rezultate experimentale pe materiale din bronz
4.3.2.1 Descrierea epruvetelor

Cercetările preliminare au continuat cu testarea a trei tipuri de probe
realizate din bronz, provenite de la UCM Reşiţa, după cum urmează:
o CuAl9 (şarjă 560);
o CuAl10Fe3 (şarjă 557);
o CuAl10Fe3 (şarjă 566).
Probele de lucru din bronz au fost prelucrate din epruvete de încercat sub
forma unui cub cu latura de 16 mm.
În figurile 4.28 – 4.30 sunt prezentate epruvetele de încercat din care au
fost prelucrate probele testate la eroziune cavitaţională:
- 77 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 4.28 Epruveta de încercat din CuAl9 (şarjă 560)
Fig. 4.29 Epruveta de încercat din CuAl10Fe3 (şarjă 557)
Fig. 4.30 Epruveta de încercat din CuAl10Fe3 (şarjă 566)
Suportul de prindere [75], a fost folosit pentru prinderea probelor din

materialele din bronz.
4.3.2.2 Procedura de lucru şi rezultatele experimentale obţinute

Probele din material de bronz, au fost testate prin metoda indirectă,
conform standardului G32-10.
- 78 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.3.2.2.1 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl9 (şarjă 560)

Rezultatele obţinute pentru materialul CuAl9 – suprafaţa 3, sunt descrise
sub formă tabelară (folosind Microsoft Excel [70]) în tabelul 4.4, sub formă de
grafic în figurile 4.31 şi 4.32, cât sub formă de imagini ale suprafeţei epruvetei
înainte şi după cavitaţie în figura 4.33:
Tab. 4.4 Rezultatele experimentale pentru CuAl9 (şarjă 560)

Timp Masa
fazei eroziune
faza cumulat
[min] [min] [mg] [mg] [mg] [mg/h]
0 0 31490,57 0,000 0,000 0,000
30 30 31490,11 0,460 0,460 1,660
60 30 31490,03 0,080 0,540 0,172
90 30 31489,83 0,200 0,740 0,280
120 30 31489,27 0,560 1,300 0,760
150 30 31488,15 1,120 2,420 1,680
180 30 31486,58 1,570 3,990 2,690
210 30 31483,93 2,650 6,640 4,220
240 30 31481,2 2,730 9,370 5,380
270 30 31478,13 3,070 12,440 5,800
300 30 31475,03 3,100 15,540 6,170
330 30 3147,8 3,230 18,770 6,330
360 30 31468,24 3,560 22,330 6,790
24
Masa cumulata 360; 22,33
erodata mc [mg] Material CuAl9 (Sarja 560)

330; 18,77
18
Suprafata 3 300; 15,54
Polinomială. (Suprafata 3)
270; 12,44
12 4 3 2
y = -3E-09x + 2E-06x - 0,0003x + 0,0161x
240; 9,37
210; 6,64
6
180; 3,99
150; 2,42
120; 1,3 Timp cumulat [min]
60; 0,54 90; 0,74
0 0; 010; 0,4 30; 0,46
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
- 79 -
Ing.
Daniel
Chiruş
24 360; 22,33
Masa cumulata
erodata mc [mg] Material CuAl9 (Sarja 560)
330; 18,77
18
300; 15,54
Suprafata 3
270; 12,44
12
240; 9,37
210; 6,64
6
180; 3,99
150; 2,42
120; 1,3
0; 0 10; 0,4 30; 0,46 60; 0,54 90; 0,74 Timp cumulat [min]
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
Fig. 4.31 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl9 (şarjă 560)
8
Viteza de eroziune 360; 7,450
Material CuAl9 (Sarja 560)
cavitationala 330; 6,790
300; 6,330
Vec [mg/h] 270; 6,170
6 240; 5,800
210; 5,380
180; 4,220
4
Suprafata 3
150; 2,690 Polinomială. (Suprafata 3)
2 120; 1,680 y = -3E-13x6 + 3E-10x5 - 1E-07x4 + 3E-05x3 - 0,0024x2 + 0,0752x

10; 1,660
90; 0,760
60; 0,280
Timp cumulat [min]
30; 0,172
0 0; 0,000
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
8 360; 7,450
Viteza de eroziune
Material CuAl9 (Sarja 560) 330; 6,790
cavitationala 300; 6,330
270; 6,170
Vec [mg/h] 240; 5,800
6
210; 5,380
180; 4,220
150; 2,690 Suprafata 3
2 10; 1,660 120; 1,680
90; 0,760
30; 0,172 60; 0,280 Timp cumulat [min]

0; 0,000
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
Fig. 4.32 Curba vitezei de eroziune cavitaţională
pentru CuAl9 (şarjă 560)
- 80 -
Ing.
Daniel
Chiruş
a) 0 minute b) 60 minute c) 90 minute
d) 120 minute e) 150 minute f) 180 minute
g) 210 minute h) 240 minute i) 270 minute
j) 300 minute k) 330 minute l) 360 minute

Fig. 4.33 Imagini ale probei CuAl9 (şarjă 560)
înainte şi după cavitaţie
- 81 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.3.2.2.2 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl10Fe3 (şarjă

557)
Rezultatele obţinute pentru materialul CuAl10Fe3 (şarjă 557) – suprafaţa
4, sunt descrise sub formă tabelară în tabelul 4.5, sub formă de grafic în
figurile 4.34 şi 4.35, cât sub formă de imagini în figura 4.36:
Tab. 4.5 Rezultatele experimentale pentru CuAl10Fe3 (şarjă 557)

Timp Masa
fazei faza cumulat eroziune
0 0 28589,09 0,000 0,000 0,000
30 30 28588,9 0,190 0,190 0,550
60 30 28588,76 0,140 0,330 0,238
90 30 28588,51 0,250 0,580 0,390
120 30 28588,23 0,280 0,860 0,530
150 30 28587,92 0,310 1,170 0,590
180 30 28587,3 0,620 1,790 0,930
210 30 28586,33 0,970 2,760 1,590
240 30 28585,43 0,900 3,660 1,870
270 30 28583,6 1,830 5,490 2,730
300 30 28582,19 1,410 6,900 3,240
330 30 28580,33 1,860 8,760 3,270
360 30 28578,95 1,380 10,140 3,240
12
Masa cumulata
erodata mc [mg] Material CuAl10Fe3 (557) 360; 10,14
9 330; 8,76
Suprafata 4
300; 6,9
6
270; 5,49
4 3 2
y = -2E-09x + 1E-06x - 0,0002x + 0,0143x
240; 3,66
3 210; 2,76
180; 1,79
150; 1,17
90; 0,58
60; 0,33
0 0; 010; 0,1230; 0,19
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
- 82 -
Ing.
Daniel
Chiruş
12
Masa cumulata
erodata mc [mg] Material CuAl10Fe3 (557) 360; 10,14
330; 8,76
9
Suprafata 4 300; 6,9
6 270; 5,49
240; 3,66
210; 2,76
3
180; 1,79
150; 1,17
120; 0,86
90; 0,58
0; 0 10; 0,12 30; 0,19
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
Fig. 4.34 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl10Fe3 (şarjă 557)
4
Viteza de eroziune
cavitationala Material CuAl10Fe3 (557)
270; 3,240 300; 3,270 330; 3,240
Vec [mg/h]
3
240; 2,730
y = -4E-14x6 + 4E-11x5 - 2E-08x4 + 6E-06x3 - 0,0006x2 + 0,0273x
360; 2,280
2 210; 1,870
Suprafata 4
180; 1,590 Polinomială. (Suprafata 4)
1 150; 0,930
10; 0,550 90; 0,530 120; 0,590

60; 0,390
0 0; 0,000
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
4
Viteza de eroziune
cavitationala Material CuAl10Fe3 (557) 270; 3,240300; 3,270330; 3,240
Vec [mg/h]
3 240; 2,730
360; 2,280
2 210; 1,870
180; 1,590
Suprafata 4
150; 0,930
1
10; 0,550 90; 0,530120; 0,590
60; 0,390
30; 0,238
0; 0,000
Timp cumulat [min]
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
pentru CuAl10Fe3 (şarjă 557)
- 83 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 4.36 Imagini ale probei CuAl10Fe3 (şarjă 557)
- 84 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.3.2.2.3 Rezultatele obţinute pe materialul CuAl10Fe3 (şarjă

566)
Rezultatele obţinute pentru materialul CuAl10Fe3 (şarjă 566) – suprafaţa
2, sunt descrise sub formă tabelară în tabelul 4.6, sub formă de grafic în
figurile 4.37 şi 4.38, cât sub formă de imagini în figura 4.39:
Tab. 4.6 Rezultatele experimentale pentru CuAl10Fe3 (şarjă 566)
Viteza
Durata Masa erodata
Masa de
Timp fazei
faza cumulat eroziune
0 0 29848,5 0,000 0,000 0,000
30 30 29848,37 0,130 0,130 0,430
60 30 29848,32 0,050 0,180 0,094
90 30 29848,24 0,080 0,260 0,130
120 30 29848,09 0,150 0,410 0,230
150 30 29847,88 0,210 0,620 0,360
180 30 29847,6 0,280 0,900 0,490
210 30 29846,82 0,780 1,680 1,060
240 30 29845,65 1,170 2,850 1,950
270 30 29844,31 1,340 4,190 2,510
300 30 29842,59 1,720 5,910 3,060
330 30 29840,68 1,910 7,820 3,630
360 30 29838,83 1,850 9,670 3,760
16
Masa cumulata
erodata mc [mg] Material CuAl10Fe3 (566)
12
Suprafata 2
360; 9,67
8 330; 7,82
4 3 2
y = -1E-09x + 1E-06x - 0,0002x + 0,0126x
300; 5,91
270; 4,19
4
240; 2,85
210; 1,68
60; 0,18 90; 0,26 120; 0,41 150; 0,62
0 0; 010; 0,1 30; 0,13
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
- 85 -
Ing.
Daniel
Chiruş
16
Masa cumulata
erodata mc [mg] Material CuAl10Fe3 (566)
12
Suprafata 2
360; 9,67
330; 7,82
8
300; 5,91
270; 4,19
4 240; 2,85
210; 1,68
180; 0,9
150; 0,62
0; 0 10; 0,1 30; 0,13 60; 0,18 90; 0,26 120; 0,41 Timp cumulat [min]
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
Fig. 4.37 Curba pierderii de material funcţie de timp pentru CuAl10Fe3 (şarjă 566)
4
330; 3,760
Viteza de eroziune 300; 3,630 360; 3,620
Vec [mg/h] 270; 3,060
3
240; 2,510
y = -9E-15x6 + 2E-11x5 - 1E-08x4 + 4E-06x3 - 0,0004x2 + 0,0182x
2 210; 1,950
Suprafata 2
180; 1,060
1
10; 0,430 150; 0,490

120; 0,360
30; 0,094 60; 0,130
0 0; 0,000
0 60 120 180 240 300 360

Grafic 1
4 330; 3,760
300; 3,630 360; 3,620
Viteza de eroziune
270; 3,060
Vec [mg/h]
3
240; 2,510
210; 1,950
2
Suprafata 2
180; 1,060
1
10; 0,430 150; 0,490
120; 0,360
90; 0,230
30; 0,094 60; 0,130 Timp cumulat [min]
0; 0,000
0
0 10 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
Grafic 2
pentru CuAl10Fe3 (şarjă 566)
- 86 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 4.39 Imagini ale probei CuAl10Fe3 (şarjă 566)
- 87 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Ca o concluzie finală, materialul cel mai rezistent la eroziune

cavitaţională a fost CuAl10Fe3 (şarjă 566), acesta pierzând doar 9,67 mg, la
polul opus fiind materialul CuAl9 (şarjă 560) care a pierdut 22,33 mg.
În urma cercetării privind comportamentul întregului circuit la frecvenţa
20 ±0,5 kHz, amplitudinea de 50 µm şi folosind metoda indirectă de cavitaţie
pe materiale din bronz, s-a ajuns la concluzia că aparatul funcţionează în
parametrii garantaţi.
4.4 Proiectarea 3D a suporturilor de prindere a probelor pentru

metoda indirectă
4.4.1 Generalităţi
În acest subcapitol se vor prezenta 3 tipuri de suporturi de prindere a
epruvetelor proiectate 3D cu ajutorul programului SolidWorks [71], [72].
Suporturile de prindere sunt proiectate pentru metoda indirectă privind
cercetarea eroziunii cavitaţionale şi se doresc a fi realizate pentru cercetări
experimentale viitoare.
4.4.2 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 1

Părţile componente cât şi asamblarea 3D a suportului de prindere
numărul 1 sunt descrise în figura 4.40 după cum urmează:
a) Piesa 1
- 88 -
Ing.
Daniel
Chiruş
b) Piesa 2
c) Piesa 3
d) Piesa 4
e) Ansamblul 3D împreună cu proba de f) Ansamblul 3D împreună cu proba de

lucru – Vedere 1 lucru – Vedere 2
Fig. 4.40 Proiectarea 3D a suportului de prindere numărul 1
- 89 -
Ing.
Daniel
Chiruş

numărul 2 sunt descrise în figura 4.41:
a) Piesa 1 – Vedere 1
b) Piesa 1 – Vedere 2
c) Piesa 2 d) Piesa 3
- 90 -
Ing.
Daniel
Chiruş
e) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru – Vedere 1
f) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru – Vedere 2
- 91 -
Ing.
Daniel
Chiruş

numărul 3 sunt descrise în figura 4.42 după cum urmează:
a) Piesa 1
b) Piesa 2
c) Piesa 3 (de 4x)
- 92 -
Ing.
Daniel
Chiruş
d) Explozie de elemente
e) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru cilindrică – Vedere 1
f) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru cilindrică – Vedere 2
- 93 -
Ing.
Daniel
Chiruş
g) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru cubică – Vedere 1
h) Ansamblul 3D împreună cu proba de lucru cubică – Vedere 2

În concluzie au fost proiectate 3 tipuri de suporturi (prezentate anterior

în detaliu) care au trebuit să îndeplinească cel puţin 3 condiţii:
o geometria suporturilor trebuia să se încadreze în dimensiunile serpentinei
de răcire a standului de cavitaţie, dimensiunea fiind Φ = 90 mm;
o masa unui suport trebuia să fie de minim 250 mg pentru a nu vibra în
timpul testelor de eroziune cavitaţională;
o aceste suporturi nu trebuie să se oxideze în mediul lichid unde se
efectuează încercările propriu-zise, de aceea o partea din componentele
acestor suporturi se doresc a fi realizate din material plastic (textolit sau
plexiglas) dar şi din oţel inoxidabil.
- 94 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.5 Curbele şi parametrii caracteristici procesului de eroziune

cavitaţională
Analiza comportării unui material la eroziunea cavitaţională în condiţii de
laborator, se face prin măsurarea cantităţii de material îndepărtat în intervale
de timp bine specificate.
Conform standardului G 32-10 [97], curba de pierdere de material şi
curba vitezei de eroziune cavitaţională funcţie de timp sunt prezentate în figura
4.43, de unde rezultă şi stadiile vitezei de eroziune cavitaţională şi anume:
stadiul de incubaţie, accelerare, staţionare şi decelerare.
Fig. 4.43 Curba pierderii de material şi vitezei de eroziune funcţie de timp
Pierderea de material se determină experimental prin cântărire şi

reprezintă cantitatea de material erodată în urma atacului cavitaţional.
Conform literaturii de specialitate [86], [12], [14], se definesc următorii
parametrii care caracterizează comportarea materialelor la eroziunea
cavitaţională:
- 95 -
Ing.
Daniel
Chiruş
a) viteza de eroziune cavitaţională:

∆m
Vec = [mg / min] (4.1)
∆t
unde: ∆m [mg] este pierderea de masă corespunzătoare perioadei de
atac cavitaţional;
∆t [min] este durata perioadei de atac cavitaţional.
b) panta curbelor de pierdere masică mt sau pierdere volumică Vt;
c) adâncimea medie de pătrundere a eroziunii:
10 6 * ∆mt
MDE = [ µm] (4.2)
ρ * Ae
unde: Ae [mm2] – aria suprafeţei erodate;
ρ [kg/m3] – densitatea materialului.
d) viteza adâncimii medii de pătrundere a eroziunii:
10 6 * ∆mt
MDER = [ µm / min] (4.3)
∆t * ρ * Ae
e) rezistenţa la cavitaţie:
1
Re = [min/ µm] (4.4)
MDER
f) adâncimea maximă erodată;
g) viteza maximă a eroziunii Vmax;
h) timpul de incubaţie ti;
4.6 Concluzii
La sfârşitul acestui capitol, se pot face următoarele concluzii:
- s-u prezentat standul de încercări la eroziune cavitaţională din cadrul
CCHAPT Reşiţa, procedura de testare şi standardele internaţionale în domeniu;
- materialul de tip VeroBlue, are un comportament mai slab decât al
bronzului, fapt ce exclude folosirea lui la palete de rotoare de turbine, care
funcţionează într-un regim cu eroziune cavitaţională;
- în urma cercetărilor preliminare, întregul circuit cu frecvenţa de 20
±0,5 kHz şi amplitudinea de 50 µm, prin metoda indirectă de cavitaţie,
funcţionează la parametrii garantaţi;
- 96 -
Ing.
Daniel
Chiruş
- cele 3 suporturi de prindere proiectate pentru probe cilindrice şi cubice,

vor fi folosite la cercetările ulterioare, privind eroziunea cavitaţională a
materialelor folosind metoda indirectă de cavitaţie;
- în finalul capitolului s-au definit parametrii caracteristici ai procesului de
eroziune cavitaţională.
- 97 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.5 SIMULĂRI NUMERICE EFECTUATE PE SONOTRODELE FOLOSITE LA

STANDUL DE CAVITAŢIE
5.1 Introducere
Sonotrodele fac parte din compenenţa standului de cavitaţie folosit în
cercetarea experimentală a acestei teze de doctorat.
Standul de cavitaţie descris în capitolul 4, a venit echipat cu două
sonotrode din titan pentru: epruvete din aluminiu şi oţel, ambele fiind folosite
pentru încercări cavitaţionale prin metoda directă de cavitaţie.
Se prezintă în continuare desenele de execuţie ale sonotrodei respectiv
epruvetei originale, ambele aparţinând firmei Telsonic Ultrasocnics (fig. 5.1 şi
5.2) [107], cât şi sonotrodele proiectate şi realizate în cadrul UEMR în ultimii 2
ani de cercetare ştiinţifică (fig. 5.3).
Fig. 5.1 Desen de execuţie Fig. 5.2 Desen de execuţie

sontrodă originală epruvetă originală
- 98 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 5.3 Sonotrode proiectate şi realizate în cadrul UEMR
Din figura 5.3, se observă faptul că în cercetarea ştiinţifică din cadrul

UEMR, privind eroziunea cavitaţională în laborator, s-au folosit sonotrode şi
epruvete pentru metoda directă şi indirectă de cavitaţie.
În acest capitol se va face o cercetare teoretică în domeniul ultrasunetelor
şi sonotrodelor, cât şi simulări numerice, obţinându-se rezultate relevante,
privind cele 2 sonotrode proiectate şi realizate pentru cercetarea propriu-zisă
din capitolul 6.
5.2 Noţiuni generale despre ultrasunete şi sonotrode

Propagarea energiei acustice de la o sursă într-un mediu elastic se face
sub formă de unde acustice. Undele acustice sunt o varietate de unde elastice,
care din punct de vedere al frecvenţei se clasifică astfel [1]:
o unde infrasonore, cuprinse între 0,5 şi 20 Hz;
o unde sonore, cuprinse între 20 şi 20.000 Hz;
o unde ultrasonore, cuprinse între 16.000 şi 109-1010 Hz (acest domeniu
fiind de interes, deoarece frecvenţa proprie cu care funcţionează
generatorul de ultrasunete este de ~20.000 Hz);
o unde hipersonore, cuprinse între 1010 şi 1014 Hz.
- 99 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În general, un sistem ultraacustic este compus din traductorul

electromecanic, transformatorul acustic şi elementele de cuplare (aici fiind
inclusă şi sonotroda sau concentratorul acustic) [34].
Materialele utilizate pentru construcţia sonotrodelor sunt aliajele de titan,
duraluminiu, oţelurile carbon, oţelurile aliate şi cele de scule. În cazul oţelurilor
aliate şi în cele cu conţinut ridicat de carbon, pierderile de energie acustică sunt
mult mai mici decât în oţelurile cu conţinut scăzut de carbon [85].
Experimental s-a constatat că pe lângă vibraţiile longitudinale, mai apar în
interiorul sonotrodelor şi vibraţii radiale şi torsionale, precum şi alte tipuri de
vibraţii nedorite care disipă o bună parte din energie. În interiorul materialelor
din care sunt confecţionate sonotrodele, ultrasunetele se reflectă când întâlnesc
defecte ale materialului respectiv [34].
Elementul cel mai important al unei sonotrode îl constituie lungimea lui
„L”, iar o mărime foarte importantă ce caracterizează sonotroda este factorul de
amplificare notat cu „N”.
În continuare, în tabelul 5.1 se prezintă tipurile de variaţie a secţiunii
sonotrodelor, iar în tabelul 5.2 valorile factorului de multiplicare N pentru
diferite secţiuni ale câtorva tipuri de sonotrode existente [1].
Tab. 5.1 Tipurile de variaţie a secţiunii sonotrodelor
Nr. Număr
Forma sonotrodei Ecuaţia curbei y=f(x)
crt. relaţie
 x −l 
1 y = R f + b 1 −  (5.1)
 a 
 x − l  z 
2 y = R f + b 1 −   (5.2)
 a  
 x−l 
3 y = R f + b 1 − 
 (5.3)
 a 
- 100 -
Ing.
Daniel
Chiruş
b   2( x − l ) 
3
4 y = Rf + 1 +  1 −  (5.4)
2   a 

 x−l
3
5 y = R f + b 1 −  (5.5)
 a 
b 2( x − l ) 
6 y = R f + 1 +  (5.6)
2 a 
 x−l 
7 y = R f + b 1 + 3 
 (5.7)
 a 
Tab. 5.2 Valorile factorului de multiplicare N pentru diferite secţiuni ale sonotrodelor
Factorul de
Nr. Tipul Forma Număr
multiplicare în regim
crt. sonotrodei secţiunii relaţie
de funcţionare
Cilindrică D0
1 N= (5.8)
exponenţială Df
Dreptunghiulară N = a 0 b0 / a p b p
2 (5.9)
exponenţială
Inelară D
3 N= (5.10)
exponenţială D −d2
2
cos kl1
Nr = N
cos kl 2
Cilindric +
4 ω (5.11)
exponenţială unde: k =
C
şi l 3 = 0
- 101 -
Ing.
Daniel
Chiruş
5.3 Simularea numerică a sonotrodelor

Simularea numerică a sonotrodelor a folosit programul SolidWorks [72]
(versiune educaţională - 2011), prin intermediul căruia s-a făcut analiza modală
privind determinarea coeficienţilor de participare masică şi a frecvenţelor sau
calcule de frecvenţă proprie [73], [50], [51].
Scopul acestei cercetări/simulări este calibrarea de noi sonotrode din oţel
destinate testării eroziunii cavitaţionale prin metoda indirectă. Prin calibrare se
urmăreşte atingerea frecvenţei proprii de 20000 ± 500 Hz.
Astfel s-a proiectat ansamblul compus dintr-un transformator mecanic,
sonotrodă şi şuruburile de fixare, iar plecând de la o geometrie iniţială a
sonotrodei, calibrarea se va realiza prin scurtarea lungimii acesteia.
De asemenea, punând bază pe cercetările anterioare din cadrul UEMR
[75], [76], [74] (în care s-au obţinut rezultate relevante privind simularea şi
măsurarea frecvenţei proprii pentru funcţionarea standului experimental de
cavitaţie) şi pornind de la procurarea unor bare din oţel din material C10 şi C45,
s-au realizat în mod practic 2 sonotrode.
Pentru calculul frecvenţei proprii trebuie parcurse următoarele etape
[106]:
o Creare geometrie piese în SolidWorks: transformator mecanic, sonotrodă,
tijă transformator mecanic şi şuruburi de fixare;
o Creare ansamblu 3D în SolidWorks;
o Activare modul Simulation;
o Creare studiu de simulare de tip frecvenţă şi denumire studiu; din
opţiunea studiului de tip frecvenţă se activează Properties, unde se
setează numărul modurilor de frecvenţă calculate, în cazul de faţă s-a
mers pe câte 20 şi 25 de moduri de vibraţie, iar modurile de vibraţie care
au valorii cuprinse între 20000 ± 500 Hz vor fi marcate cu culoare roşie;
o Selecţie material din librăria de materiale SolidWorks, unde s-au folosit
mai multe tipuri de materiale cu proprietăţi diferite;
o Aplicare restrângeri; ansamblul este fixat în partea superioară pe cele 6
şuruburi de fixare prin opţiunea Fixed Geometry;
o Discretizare în elemente finite (mesh) şi calcul analiză;
- 102 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o Vizualizare rezultate; pentru identificarea modurilor de vibraţie axiale

(direcţia axială fiind orientată pe axa Y a sistemului de referinţă) se va
activa opţiunea List Mass Participation, care va afişa tabelar, numărul de
ordine al modului de vibraţie, frecvenţa calculată şi coeficientul de
participare masică pe direcţiile normalizate X, Y şi Z; iar dintre modurile
de vibraţie calculate ne interesează numai cele axiale, adică cele pentru
care coeficienţii pe direcţiile X respectiv Z sunt nuli sau cu valori
nesemnificative comparativ cu valoarea coeficientului pe direcţia Y.
o Reducerea lungimii sonotrodei şi reluarea calcului de frecvenţă proprie.
Se prezintă în figura 5.4 ansamblul proiectat al sonotrodei, respectiv o
imagine a discretizării în elemente finite (fig. 5.5), iar tabelele 5.3 proprietăţile
materialelor folosite pentru simulare, respectiv compoziţia chimică şi
proprietăţile mecanice ale sonotrodei originale din titan a standului de cavitaţie
în tabelul 5.4 şi 5.5.
Fig. 5.4 Ansamblu 3D Fig. 5.5 Imagine discretizare

transformator-sonotrodă ansamblu 3D
- 103 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 5.3 Proprietăţile mecanice ale materialelor folosite în simulare
Limita Limita Modulul de Coeficentul
Tip Densitatea
de curgere de rupere elasticitate lui Poisson
material 2
[N/mm ] [N/mm²] [kg/m³] [N/mm2] [-]
C10 600 420 7850 2,1x105 0,28
C45 275 420 7800 2,1x105 0,28
Oţel aliat 620,422 723,826 7700 2,1x105 0,28
Ti6Al4V
105 827,371 4428,78 1,048x105 0,31
(tratat)
Titan pur 140 235 4600 1,1x105 0,3
Tab. 5.4 Compoziţia chimică a materialului Ti6Al4V (recopt) [%]

Al Fe O Ti V
6 Maxim 0,25 Maxim 0,2 90 4
Tab. 5.5 Proprietăţile mecanice ale materialelor folosite în simulare

Limita Rezistenţa la Modulul de Coeficentul
Densitatea
de rupere oboseală elasticitate lui Poisson
[MPa] [MPa] [kg/m³] [GPa] [-]
880 420 4430 113,8 0,342
Astfel prin simulare pentru mai multe lungimi ale sonotrodei s-a calculat
frecvenţa proprie a acesteia în SolidWorks. Rezultatele obţinute pentru
materialul C45 asociat sonotrodei sunt prezentate detaliat în tabelele şi figurile
specificate în tabelul 5.6 (paragraful 5.3.1), iar pentru materialul C10 în tabelul
5.7 (paragraful 5.3.2).
Tab. 5.6 Centralizator tabele şi figuri pentru rezultate materialului C45
Lungime Lungime Număr figură Tabel cu

Sonotrodă L Eliminată ∆L cu schiţă frecvenţe
mm mm sonotrodă calculate
157 0 Fig. 5.6 Tab.5.8
156 1 Fig. 5.7 Tab.5.9
155,5 0.5 Fig. 5.8 Tab.5.10
155 0.5 Fig. 5.9 Tab.5.11
154,7 0.8 Fig. 5.10 Tab.5.12
154,5 0.2 Fig. 5.11 Tab.5.13
154,3 0.1 Fig. 5.12 Tab.5.14
154,2 0.1 Fig. 5.13 Tab.5.15
153,7 0.5 Fig. 5.14 Tab.5.16
153,1 0.6 Fig. 5.15 Tab.5.17
- 104 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 5.7 Centralizator tabele şi figuri pentru rezultate materialului C10
Lungime Lungime Număr figură Tabel cu

Sonotrodă L Eliminată ∆L cu schiţă frecvenţe
mm mm sonotrodă calculate
155,5 0 Fig. 5.19 Tab.5.19
154,5 1 Fig. 5.20 Tab.5.20
154,3 0.2 Fig. 5.21 Tab.5.21
154,2 0.1 Fig. 5.22 Tab.5.22
154,1 0.1 Fig. 5.23 Tab.5.23
154 0.1 Fig. 5.24 Tab.5.24
153,7 0.7 Fig. 5.25 Tab.5.25
153,1 0.6 Fig. 5.26 Tab.5.26
153 0.1 Fig. 5.27 Tab.5.27
152,5 0.5 Fig. 5.28 Tab.5.28
Pe lângă aceste cercetări care au fost prezentate în detaliu, au mai fost

simulate şi alte cazuri şi anume:
o pentru sonotroda cu material Ti6Al4V (tratat), cu o lungime totală de 154
mm, s-a modificat lungimea porţiunii cilindrice cu diametrul de 39,5 mm
pentru mai multe dimensiuni: 90 mm, 89 mm, 88 mm, 87,5 mm, 87 mm,
86,5 mm, 86 mm, 85 mm, 84 mm şi 83 mm; lungimea optimă a fost cea
de 87,5 mm, unde frecvenţa obţinută la modul de vibraţie numărul 19 a
fost de 20.006 Hz;
o în continuare s-a realizat o simulare detaliată a următoarelor dimensiuni
ale lungimii porţiunii cilindrice şi anume: 87,48 mm, 87,47 mm, 87,46
mm, 87,45 mm şi 87,4 mm; lungimea optimă a fost cea de 87,48 mm şi
87,47 mm, unde frecvenţa obţinută la modul de vibraţie numărul 19 a
fost de 20.003 Hz;
o aceste dimensiuni s-au aplicat la diferite materiale din biblioteca
SolidWorks, unde s-au obţinut următoarele rezultate ale frecvenţei
proprii:
• cobalt: f = 19.615 Hz;
• molibden: f = 21.595 Hz;
• nichel: f = 19.896 Hz;
• vanadiu: f = 19.649 Hz.
- 105 -
Ing.
Daniel
Chiruş
5.3.1 Rezultatele simulării sonotrodei din materialul C45
Tab. 5.8 Frecvenţă sonotrodă C45 - lungimea de 157 mm

Număr Frecvenţa Direcţia Direcţia Direcţia
Mod [Hz] X Y Z
1 956,26 0,3742800 0,0000000 0,0000250
2 957,81 0,0000251 0,0000000 0,3748100
3 3116,3 0,0767250 0,0000000 0,0001692
4 3121,4 0,0001694 0,0000000 0,0758840
5 5364,9 0,0000000 0,0000006 0,0000000
6 6065,1 0,0409740 0,0000077 0,0000883
7 6086,2 0,0000910 0,0000454 0,0404550
8 6263,8 0,0000007 0,6992300 0,0000054
9 7356,9 0,0082979 0,0000006 0,2910000
10 7360,8 0,2900800 0,0000000 0,0082840
11 12541 0,0000001 0,0000000 0,0000026
12 12777 0,0608360 0,0000000 0,0000147
13 12798 0,0000131 0,0000002 0,0597390
14 13019 0,0000005 0,0000001 0,0000000
15 15427 0,0000000 0,2661000 0,0000001
16 15611 0,0000000 0,0000085 0,0000000
17 17093 0,0471450 0,0000001 0,0000953
18 17121 0,0001037 0,0000001 0,0488380
19 19229 0,0000000 0,0065595 0,0000000
20 20698 0,0002675 0,0000000 0,0608400
21 20750 0,0612590 0,0000000 0,0002794
22 23484 0,0000048 0,0000000 0,0018825
23 23584 0,0024684 0,0000000 0,0000075
24 25431 0,0000000 0,0000002 0,0000000
25 25887 0,0000000 0,0024213 0,0000000
Fig. 5.6 Schiţă sonotrodă C45 - lungimea de 157 mm
- 106 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 961,07 0,3751000 0,0000000 0,0003962
2 962,56 0,0003979 0,0000000 0,3756400
3 3182,2 0,0768390 0,0000000 0,0000462
4 3187,7 0,0000463 0,0000000 0,0760020
5 5367,6 0,0000001 0,0000002 0,0000000
6 6106,9 0,0386310 0,0000005 0,0000508
7 6127,7 0,0000542 0,0000035 0,0380940
8 6271,8 0,0000000 0,6992800 0,0000005
9 7357,9 0,0046585 0,0000002 0,2961600
10 7363,1 0,2950200 0,0000000 0,0046575
11 12550 0,0000005 0,0000000 0,0000001
12 12863 0,0622360 0,0000001 0,0000959
13 12884 0,0000939 0,0000000 0,0611040
14 13189 0,0000002 0,0000000 0,0000001
15 15441 0,0000001 0,2671300 0,0000001
16 15655 0,0000000 0,0000012 0,0000000
17 17300 0,0481180 0,0000005 0,0000285
18 17325 0,0000240 0,0000001 0,0498960
19 19397 0,0000000 0,0055396 0,0000000
20 20781 0,0000017 0,0000001 0,0587240
21 20836 0,0593800 0,0000000 0,0000010
22 23542 0,0000010 0,0000000 0,0015560
23 23640 0,0021139 0,0000000 0,0000035
24 25442 0,0000000 0,0000002 0,0000000
25 25980 0,0000000 0,0024680 0,0000000
- 107 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 5.10 Frecvenţă sonotrodă C45 - lungimea de 155,5 mm
Mod [Hz] X Y Z
1 963,37 0,3761200 0,0000000 0,0000048
2 964,93 0,0000047 0,0000000 0,3766500
3 3215,7 0,0767780 0,0000000 0,0001318
4 3221,6 0,0001328 0,0000000 0,0759140
5 5367,8 0,0000000 0,0000008 0,0000000
6 6129,2 0,0374280 0,0000065 0,0000336
7 6149,5 0,0000343 0,0000925 0,0369050
8 6275,1 0,0000006 0,6995100 0,0000089
9 7359,6 0,0084387 0,0000009 0,2931300
10 7363,2 0,2921800 0,0000000 0,0084211
11 12554 0,0000004 0,0000000 0,0000007
12 12905 0,0621270 0,0000001 0,0008097
13 12926 0,0008265 0,0000002 0,0611150
14 13273 0,0000000 0,0000001 0,0000001
15 15454 0,0000000 0,2671800 0,0000001
16 15677 0,0000000 0,0000394 0,0000001
17 17406 0,0486260 0,0000001 0,0000210
18 17431 0,0000259 0,0000002 0,0505220
19 19482 0,0000000 0,0050867 0,0000000
20 20829 0,0004169 0,0000000 0,0569280
21 20885 0,0577050 0,0000000 0,0004401
22 23580 0,0000046 0,0000000 0,0014032
23 23677 0,0018770 0,0000000 0,0000057
24 25448 0,0000000 0,0000000 0,0000000
25 26037 0,0000000 0,0024955 0,0000000
Fig. 5.8 Schiţă sonotrodă C45 - lungimea de 155,5 mm
- 108 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 965,78 0,3751500 0,0000000 0,0015096
2 967,24 0,0015119 0,0000000 0,3757000
3 3249,8 0,0769350 0,0000000 0,0000774
4 3255,6 0,0000757 0,0000000 0,0760810
5 5369,3 0,0000000 0,0000002 0,0000000
6 6151,3 0,0361230 0,0000001 0,0001065
7 6172 0,0001078 0,0000519 0,0356220
8 6278,2 0,0000002 0,6996500 0,0000086
9 7360,5 0,0421380 0,0000024 0,2602000
10 7366,1 0,2590500 0,0000001 0,0422090
11 12556 0,0000000 0,0000002 0,0000000
12 12945 0,0635660 0,0000001 0,0000144
13 12965 0,0000150 0,0000000 0,0626110
14 13364 0,0000005 0,0000001 0,0000001
15 15455 0,0000000 0,2676000 0,0000001
16 15702 0,0000000 0,0000220 0,0000001
17 17507 0,0493140 0,0000004 0,0000025
18 17531 0,0000027 0,0000006 0,0512310
19 19563 0,0000000 0,0046591 0,0000000
20 20876 0,0000170 0,0000002 0,0559570
21 20935 0,0568600 0,0000000 0,0000178
22 23612 0,0000009 0,0000001 0,0012087
23 23706 0,0017828 0,0000000 0,0000047
24 25445 0,0000000 0,0000003 0,0000000
25 26080 0,0000000 0,0025005 0,0000000
- 109 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 967,01 0,3769200 0,0000000 0,0000423
2 968,59 0,0000420 0,0000000 0,3775100
3 3270,2 0,0768730 0,0000000 0,0001853
4 3276,4 0,0001849 0,0000000 0,0760320
5 5368,8 0,0000000 0,0000002 0,0000000
6 6164,4 0,0354210 0,0000002 0,0000404
7 6184,9 0,0000381 0,0000065 0,0349210
8 6281,6 0,0000001 0,6995100 0,0000011
9 7362,9 0,0319910 0,0000004 0,2706800
10 7366,8 0,2696700 0,0000001 0,0320140
11 12564 0,0000001 0,0000000 0,0000000
12 12967 0,0639690 0,0000001 0,0000188
13 12988 0,0000214 0,0000001 0,0628840
14 13410 0,0000000 0,0000000 0,0000000
15 15466 0,0000000 0,2679300 0,0000001
16 15718 0,0000000 0,0000159 0,0000000
17 17572 0,0489960 0,0000001 0,0007833
18 17591 0,0007536 0,0000000 0,0508960
19 19618 0,0000000 0,0044292 0,0000001
20 20903 0,0000545 0,0000000 0,0551440
21 20961 0,0561110 0,0000000 0,0000566
22 23635 0,0000001 0,0000000 0,0011785
23 23728 0,0016386 0,0000000 0,0000033
24 25446 0,0000000 0,0000001 0,0000000
25 26103 0,0000000 0,0025297 0,0000000
- 110 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 967,9 0,3762400 0,0000000 0,0009974
2 969,58 0,0009946 0,0000000 0,3768100
3 3284,1 0,0771550 0,0000000 0,0000029
4 3290,2 0,0000027 0,0000000 0,0762230
5 5369,3 0,0000000 0,0000002 0,0000000
6 6173,6 0,0349540 0,0000076 0,0000168
7 6194,5 0,0000174 0,0000685 0,0344080
8 6283,2 0,0000002 0,6994600 0,0000040
9 7362,6 0,0005083 0,0000001 0,3025700
10 7366,5 0,3014000 0,0000001 0,0005085
11 12562 0,0000002 0,0000000 0,0000001
12 12981 0,0640540 0,0000001 0,0001734
13 13003 0,0001788 0,0000003 0,0630660
14 13446 0,0000003 0,0000001 0,0000001
15 15469 0,0000000 0,2680700 0,0000000
16 15730 0,0000000 0,0000123 0,0000001
17 17612 0,0496860 0,0000000 0,0004101
18 17633 0,0004071 0,0000000 0,0516200
19 19650 0,0000000 0,0042603 0,0000000
20 20926 0,0000578 0,0000001 0,0545420
21 20979 0,0555100 0,0000000 0,0000588
22 23651 0,0000055 0,0000000 0,0010490
23 23748 0,0015245 0,0000000 0,0000074
24 25450 0,0000000 0,0000001 0,0000000
25 26131 0,0000000 0,0025416 0,0000000
- 111 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 968,88 0,3773800 0,0000000 0,0000864
2 970,46 0,0000861 0,0000000 0,3779400
3 3297,8 0,0769460 0,0000000 0,0002575
4 3304,3 0,0002597 0,0000000 0,0760280
5 5369,2 0,0000000 0,0000003 0,0000000
6 6183,3 0,0343680 0,0000030 0,0000152
7 6203,5 0,0000139 0,0000273 0,0338540
8 6284,9 0,0000000 0,6996600 0,0000023
9 7362,7 0,0006365 0,0000001 0,3028400
10 7367,1 0,3016700 0,0000001 0,0006347
11 12560 0,0000000 0,0000000 0,0000004
12 12998 0,0641440 0,0000000 0,0003509
13 13019 0,0003483 0,0000001 0,0630620
14 13475 0,0000000 0,0000000 0,0000003
15 15472 0,0000000 0,2680500 0,0000000
16 15742 0,0000000 0,0000033 0,0000000
17 17658 0,0481520 0,0000000 0,0022580
18 17668 0,0022068 0,0000001 0,0501420
19 19685 0,0000000 0,0041499 0,0000000
20 20944 0,0000006 0,0000000 0,0539600
21 21005 0,0549900 0,0000000 0,0000009
22 23664 0,0000039 0,0000000 0,0010304
23 23759 0,0014757 0,0000000 0,0000060
24 25452 0,0000000 0,0000000 0,0000000
25 26154 0,0000000 0,0025526 0,0000000
- 112 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 969,36 0,3775100 0,0000000 0,0000490
2 970,9 0,0000496 0,0000000 0,3780700
3 3304,8 0,0771620 0,0000000 0,0000850
4 3311,2 0,0000824 0,0000000 0,0762400
5 5369,6 0,0000000 0,0000003 0,0000000
6 6188,1 0,0340730 0,0000022 0,0000485
7 6208,7 0,0000394 0,0000132 0,0335460
8 6285,5 0,0000001 0,6996400 0,0000011
9 7365,1 0,0507540 0,0000000 0,2526300
10 7367,8 0,2517100 0,0000000 0,0508260
11 12563 0,0000000 0,0000000 0,0000009
12 13004 0,0645990 0,0000000 0,0000017
13 13027 0,0000018 0,0000000 0,0635830
14 13495 0,0000005 0,0000000 0,0000000
15 15473 0,0000000 0,2681600 0,0000002
16 15749 0,0000000 0,0000072 0,0000000
17 17676 0,0492720 0,0000001 0,0012734
18 17694 0,0012153 0,0000001 0,0511790
19 19701 0,0000000 0,0040619 0,0000000
20 20958 0,0000118 0,0000000 0,0538080
21 21015 0,0547210 0,0000000 0,0000143
22 23667 0,0000012 0,0000000 0,0010048
23 23765 0,0014717 0,0000000 0,0000038
24 25452 0,0000000 0,0000001 0,0000000
25 26159 0,0000000 0,0025579 0,0000000
- 113 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 971,57 0,3779500 0,0000000 0,0001175
2 973,23 0,0001166 0,0000000 0,3785000
3 3339,9 0,0773970 0,0000000 0,0000003
4 3346,4 0,0000001 0,0000000 0,0764520
5 5370,4 0,0000000 0,0000000 0,0000000
6 6212,5 0,0326290 0,0000402 0,0000155
7 6232,5 0,0000159 0,0001180 0,0319520
8 6287,6 0,0000034 0,6997100 0,0000054
9 7363,8 0,0000298 0,0000000 0,3045900
10 7367,1 0,3033400 0,0000002 0,0000294
11 12568 0,0000002 0,0000005 0,0000036
12 13040 0,0653330 0,0000002 0,0000019
13 13066 0,0000022 0,0000000 0,0640770
14 13581 0,0000005 0,0000000 0,0000001
15 15477 0,0000001 0,2683000 0,0000001
16 15780 0,0000001 0,0000098 0,0000000
17 17776 0,0506910 0,0000001 0,0007279
18 17797 0,0007044 0,0000000 0,0527230
19 19785 0,0000001 0,0037144 0,0000000
20 21011 0,0000064 0,0000001 0,0523060
21 21069 0,0532030 0,0000000 0,0000098
22 23713 0,0000012 0,0000000 0,0008890
23 23806 0,0012895 0,0000000 0,0000004
24 25453 0,0000000 0,0000000 0,0000000
25 26218 0,0000000 0,0025763 0,0000000
- 114 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 974,38 0,3785100 0,0000000 0,0002105
2 975,95 0,0002110 0,0000000 0,3790400
3 3382,2 0,0775640 0,0000000 0,0000518
4 3389 0,0000516 0,0000000 0,0766630
5 5371,4 0,0000000 0,0000002 0,0000001
6 6242,9 0,0307570 0,0000131 0,0000678
7 6262,8 0,0000713 0,0009430 0,0301520
8 6292,3 0,0000008 0,6990700 0,0000514
9 7364,4 0,0049840 0,0000006 0,3006300
10 7368 0,2995700 0,0000003 0,0049879
11 12567 0,0000002 0,0000001 0,0000002
12 13083 0,0658900 0,0000000 0,0000000
13 13111 0,0000001 0,0000002 0,0648590
14 13683 0,0000004 0,0000001 0,0000000
15 15482 0,0000000 0,2685500 0,0000000
16 15823 0,0000000 0,0000107 0,0000001
17 17897 0,0523430 0,0000000 0,0004010
18 17913 0,0003956 0,0000004 0,0543700
19 19887 0,0000000 0,0033066 0,0000000
20 21079 0,0000212 0,0000001 0,0502820
21 21135 0,0512770 0,0000001 0,0000200
22 23762 0,0000027 0,0000000 0,0006472
23 23853 0,0010764 0,0000000 0,0000057
24 25462 0,0000000 0,0000000 0,0000000
25 26285 0,0000000 0,0026055 0,0000000
- 115 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 5.18 Caracteristici ale simulării pentru L = 153,1 mm
Număr mod de vibraţie
M5 M15 M19
Frecvenţă [Hz] 5371,4 15482 19887
Viteză unghiulară
33750 97277 1.2495e+005
[rad/sec]
Număr noduri 199627
Număr elemente 141072
Deformare min./Nod 0 mm / 72
Deformare max./Nod 1639.8 mm/129604 1245 mm/17746 3123.65 mm/129687
Imagine
Fig. 5.16 Fig. 5.17 Fig. 5.18
corespunzătoare
Fig. 5.16 Deformaţie mod 5 Fig. 5.17 Deformaţie mod 15
Fig. 5.18 Deformaţie mod 19 (f = 19.887 Hz)
- 116 -
Ing.
Daniel
Chiruş
5.3.2 Rezultatele simulării sonotrodei din materialul C10

Mod [Hz] X Y Z
1 960.28 0.37708 0,0000001 0.00010894
2 961.8 0.00011028 0,0000003 0.37766
3 3205.9 0.076656 0,0000041 0.0003374
4 3211.8 0.00033902 0,0000376 0.075845
5 5352.5 0,0001666 0,0000265 0,0001459
6 6114.4 0.037942 0,1197100 0,0382700
7 6134.5 0,3793700 0,4359700 0.037455
8 6258.4 0,0065385 0.69971 0,0030250
9 7360.4 0.020615 0,0012211 0.27926
10 7362.9 0.2784 0,0000629 0.020659
11 12556 0,0012175 0,0048828 0,0098395
12 12881 0.062239 0,0000641 0.0003894
13 12901 0.00038096 0,0001376 0.061121
14 13238 0,0009467 0,0000049 0,0036792
15 15447 0,0007366 0.26687 1.27e-007
16 15652 0,0000216 0,0664550 0,0001344
17 17370 0.047549 0,0014758 0.00085831
18 17392 0.00082321 0,0020379 0.049353
19 19435 0,0000004 0.0053583 0,0003307
20 20805 0.00059095 0,0007407 0.057166
- 117 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 964.94 0.37821 0,0000022 0.00017282
2 966.46 0.00017371 0,0000007 0.37879
3 3274 0.077252 0,0000044 0,2155700
4 3280.3 0,1974200 0,0000250 0.076342
5 5354.1 0,0000041 0,0030385 0,0001468
6 6159.4 0.035459 0,0120080 0,6229400
7 6180.2 0,5537200 0,3452400 0.034981
8 6264.8 0,0007350 0.70016 0,0558120
9 7359.1 0.015422 0,0134320 0.28622
10 7365.5 0.28506 0,0026372 0.01542
11 12558 0,0036614 0,0031214 0,0105080
12 12959 0.063881 0,0004468 0,0842850
13 12979 0,0887270 0,0004103 0.062922
14 13409 0,0001325 0,0004333 0,0011898
15 15458 0,0007006 0.26727 0,0003018
16 15702 0,0008370 0,4049300 0,0003624
17 17576 0.04974 0,0028332 0,6876500
18 17590 0,7119400 0,0013090 0.051748
19 19604 0,0009176 0.0044701 0,0010288
20 20895 0,2189800 0,0024592 0.054669
- 118 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 965.83 0.3786 0,0000025 0,0042865
2 967.39 0,0039895 0,0000008 0.37917
3 3288.2 0.077303 0,0000282 0,3851100
4 3294 0,3645600 0,0000004 0.076359
5 5354.2 0,0002492 0,0000316 0,0003524
6 6168.4 0.035035 0,0218180 0,6239900
7 6188.9 0,5298200 0,5179500 0.034452
8 6267.6 0,0013391 0.69967 0,0270950
9 7363.8 0.057106 0,0000965 0.24443
10 7367 0.24356 0,0001407 0.057208
11 12568 0,0019125 0,0019259 0,0067813
12 12973 0.064083 0,0033741 0,0412310
13 12995 0,0334490 0,0023157 0.063153
14 13442 0,0009521 0,0015753 0,0009797
15 15470 0,0000900 0.26781 0,0020188
16 15715 0,0004674 0,0000279 0,0001727
17 17620 0.049751 0,0000000 0.00022602
18 17637 0.0002356 0,0037487 0.051807
19 19638 0,0002115 0.0043833 0,0005047
20 20920 0,8513500 0,0000106 0.054253
- 119 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 966.38 0.37855 0,0000320 0.00018341
2 967.9 0.0001823 0,0000035 0.37906
3 3294.7 0.077228 0,0000768 0,9078100
4 3301.3 0,8938500 0,0000027 0.076377
5 5355 0,0003559 0,0002533 0,0000622
6 6174.2 0.034728 3.44e-007 0,6638100
7 6194.3 0,6343900 0,4157500 0.034163
8 6267.4 0,0001649 0.69978 0,0374780
9 7362.5 0.011695 0,0097458 0.29023
10 7366.6 0.28917 0,0021154 0.011719
11 12559 0,0002049 0,0008273 0,0018244
12 12982 0.064248 0,0000023 0,0102810
13 13003 0,0099285 0,0050471 0.063324
14 13460 0,0024364 0,0009564 0,0013508
15 15467 0,0001002 0.26783 0,0003182
16 15721 0,0003505 0,1706800 0,0010401
17 17639 0.04976 0,0000720 0.00046438
18 17655 0.00045513 0,0046254 0.051865
19 19654 0,0004780 0.0042606 0,0005278
20 20931 0,0206630 0,0000131 0.053936
- 120 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 966.74 0.37872 0,0000000 8.49e-005
2 968.34 0,8392500 0,0000002 0.3793
3 3301.7 0.077173 0,0000027 0.00018283
4 3308.3 0.00017942 0,0000006 0.076248
5 5354.6 0,0000309 0,0004527 0,0001148
6 6178.5 0.034363 0,0058650 0,0819200
7 6198.9 0,7540300 0,1141900 0.033799
8 6269.3 0,0005085 0.70004 0,0030066
9 7365.2 0.00013944 0,0004770 0.30203
10 7366.5 0.30098 0,0003096 0.00013722
11 12565 0,0017501 0,0028926 0,0184580
12 12990 0.064234 0,0000563 0.00015437
13 13011 0.0001483 0,0000018 0.063183
14 13475 0,0036616 0,0005844 0,0000001
15 15471 0,0001040 0.26768 0,0008538
16 15726 0,0001753 0,0060651 0,0000716
17 17658 0.049425 0,0000131 0.0010489
18 17681 0.00099624 0,0017715 0.051199
19 19671 0,0000000 0.0042003 0,0000264
20 20948 0.00015809 0,0006050 0.053698
- 121 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 967.27 0.37852 0,0000001 0.00040737
2 968.75 0.00040811 0,0000058 0.37908
3 3308.8 0.077376 0,0000223 0,2180400
4 3315.2 0,2082900 0,0000000 0.076456
5 5354.5 0,0001857 0,0078139 0,0008924
6 6183.9 0.034197 2.11e-005 0,5445200
7 6203.6 0,5346100 0,5752300 0.03352
8 6268.5 0,0159260 0.70019 0,0572840
9 7360.7 0.00065035 0,0061892 0.30195
10 7366.7 0.30054 0,0003973 0.00064463
11 12557 0,0071137 0,0011583 0,0118050
12 12996 0.064358 0,0004820 0,6909400
13 13019 0,6860500 0,0040918 0.06334
14 13494 0,0024494 0,0000122 0,0000810
15 15468 0,0000016 0.26757 0,0003220
16 15733 0,0000405 0,1224700 0,0002187
17 17678 0.050555 0,0002267 0,0844300
18 17694 7.79e-005 0,0037784 0.052536
19 19687 0,0006692 0.0041071 0,0000045
20 20953 0,5229400 0,0018408 0.05333
- 122 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 968.55 0.37879 0,0000084 0.00046096
2 970.13 0.00046112 0,0000077 0.37935
3 3329.7 0.077403 0,0002154 0,0787700
4 3336.4 0,7656100 0,0000091 0.076498
5 5355.2 0,0000005 0,0001262 0,0000001
6 6197.5 0.033294 0,4539400 0,3972300
7 6218.5 0,3630800 0,9193600 0.032683
8 6271.4 0,0354120 0.70004 0,0574960
9 7362.7 0.028695 0,0000000 0.2742
10 7366.3 0.27318 0,0051772 0.028773
11 12562 0,0000948 0,0000940 0,0059042
12 13017 0.064875 0,0001334 0,0714460
13 13043 0,0743120 0,0010164 0.063791
14 13547 0,0025079 0,0000013 0,0001519
15 15473 0,0000867 0.26786 0,0033162
16 15753 0,0000293 0,0437960 0,0000054
17 17740 0.050967 0,0016055 0.00013441
18 17757 0.00012705 0,0023696 0.052841
19 19738 0,0000434 0.0039191 0,0000003
20 20989 0,0228140 0,0000331 0.052612
- 123 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 969.43 0.37933 0,0000004 0.00013456
2 971.1 0.00013261 0,0000130 0.37983
3 3343.7 0.077558 0,0000351 2.19e-007
4 3350.4 0,0018185 0,0000025 0.076654
5 5355.7 0,0000365 0,0009084 0,0001667
6 6208.1 0.032742 0,1915200 0,1000700
7 6228 0,1032400 0,0270330 0.032143
8 6272.3 0,0102570 0.70005 0,0010884
9 7363.7 0.011321 0,0005216 0.29183
10 7366.5 0.29089 0,0000223 0.011363
11 12566 0,0068022 0,0006544 0,0046362
12 13031 0.064931 0,0016959 0.00015881
13 13058 0.00016414 0,0036162 0.063908
14 13578 0,0013630 0,0000891 0,0000702
15 15474 0,0002865 0.26812 0,0002417
16 15765 0,0004709 0,0389690 0,0003720
17 17777 0.051498 0,0023655 0.00012401
18 17796 0.00011278 0,0007114 0.053544
19 19772 0,0000715 0.003744 0,0000805
20 21007 0.000299 0,0000001 0.051679
- 124 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 971.78 0.3797 0,0000030 0.00029105
2 973.34 0.00029147 0,0000083 0.38023
3 3378.9 0.077668 0,0000002 0,7648400
4 3385.9 0,7689500 0,0001039 0.076782
5 5356.3 0,0000003 0,0030039 0,0007344
6 6233.6 0.031107 0,1519600 0,6180700
7 6252.9 0,6852700 0.0011173 0.030531
8 6275.7 0,0077637 0.69934 0,6481700
9 7363.8 0.0057638 0,0140150 0.29842
10 7368 0.29737 0,0032934 0.0057753
11 12568 0,0001620 0,0005448 0,0000011
12 13068 0.065597 0,0000557 0,0131400
13 13094 0,1227900 0,0009724 0.064526
14 13659 0,0030155 0,0008478 0,0004104
15 15477 0,0000089 0.2681 0,0004728
16 15801 0,0002167 0,0884470 0,0004434
17 17883 0.052525 0,0000665 0,1252100
18 17894 0,0915640 0,0004901 0.054697
19 19858 0,0004944 0.0034066 0,0000323
20 21063 0.00012839 0,0014711 0.050157
- 125 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Mod [Hz] X Y Z
1 974.16 0.38001 0,0000101 0.00050691
2 975.68 0.00050939 0,0000009 0.38056
3 3414.5 0.077629 0,0000630 0.00034997
4 3422.3 0.00035299 0,0000000 0.076768
5 5357.3 0,0000285 0,0005714 0,0004323
6 6260.5 0.029531 0.00012873 0.00013588
7 6279 0.00014685 0.093288 0.025078
8 6280.4 0,0045590 0.60726 0.0040266
9 7365.1 0.0052867 0,0012690 0.29995
10 7369.3 0.29873 0,0000221 0.0053051
11 12566 0,0063181 0,0000331 0,0031234
12 13105 0.066108 0,0012609 0,3404800
13 13130 0,0328900 0,0008571 0.064993
14 13746 0,0003966 0,0007037 0,0006426
15 15487 0,0000229 0.26817 0,0008659
16 15842 1.58e-010 0,0018770 0,0000699
17 17983 0.047286 0,0031016 0.006537
18 17990 0.0062985 0,0010256 0.049247
19 19943 0,0012764 0.003111 0,0000759
20 21127 0,0226270 0,0005933 0.048477
- 126 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 5.29 Caracteristici ale simulării pentru L = 152,5 mm
Număr mod de vibraţie
M5 M15 M19
Frecvenţă [Hz] 5357.3 15487 19943
Viteză unghiulară
33661 97306 1.253e+005
[rad/sec]
Număr noduri 198270
Număr elemente 140039
Deformare min./Nod 0 mm / 70
Deformare max./Nod 1635.77 mm/129326 1244.83 mm/182901 3108.08 mm/129397
Imagine
Fig. 5.29 Fig. 5.30 Fig. 5.31
corespunzătoare
Fig. 5.29 Deformaţie mod 5 Fig. 5.30 Deformaţie mod 15
Fig. 5.31 Deformaţie mod 19 (f = 19.943 Hz)
- 127 -
Ing.
Daniel
Chiruş
5.4 Realizarea şi modul de funcţionare a sonotrodelor din oţel

Conform cu [75] lungimea totală a unei sonotrode din titan şi oţel este de
153,5 mm pentru frecvenţa de ~ 20.000 Hz. Aşadar, în urma simulării,
rezultatele obţinute au prezentat mici erori în ce priveşte realizarea practică a
sonotrodelor din oţel.
În figura 5.32 este prezentată sonotroda din materialul C45, aceasta însă
a prezentat probleme pentru încercările prezentate în capitolul 6, deoarece nu a
funcţionat multe ore în studiul cercetării experimentale, încălzindu-se foarte
repede, iar cauzele nefuncţionării ei în parametrii standului de cavitaţie se
doresc a fi cercetate în viitor (una dintre cauze fiind probabil nerealizarea
corespunzătoare a sonotrodei).
Vedere a) Vedere b)
Vedere c) Vedere d)
Fig. 5.32 Imagini ale sonotrodei realizate din materialul C45
- 128 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În figura 5.33 sunt prezentate imagini ale sonotrodei din materialul C10,
sonotrodă care nu a prezentat nici o problemă în timpul funcţionării, astfel
aceasta fiind folosită în proporţie de 99% (peste 230 de ore, timp efectiv)
pentru cercetarea materialelor descrise în capitolul 6.
a) după 50 h b) după 80 h
c) peste 100 h d) după prima strunjire

Fig. 5.33 Imagini ale sonotrodei realizate din materialul C10 în timpul utilizării
5.5 Concluzii
În urma cercetării teoretice şi rezultatelor obţinute în acest capitol, s-a
ajuns la următoarele concluzii:
• un parametru important în geometria sonotrodelor şi a realizării acestora
este lungimea totală, care la rândul ei este compusă din alte 2 lungimi,
care sunt la fel de importante;
• realizarea sonotrodelor trebuie făcută în aşa fel încât să se respecte cu
stricteţe desenul de execuţie, iar materialele folosite nu trebuie să aibă
nici cele mai mici defecte;
• în proiectarea şi realizarea sonotrodelor (concentratorilor acustici),
contează materialul folosit, cât şi proprietăţile mecanice, astfel încât
rezultatele din simulare diferă de la un material la altul, inclusiv modul de
distrugere al sonotrodelor utilizate în cercetarea de eroziune cavitaţională
diferă.
- 129 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.6 REZULTATELE EXPERIMENTALE ALE CERCETĂRILOR

EFECTUATE PE OŢELURI INOXIDABILE
REZISTENTE LA ŞOC
6.1 Materiale rezistente la eroziunea cavitaţională testate

Cercetarea doctorală, s-a realizat pe trei materiale rezistente la şoc şi
eroziune cavitaţională simbolizate G 600, G 601, 53 SP, depuse pe un material
de bază de tip oţel inoxidabil martensitic 1.4313.
Aceste materiale au rezultat din cercetări anterioare, cercetări efectuate
de către laboratorul CCHAPT Reşiţa în colaborare cu două firme din Germania
şi Universitatea Westfalishe Hochschule din Gelsenkirchen. În teză s-a păstrat
simbolizarea materialelor folosite în aceste cercetări.
În tabelele 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, se prezintă principalele componente de
aliere din compoziţia chimică a celor trei materiale, obţinută cu ajutorul
spectometrului din figura 6.1, din dotarea CCHAPT [98], respectiv compoziţia
chimică a materialului de bază.
Vedere a)
- 130 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Vedere b)
Fig. 6.1 Spectometrul de tip SPECTROMAXX din dotarea CCHAPT
Tabel 6.1 Compoziţia chimică a oţelului inoxidabil de tip 1.4313
Element chimic C Si Mn Cr Ni Mo P S
Procente % 0,03 0,46 0,71 12,64 3,63 0,53 0,025 0,001
Tabel 6.2 Compoziţia chimică a materialului G 600

Element chimic C Si Mn Cr
Procente % 0,447 0,89 2,46 5,85
Tabel 6.3 Compoziţia chimică a materialului G 601

Procente % 0,384 3,73 0,390 8,09
Tabel 6.4 Compoziţia chimică a materialului 53 SP

Procente % 0,312 2,98 0,492 7,87
- 131 -
Ing.
Daniel
Chiruş
6.2 Rezultate experimentale

În acest capitol se prezintă rezultatele cercetărilor de eroziune
cavitaţională prin metoda indirectă de cavitaţie pe aliajele provenite de la o
firmă din Germania, utilizând aparatul vibrator din dotarea „Centrului de
Cercetări în Hidraulică, Automatizări şi Procese Termice” (CCHAPT) [98] din
cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa.
Fiecare dintre cele trei materiale G 600, G 601, 53 SP, au fost supuse
testelor de eroziune cavitaţională pentru un timp total cumulat de 60 ore.
Deoarece cel mai bun comportament la eroziune cavitaţională l-a avut
materialul G 600, s-au testat două epruvete din acest material, notate cu:
G 600 proba 1, respectiv G 600 proba 2.
Metoda de testare a fost descrisă în paragraful 4.1.1.
6.2.1 Rezultate experimentale pe materialul G 600, proba 1

Rezultatele obţinute sunt descrise sub formă tabelară în tabelul 6.5, sub
formă de grafic curba pierderii de material funcţie de timp în figura 6.2, curba
adâncimii medii de pătrundere a eroziunii în figura 6.3, iar în figura 6.4 se
prezintă imagini ale probei inainte şi după eroziunea cavitaţională.
Tab. 6.5 Rezultatele experimentale pentru G 600 proba 1
Durata Masa erodata

Timp Masa
fazei faza cumulat MDE
t ∆t m ∆m ∆mt
[min] [min] [g] [mg] [mg] [µm]
0 0 15,20310 0,000 0,000 0,00000
5 5 15,20328 -0,180 -0,180 -0,20404
15 10 15,20340 -0,120 -0,300 -0,34007
30 15 15,20332 0,080 -0,220 -0,24939
60 30 15,20339 -0,070 -0,290 -0,32874
90 30 15,20339 0,000 -0,290 -0,32874
120 30 15,20322 0,170 -0,120 -0,13603
150 30 15,20314 0,080 -0,040 -0,04534
180 30 15,20334 -0,200 -0,240 -0,27206
210 30 15,20317 0,170 -0,070 -0,07935
300 90 15,20267 0,500 0,430 0,48744
- 132 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
360 60 15,20260 0,070 0,500 0,56679
420 60 15,20256 0,040 0,540 0,61213
450 30 15,20248 0,080 0,620 0,70282
480 30 15,20255 -0,070 0,550 0,62347
510 30 15,20252 0,030 0,580 0,65748
570 60 15,20244 0,080 0,660 0,74816
600 30 15,20254 -0,100 0,560 0,63481
630 30 15,20250 0,040 0,600 0,68015
660 30 15,20244 0,060 0,660 0,74816
690 30 15,20255 -0,110 0,550 0,62347
720 30 15,20248 0,070 0,620 0,70282
750 30 15,20253 -0,050 0,570 0,64614
810 60 15,20238 0,150 0,720 0,81618
870 60 15,20240 -0,020 0,700 0,79351
930 60 15,20234 0,060 0,760 0,86152
960 30 15,20226 0,080 0,840 0,95221
990 30 15,20238 -0,120 0,720 0,81618
1020 30 15,20223 0,150 0,870 0,98622
1050 30 15,20225 -0,020 0,850 0,96354
1080 30 15,20237 -0,120 0,730 0,82752
1110 30 15,20223 0,140 0,870 0,98622
1140 30 15,20230 -0,070 0,800 0,90687
1170 30 15,20221 0,090 0,890 1,00889
1200 30 15,20228 -0,070 0,820 0,92954
1230 30 15,20221 0,070 0,890 1,00889
1260 30 15,20211 0,100 0,990 1,12225
1290 30 15,20213 -0,020 0,970 1,09957
1320 30 15,20225 -0,120 0,850 0,96354
1350 30 15,20214 0,110 0,960 1,08824
1380 30 15,20221 -0,070 0,890 1,00889
1410 30 15,20217 0,040 0,930 1,05423
1440 30 15,20218 -0,010 0,920 1,04290
1470 30 15,20213 0,050 0,970 1,09957
1500 30 15,20221 -0,080 0,890 1,00889
1530 30 15,20216 0,050 0,940 1,06557
- 133 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
1560 30 15,20213 0,030 0,970 1,09957
1590 30 15,20208 0,050 1,020 1,15625
1620 30 15,20210 -0,020 1,000 1,13358
1650 30 15,20203 0,070 1,070 1,21293
1680 30 15,20210 -0,070 1,000 1,13358
1710 30 15,20217 -0,070 0,930 1,05423
1770 60 15,20216 0,010 0,940 1,06557
1800 30 15,20208 0,080 1,020 1,15625
1830 30 15,20227 -0,190 0,830 0,94087
1980 150 15,20216 0,110 0,940 1,06557
2010 30 15,20216 0,000 0,940 1,06557
2130 120 15,20204 0,120 1,060 1,20160
2160 30 15,20204 0,000 1,060 1,20160
2190 30 15,20212 -0,080 0,980 1,11091
2220 30 15,20208 0,040 1,020 1,15625
2250 30 15,20215 -0,070 0,950 1,07690
2310 60 15,20206 0,090 1,040 1,17893
2340 30 15,20206 0,000 1,040 1,17893
2370 30 15,20206 0,000 1,040 1,17893
2400 30 15,20205 0,010 1,050 1,19026
2430 30 15,20209 -0,040 1,010 1,14492
2460 30 15,20203 0,060 1,070 1,21293
2490 30 15,20203 0,000 1,070 1,21293
2520 30 15,20202 0,010 1,080 1,22427
2550 30 15,20199 0,030 1,110 1,25828
2580 30 15,20190 0,090 1,200 1,36030
2610 30 15,20198 -0,080 1,120 1,26961
2640 30 15,20209 -0,110 1,010 1,14492
2670 30 15,20197 0,120 1,130 1,28095
2760 90 15,20208 -0,110 1,020 1,15625
2820 60 15,20195 0,130 1,150 1,30362
2850 30 15,20203 -0,080 1,070 1,21293
2880 30 15,20193 0,100 1,170 1,32629
2970 90 15,20198 -0,050 1,120 1,26961
3030 60 15,20184 0,140 1,260 1,42831
- 134 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
3090 60 15,20172 0,120 1,380 1,56434
3120 30 15,20180 -0,080 1,300 1,47366
3150 30 15,20166 0,140 1,440 1,63236
3240 90 15,20162 0,040 1,480 1,67770
3270 30 15,20172 -0,100 1,380 1,56434
3300 30 15,20162 0,100 1,480 1,67770
3330 30 15,20158 0,040 1,520 1,72304
3360 30 15,20163 -0,050 1,470 1,66637
3390 30 15,20161 0,020 1,490 1,68904
3420 30 15,20169 -0,080 1,410 1,59835
3450 30 15,20163 0,060 1,470 1,66637
3510 60 15,20170 -0,070 1,400 1,58702
3540 30 15,20160 0,100 1,500 1,70037
3570 30 15,20156 0,040 1,540 1,74572
3600 30 15,20162 -0,060 1,480 1,67770
1.80
1.60 ∆mt [mg]
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20 t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru G 600 proba 1
- 135 -
Ing.
Daniel
Chiruş
2.00
1.80
MDE [µm]
1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
t [min]
0.20
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Fig. 6.3 Curba adâncimii medii de pătrundere a eroziunii

În figura 6.2, se prezintă imagini ale epruvetei G 600 proba 1 şi se

constată o pierdere de material extrem de mică la timpi mari de expunere la
eroziune cavitaţională. Viteza de eroziune cavitaţională este aproape de zero,
fapt pentru care nici nu s-a reprezentat.
Atât pierderea de material cât şi adâncimea medie de pătrundere a
eroziunii, determinate experimental, arată că acest material este foarte
rezistent la eroziune cavitaţională.
- 136 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 6.4 Imagini ale probei G 600 proba 1 înainte şi după cavitaţie
Materialul fiind foarte rezistent la eroziune cavitaţională, abia după 1800

de minute, apar urme vizibile de eroziune prin cavitaţie pe suprafaţa expusă a
acestei epruvete.
6.2.2 Rezultate experimentale pe materialul G 600, proba 2

formă de grafic în figurile 6.5 şi 6.6, cât sub formă de imagini în figura 6.7:
- 137 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Tab. 6.6 Rezultatele experimentale pentru G 600 proba 2
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
0 0 14,62761 0,000 0,000 0,00000
5 5 14,62755 0,060 0,060 0,06801
15 10 14,62731 0,240 0,300 0,34007
30 15 14,62725 0,060 0,360 0,40809
90 60 14,62713 0,120 0,480 0,54412
150 60 14,6271 0,030 0,510 0,57813
180 30 14,62715 -0,050 0,460 0,52145
270 90 14,62713 0,020 0,480 0,54412
450 180 14,62699 0,140 0,620 0,70282
480 30 14,62698 0,010 0,630 0,71416
510 30 14,62693 0,050 0,680 0,77084
570 60 14,62699 -0,060 0,620 0,70282
600 30 14,6269 0,090 0,710 0,80484
630 30 14,62696 -0,060 0,650 0,73683
660 30 14,62695 0,010 0,660 0,74816
690 30 14,62696 -0,010 0,650 0,73683
720 30 14,62696 0,000 0,650 0,73683
810 90 14,62689 0,070 0,720 0,81618
840 30 14,62691 -0,020 0,700 0,79351
870 30 14,62684 0,070 0,770 0,87286
900 30 14,6269 -0,060 0,710 0,80484
930 30 14,62681 0,090 0,800 0,90687
960 30 14,62678 0,030 0,830 0,94087
990 30 14,62676 0,020 0,850 0,96354
1020 30 14,62676 0,000 0,850 0,96354
1050 30 14,6266 0,160 1,010 1,14492
1080 30 14,62656 0,040 1,050 1,19026
1110 30 14,62665 -0,090 0,960 1,08824
1140 30 14,62664 0,010 0,970 1,09957
1170 30 14,62676 -0,120 0,850 0,96354
- 138 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
1200 30 14,62668 0,080 0,930 1,05423
1230 30 14,62667 0,010 0,940 1,06557
1260 30 14,62656 0,110 1,050 1,19026
1290 30 14,62656 0,000 1,050 1,19026
1320 30 14,62653 0,030 1,080 1,22427
1350 30 14,62648 0,050 1,130 1,28095
1380 30 14,62667 -0,190 0,940 1,06557
1410 30 14,62665 0,020 0,960 1,08824
1440 30 14,62658 0,070 1,030 1,16759
1470 30 14,62647 0,110 1,140 1,29228
1500 30 14,62642 0,050 1,190 1,34896
1530 30 14,62637 0,050 1,240 1,40564
1590 60 14,62631 0,060 1,300 1,47366
1620 30 14,62643 -0,120 1,180 1,33763
1650 30 14,62634 0,090 1,270 1,43965
1680 30 14,6263 0,040 1,310 1,48499
1710 30 14,62641 -0,110 1,200 1,36030
1740 30 14,62635 0,060 1,260 1,42831
1770 30 14,62639 -0,040 1,220 1,38297
1800 30 14,62647 -0,080 1,140 1,29228
1830 30 14,62637 0,100 1,240 1,40564
1860 30 14,62626 0,110 1,350 1,53034
1890 30 14,62624 0,020 1,370 1,55301
1920 30 14,62623 0,010 1,380 1,56434
1950 30 14,62632 -0,090 1,290 1,46232
1980 30 14,62629 0,030 1,320 1,49633
2010 30 14,62626 0,030 1,350 1,53034
2040 30 14,62633 -0,070 1,280 1,45099
2070 30 14,6263 0,030 1,310 1,48499
2100 30 14,62634 -0,040 1,270 1,43965
2130 30 14,62626 0,080 1,350 1,53034
- 139 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
2160 30 14,62636 -0,100 1,250 1,41698
2190 30 14,62635 0,010 1,260 1,42831
2220 30 14,62638 -0,030 1,230 1,39431
2280 30 14,62636 0,020 1,250 1,41698
2340 30 14,62629 0,070 1,320 1,49633
2370 30 14,62611 0,180 1,500 1,70037
2400 30 14,62617 -0,060 1,440 1,63236
2430 30 14,62612 0,050 1,490 1,68904
2460 30 14,62624 -0,120 1,370 1,55301
2490 30 14,62609 0,150 1,520 1,72304
2520 30 14,62614 -0,050 1,470 1,66637
2550 30 14,62622 -0,080 1,390 1,57568
2580 30 14,62617 0,050 1,440 1,63236
2610 30 14,6262 -0,030 1,410 1,59835
2640 30 14,62618 0,020 1,430 1,62102
2670 30 14,62621 -0,030 1,400 1,58702
2700 30 14,62619 0,020 1,420 1,60969
2730 30 14,62609 0,100 1,520 1,72304
2760 30 14,62619 -0,100 1,420 1,60969
2790 30 14,62602 0,170 1,590 1,80240
2820 30 14,62612 -0,100 1,490 1,68904
2850 30 14,6261 0,020 1,510 1,71171
2940 30 14,62602 0,080 1,590 1,80240
2970 30 14,62602 0,000 1,590 1,80240
3000 30 14,62606 -0,040 1,550 1,75705
3030 30 14,62614 -0,080 1,470 1,66637
3060 30 14,62602 0,120 1,590 1,80240
3090 30 14,62601 0,010 1,600 1,81373
3120 30 14,62598 0,030 1,630 1,84774
3150 30 14,62592 0,060 1,690 1,91575
3180 30 14,62599 -0,070 1,620 1,83640
- 140 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
3210 30 14,62595 0,040 1,660 1,88175
3240 30 14,62604 -0,090 1,570 1,77972
3270 30 14,62603 0,010 1,580 1,79106
3300 30 14,62604 -0,010 1,570 1,77972
3330 30 14,62605 -0,010 1,560 1,76839
3360 30 14,62601 0,040 1,600 1,81373
3390 30 14,62603 -0,020 1,580 1,79106
3420 30 14,62581 0,220 1,800 2,04045
3450 30 14,62586 -0,050 1,750 1,98377
3480 30 14,62584 0,020 1,770 2,00644
3510 30 14,62591 -0,070 1,700 1,92709
3540 30 14,62576 0,150 1,850 2,09713
3570 30 14,62581 -0,050 1,800 2,04045
3600 30 14,62585 -0,040 1,760 1,99510
2.00
1.80 ∆mt [mg]

1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20 t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

- 141 -
Ing.
Daniel
Chiruş
2.50
MDE [µm]
2.00
1.50
1.00
0.50
t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

- 142 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 6.7 Imagini ale probei G 600 proba 2 înainte şi după cavitaţie
Curbele de cavitaţie şi suprafaţa erodată cavitaţional, pe proba 2 din

materialul G 600, aşa cum era de aşteptat, sunt similare cu cele obţinute pe
proba 1.
6.2.3 Rezultate experimentale pe materialul G 601

Tab. 6.7 Rezultatele experimentale pentru G 601
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
0 0 14,95723 0,000 0,000 0,00000
100 100 14,95670 0,530 0,530 0,60080
300 200 14,95601 0,690 1,220 1,38297
600 300 14,95538 0,630 1,850 2,09713
900 300 14,95488 0,500 2,350 2,66392
- 143 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
1200 300 14,95435 0,530 2,880 3,26472
1400 200 14,95410 0,250 3,130 3,54811
1620 220 14,95380 0,300 3,430 3,88819
1650 30 14,95378 0,020 3,450 3,91086
1680 30 14,95376 0,020 3,470 3,93353
1710 30 14,95371 0,050 3,520 3,99021
1740 30 14,95368 0,030 3,550 4,02422
1770 30 14,95357 0,110 3,660 4,14891
1800 30 14,95340 0,000 3,660 4,14891
1830 30 14,95332 0,080 3,740 4,23960
1860 30 14,95330 0,020 3,760 4,26227
1890 30 14,95324 0,060 3,820 4,33028
1920 30 14,95320 0,040 3,860 4,37563
1950 30 14,95332 -0,120 3,740 4,23960
1980 30 14,95327 0,050 3,790 4,29628
2010 30 14,95345 -0,180 3,610 4,09223
2040 30 14,95319 0,260 3,870 4,38696
2070 30 14,95343 -0,240 3,630 4,11490
2100 30 14,95343 0,000 3,630 4,11490
2130 30 14,95341 0,020 3,650 4,13758
2160 30 14,95352 -0,110 3,540 4,01288
2190 30 14,95314 0,380 3,920 4,44364
2220 30 14,95334 -0,200 3,720 4,21693
2250 30 14,95337 -0,030 3,690 4,18292
2280 30 14,95348 -0,110 3,580 4,05822
2310 30 14,95347 0,010 3,590 4,06956
2340 30 14,95360 -0,130 3,460 3,92219
2370 30 14,95356 0,040 3,500 3,96754
2400 30 14,95365 -0,090 3,410 3,86552
2430 30 14,95317 0,480 3,890 4,40963
2460 30 14,95327 -0,100 3,790 4,29628
2490 30 14,95344 -0,170 3,620 4,10357
2520 30 14,95342 0,020 3,640 4,12624
2550 30 14,95355 -0,130 3,510 3,97887
2580 30 14,95355 0,000 3,510 3,97887
- 144 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
2610 30 14,95354 0,010 3,520 3,99021
2700 90 14,95335 0,190 3,710 4,20559
2730 30 14,95361 -0,260 3,450 3,91086
2760 30 14,95362 -0,010 3,440 3,89952
2790 30 14,95361 0,010 3,450 3,91086
2820 30 14,95351 0,100 3,550 4,02422
2880 60 14,95320 0,310 3,860 4,37563
2910 30 14,95341 -0,210 3,650 4,13758
2940 30 14,95351 -0,100 3,550 4,02422
2970 30 14,95337 0,140 3,690 4,18292
3000 30 14,95335 0,020 3,710 4,20559
3030 30 14,95231 1,040 4,750 5,38452
3060 30 14,95231 0,000 4,750 5,38452
3090 30 14,95222 0,090 4,840 5,48654
3120 30 14,95215 0,070 4,910 5,56589
3150 30 14,95312 -0,970 3,940 4,46631
3180 30 14,95324 -0,120 3,820 4,33028
3210 30 14,95346 -0,220 3,600 4,08090
3240 30 14,95311 0,350 3,950 4,47765
3270 30 14,95320 -0,090 3,860 4,37563
3300 30 14,95310 0,100 3,960 4,48899
3330 30 14,95220 0,900 4,860 5,50921
3360 30 14,95347 -1,270 3,590 4,06956
3390 30 14,95316 0,310 3,900 4,42097
3420 30 14,95291 0,250 4,150 4,70437
3450 30 14,95297 -0,060 4,090 4,63635
3480 30 14,95302 -0,050 4,040 4,57967
3510 30 14,95287 0,150 4,190 4,74971
3540 30 14,95312 -0,250 3,940 4,46631
3570 30 14,95317 -0,050 3,890 4,40963
3600 30 14,95330 -0,130 3,760 4,26227
- 145 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4.50
4.00 ∆mt [mg]
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50 t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru G 601
5.00
4.50 MDE [µm]

4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
t [min]
0.50
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru G 601
- 146 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 6.10 Imagini ale probei G 601
- 147 -
Ing.
Daniel
Chiruş
6.2.4 Rezultate experimentale pe materialul 53 SP

Tab. 6.8 Rezultatele experimentale pentru 53 SP
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
0 0 14,40387 0,000 0,000 0,00000
5 5 14,40371 0,160 0,160 0,18137
15 10 14,40348 0,230 0,390 0,44210
30 15 14,40387 -0,390 0,000 0,00000
60 30 14,4034 0,470 0,470 0,53278
90 30 14,4034 0,000 0,470 0,53278
120 30 14,40336 0,040 0,510 0,57813
150 30 14,40339 -0,030 0,480 0,54412
180 30 14,40332 0,070 0,550 0,62347
210 30 14,40329 0,030 0,580 0,65748
240 30 14,40328 0,010 0,590 0,66881
270 30 14,40339 -0,110 0,480 0,54412
300 30 14,40335 0,040 0,520 0,58946
330 30 14,40349 -0,140 0,380 0,43076
360 30 14,40323 0,260 0,640 0,72549
510 150 14,40395 -0,720 -0,080 -0,09069
540 30 14,40416 -0,210 -0,290 -0,32874
660 120 14,40224 1,920 1,630 1,84774
690 30 14,4024 -0,160 1,470 1,66637
720 30 14,40221 0,190 1,660 1,88175
750 30 14,40246 -0,250 1,410 1,59835
780 30 14,4025 -0,040 1,370 1,55301
810 30 14,40262 -0,120 1,250 1,41698
840 30 14,40268 -0,060 1,190 1,34896
870 30 14,40263 0,050 1,240 1,40564
900 30 14,40224 0,390 1,630 1,84774
- 148 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
960 60 14,402 0,240 1,870 2,11980
990 30 14,40207 -0,070 1,800 2,04045
1020 30 14,40229 -0,220 1,580 1,79106
1050 30 14,4022 0,090 1,670 1,89308
1080 30 14,40231 -0,110 1,560 1,76839
1110 30 14,40236 -0,050 1,510 1,71171
1140 30 14,40254 -0,180 1,330 1,50766
1170 30 14,40218 0,360 1,690 1,91575
1200 30 14,40194 0,240 1,930 2,18781
1230 30 14,40208 -0,140 1,790 2,02911
1260 30 14,40202 0,060 1,850 2,09713
1290 30 14,4019 0,120 1,970 2,23316
1320 30 14,40181 0,090 2,060 2,33518
1350 30 14,4018 0,010 2,070 2,34652
1380 30 14,40166 0,140 2,210 2,50522
1410 30 14,40184 -0,180 2,030 2,30117
1440 30 14,40205 -0,210 1,820 2,06312
1470 30 14,40189 0,160 1,980 2,24449
1500 30 14,40205 -0,160 1,820 2,06312
1530 30 14,40201 0,040 1,860 2,10846
1560 30 14,40209 -0,080 1,780 2,01778
1590 30 14,40221 -0,120 1,660 1,88175
1740 150 14,40206 0,150 1,810 2,05178
1800 60 14,40145 0,610 2,420 2,74327
1830 30 14,40155 -0,100 2,320 2,62991
1860 30 14,40147 0,080 2,400 2,72060
1890 30 14,40156 -0,090 2,310 2,61857
1920 30 14,40174 -0,180 2,130 2,41453
1950 30 14,40165 0,090 2,220 2,51655
1980 30 14,40176 -0,110 2,110 2,39186
2010 30 14,40169 0,070 2,180 2,47121
- 149 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
2040 30 14,40173 -0,040 2,140 2,42587
2160 120 14,40128 0,450 2,590 2,93598
2190 30 14,40125 0,030 2,620 2,96999
2220 30 14,40127 -0,020 2,600 2,94731
2250 30 14,40155 -0,280 2,320 2,62991
2280 30 14,40128 0,270 2,590 2,93598
2310 30 14,40122 0,060 2,650 3,00399
2340 30 14,40126 -0,040 2,610 2,95865
2370 30 14,40132 -0,060 2,550 2,89063
2400 30 14,40112 0,200 2,750 3,11735
2430 30 14,40135 -0,230 2,520 2,85663
2460 30 14,40125 0,100 2,620 2,96999
2490 30 14,40122 0,030 2,650 3,00399
2550 60 14,40121 0,010 2,660 3,01533
2580 30 14,40117 0,040 2,700 3,06067
2640 60 14,40018 0,990 3,690 4,18292
2730 90 14,40035 -0,170 3,520 3,99021
2760 30 14,40044 -0,090 3,430 3,88819
2790 30 14,40061 -0,170 3,260 3,69548
2820 30 14,40008 0,530 3,790 4,29628
2850 30 14,40021 -0,130 3,660 4,14891
2880 30 14,40017 0,040 3,700 4,19425
2910 30 14,40022 -0,050 3,650 4,13758
2940 30 14,40033 -0,110 3,540 4,01288
2970 30 14,40007 0,260 3,800 4,30761
3000 30 14,39989 0,180 3,980 4,51166
3030 30 14,39993 -0,040 3,940 4,46631
3060 30 14,39983 0,100 4,040 4,57967
3090 30 14,39981 0,020 4,060 4,60234
3120 30 14,39992 -0,110 3,950 4,47765
3150 30 14,40003 -0,110 3,840 4,35296
- 150 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Durata Masa erodata

Timp Masa
t ∆t m ∆m ∆mt
3180 30 14,40012 -0,090 3,750 4,25093
3210 30 14,40004 0,080 3,830 4,34162
3240 30 14,40001 0,030 3,860 4,37563
3270 30 14,39997 0,040 3,900 4,42097
3300 30 14,39971 0,260 4,160 4,71570
3330 30 14,39972 -0,010 4,150 4,70437
3360 30 14,39974 -0,020 4,130 4,68169
3390 30 14,3997 0,040 4,170 4,72704
3420 30 14,39968 0,020 4,190 4,74971
3450 30 14,39982 -0,140 4,050 4,59101
3480 30 14,39956 0,260 4,310 4,88574
3510 30 14,39955 0,010 4,320 4,89708
3540 30 14,39971 -0,160 4,160 4,71570
3570 30 14,39965 0,060 4,220 4,78372
3600 30 14,39967 -0,020 4,200 4,76105
5.00
4.50 ∆mt [mg]

4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50 t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru 53 SP
- 151 -
Ing.
Daniel
Chiruş
6.00
MDE [µm]
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
t [min]
0.00
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru 53 SP
- 152 -
Ing.
Daniel
Chiruş

Fig. 6.13 Imagini ale probei 53 SP înainte şi după cavitaţie
În figura 6.14, se prezintă imagini de pe suprafaţa erodată cavitaţional,

imagini surprinse cu ajutorul unui stereomicroscopul. Stereomicroscopul folosit
este de tip Leica MZ75 conform figurii 6.15 şi se află în dotarea CCHAPT:
G600 proba 1 G600 proba 2
G601 53SP
Fig. 6.14 Imagini ale probelor realizate la stereomicroscop
- 153 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Fig. 6.15 Stereomicroscop Leica MZ75 din dotarea CHAPT Reşiţa
Pe materialele G 601 şi 53 SP, s-au înregistrat pierderi masice de

aproximativ 2 ori mai mari decât pe materialul G 60, iar valorile adâncimii
medii de pătrundere a eroziunii au rezultat în consecinţă.
Suprafeţele atacate cavitaţional prezintă urme de eroziune cavitaţională
mai pronunţată comparativ cu cele înregistrate pe materialul G 600.
În figura 6.16, 6.17, se prezintă curbele pierderii de material şi curbele
adâncimii medii de pătrundere a eroziunii pentru cele două sarje G 600 (proba
1, respectiv proba 2), cât şi pentru materialele G 601, 53 SP.
Aceste figuri scot în evidenţă comportarea deosebită la eroziune
cavitaţională a materialului G 600.
Aşa cum se va arăta în paragraful 6.3, materialele G 601 şi 53 SP, sunt
similare, în comportare la eroziune cavitaţională, cu unul dintre cele mai
rezistente materiale cunoscute şi anume Stellite 6.
- 154 -
Ing.
Daniel
Chiruş
5.00 G600 p1
4.50 ∆mt [mg]

G600 p2
4.00
G601
3.50
3.00 53SP
2.50
Polinomială.
2.00 (G601)
1.50 Polinomială.
(53SP)
1.00
Polinomială.
(G600 p2)
0.50 t [min]
Polinomială.
0.00 (G600 p1)
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru G 600 p1, G 600 p2, G 601, 53 SP
G600 p1
6.00
MDE [µm] G600 p2

5.00
G601
4.00
53SP
3.00
Polinomială.
(G601)
2.00 Polinomială.
(53SP)
1.00 Polinomială.
t [min]
(G600 p2)
0.00 Polinomială.
(G600 p1)
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

pentru G 600 p1, G 600 p2, G 601, 53 SP
6.3 Compararea cu rezultate de referinţă din alte laboratoare

În acest subcapitol, se face o comparare a rezultatelor obţinute în teză cu
rezultate de referinţă din alte laboratoare.
- 155 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Deoarece probele cercetate în teza de doctorat au comportare foarte

bună la eroziune cavitaţională, ca şi probe de referinţă din alte laboratoare, se
va face o comparaţie cu aliaje pe bază de cobalt şi de tip Stellite.
6.3.1 Rezultate de referinţă din alte laboratoare

În lucrarea [84], autorul a studiat pe lângă alte tipuri de oţeluri
inoxidabile, aliajele pe bază de Co de tip Stellite, foarte rezistente la eroziune
cavitaţională.
Autorul a folosit două tipuri de aliaje de tip Stellite, aplicate prin sudură
în două, respectiv trei straturi pe un oţel inoxidabil martensitic de tip 13-4.
Metoda de testare a eroziunii cavitaţionale a fost metoda indirectă de
cavitaţie.
Denumirea aliajului pe bază de Co în lucrarea [84] a fost HCO.
Perioada de testare a aliajului pe bază de Co depus în 2 straturi, a fost
de 25 ore, acesta pierzând între 3,5-4 mg.
Perioada de testare a aliajului pe bază de Co depus în 3 straturi, a fost
de 40 ore, acesta pierzând între 4-5 mg.
Autorul [54], a studiat comportamentul la eroziune cavitaţională a
aliajului pe bază de Co de tip Stellite 6, folosind de asemenea metoda indirectă
de cavitaţie. În urma testării, după timpul de 50 ore, aliajul a pierdut 3,8 mg.
Cercetări importante asupra acestor tipuri de aliaje tip Stellite şi asupra
altor materiale cu rezistenţă la eroziune cavitaţională au fost făcute şi de către
autorii referinţelor bibliografice [49], [26], [20], cercetări prezentate în detaliu
în paragraful 3.3, respectiv paragraful 3.4.
6.3.2 Comparaţii asupra rezultatelor de referinţă din alte

laboratoare
În acest paragraf, se prezintă comparaţii ale rezultatelor experimentale
de eroziune cavitaţională a materialelor cercetate de autorii prezentaţi în
paragraful 6.3.1 cu rezultatele experimentale ale din această teză, mai exact
din capitolul 6.
- 156 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În figurile 6.18 şi 6.19, se prezintă comparaţii ale materialelor studiate

de autor cu materialele rezistente la eroziune cavitaţională studiate de alţi
autori, comparaţii care constă în pierderea masică funcţie de timp a
materialelor, respectiv adâncimea medie de pătrundere, cu observaţia că
aceeste materiale au fost testate la perioade diferite ale atacului cavitaţional.
20
Masa mc [mg]
16.1 Comparatie materiale cercetate

functie de masa pierduta
15
10
5 4.5 4.19 4.32

3.75 3.8
3.06
1.54 1.85
Denumire material / Timp [ore]
0
HCO - 2 strat./25h HCO - 3 strat./40h Stelit 6/50h ST6 - ST6 - retopit/10h G600 - P1/60h G600 - P2/60h G601/60h 53 SP/60h
pulverizat/10h
Fig. 6.18 Comparaţie materiale cercetate

funcţie de masa pierdută
12
MDE [µm]
9.77 Comparatie materiale cercetate

functie de MDE
9
5.85
6
4.75 4.89
3
2.09
1.86 1.74
Denumire material / Timp [ore]
0
ST6 - retopit/10h ST6 - overlay/60h ST6 - G600 - P1/60h G600 - P2/60h G601/60h 53 SP/60h
pulverizat/10h
Fig. 6.19 Comparaţie materiale cercetate

funcţie de MDE
- 157 -
Ing.
Daniel
Chiruş
În figura 6.20, se prezintă o comparaţie a celui mai bun material

rezistent la eroziune cavitaţională, cercetat în teză, G 600 ( proba1, proba2) cu
alte materiale rezistente la eroziunea cavitaţională, funcţie de adâncimea
medie de pătrundere a eroziunii.
10
MDE [µm]
9
1
t [min]
0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Stellite retopit Stellite pulverizat Stellite overlay UTP 730
Elastomer G600 p1 G600 p2 Polinomială. (Elastomer)
Polinomială. (Stellite pulverizat) Polinomială. (UTP 730) Polinomială. (Stellite retopit) Polinomială. (Stellite overlay)
Polinomială. (G600 p2) Polinomială. (G600 p1)
Fig. 6.20 Comparaţie materiale cercetate funcţie de MDE
6.4 Concluzii
Rezultatele experimentale din acest capitol au fost prezentate în
tabele sub formă numerică, sub formă grafică şi sub forma imaginilor
suprafeţei erodate.
În urma cercetării experimentale de eroziune cavitaţională a
materialelor rezistente la şoc şi la eroziune cavitaţională, se pot trage
următoarele concluzii:
- cea mai bună comportare la eroziunea cavitaţională a avut-o
materialul G 600 - proba 1, care a pierdut după 3600 min (60 h) doar 1,54
mg, având MDE de 1,74 µm;
- 158 -
Ing.
Daniel
Chiruş
- o comportare similară la eroziunea cavitaţională a avut şi proba 2

din acelaşi material, acesta pierzând după 3600 min (60 h) 1,85 mg, având
MDE de 2,09 µm. Rezultatele similare obţinute pe două probe din acelaşi
material, validează şi cercetarea experimentală efectuată, în ansamblu ei;
- materialele G 601, 53 SP au avut o pierdere masică de 4,19 mg,
respectiv 4,32 mg, iar MDE a fost de 4,75 µm, respectiv 4,89 µm. Aceşti
parametrii sunt mult inferiori celor obţinuţi pe proba G 600;
- materialele G 601 şi 53 SP, sunt net superioare din punct de vedere
al eroziunii cavitaţionale faţă de materialele studiate de autorii [84], [26];
- din punct de vedere al adâncimii medii de pătrundere a eroziunii,
MDE, materialele studiate în teză G 601, 53 SP, sunt similare cu Stellite 6
studiat de autorul [49];
- materialul G 600 proba 1 şi proba 2, are o adâncime medie de
pătrundere a eroziunii cavitaţionale de circa 2 ori mai mică decât cea a
Stellitului 6;
pătrundere a eroziunii cavitaţionale similară cu cea a elastomerului
prezentat în referinţa [20]. Elastomerul a avut MDE de 1,81 µm după 50 h
de eroziune cavitaţională;
- comportarea la eroziune cavitaţională a materialului UTP 730,
obţinută în laboratorul CCHAPT Reşiţa, dupa 50 h de funcţionare, este
similară cu cea a Stellitului 6, parametrul de comparare fiind adâncimea
medie de pătrundere a eroziunii cavitaţionale.
- 159 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Cap.7 CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE. DISEMINARE

REZULTATELOR. PERSPECTIVE VIITOARE DE CERCETARE
7.1 Concluzii finale

Teza de doctorat, reprezintă o cercetare amplă asupra comportamentului
la eroziune cavitaţională a unor oţeluri inoxidabile, prin cavitaţie vibratorie,
utilizând metoda indirectă de cavitaţie.
La testele preliminare, care au avut ca scop verificarea funcţionării
standului de cavitaţie, pe o perioadă lungă de timp, precum şi calibrarea
acestuia, s-au cercetat la eroziune cavitaţională şi probe confecţionate din
materiale plastice şi bronz.
În cele ce urmează, se vor sintetiza concluziile generale rezultate în urma
cercetării doctorale astfel:
- s-a realizat un amplu studiu bibliografic asupra cercetărilor de eroziune
cavitaţională, efectuate în laboratoare de profil atât din ţară, cât şi din
străinătate, pe materiale cu rezistenţă mare la eroziune cavitaţională;
- materialele analizate în acest studiu, au fost oţelurile inoxidabile cu
conţinut variabil de crom şi nichel, oţelurile pe bază de Co, de tip Stellite şi
oţeluri folosite la repararea zonelor erodate cavitaţional de pe paletele
rotoarelor de turbine;
- s-a constatat că oţelurile inoxidabile cu conţinut de 13% Cr şi 4-6% Ni,
au o rezistenţă mai mare la eroziune cavitaţională, decât oţelurile cu alte
conţinuturi de Cr şi Ni. Rezistenţa la eroziune cavitaţională a oţelurilor de tip
Stellite, este mult superioară oţelurilor utilizate la fabricaţia rotoarelor de
turbine hidraulice. Oţelul inoxidabil de tip UTP 730, folosit la repararea zonelor
erodate cavitaţional de pe paletele de turbine hidraulice, are o comportare la
eroziune cavitaţională similară cu cea a Stellitului, dar este foarte pretenţios la
sudare. S-a demonstrat că durificarea superficială a suprafeţei supuse atacului
cavitaţional măreşte rezistenţa la eroziune;
- 160 -
Ing.
Daniel
Chiruş
- s-au remarcat cercetările de eroziune cavitaţională efectuate în cadrul

CCHAPT pe un elastomer, care a avut o comportare excelentă. Adâncimea
medie de pătrundere a eroziunii (MDE), la elastomer este de 1,7 ori mai mic
decât la Stellite 6 şi de 2,3 ori mai mic decât la UTP 730;
- s-a făcut o prezentare detaliată a standului de încercări la eroziune
cavitaţională din cadrul CCHAPT Reşiţa, procedura de testare şi de asemenea
standardele internaţionale în domeniu;
- în cadrul încercărilor preliminare, s-a testat materialul plastic de tip
VeroBlue, folosit în cadrul CCHAPT la confecţionarea unor palete de rotoare de
microturbine pentru cercetări de laborator. Acesta are un comportament mai
slab decât al bronzului, fapt ce exclude folosirea lui pentru scopuri industriale
la microturbine care funcţionează într-un regim cu eroziune cavitaţională,
atunci când se întâmplă acest lucru;
- în urma cercetărilor preliminare, s-a demonstrat că întregul circuit de
frecvenţă de 20 ±0,5 kHz şi amplitudine de 50 µm a standului de cavitaţie,
folosind metoda indirectă de cavitaţie, funcţioneză la parametrii garantaţi;
- s-au proiectat 3 suporturi de prindere pentru probe cilindrice şi cubice,
care vor putea fi folosite cu succes la cercetările ulterioare, prin metoda
indirectă de cavitaţie;
- în proiectarea şi realizarea sonotrodelor (concentratorilor acustici),
trebuie să se ţină cont atât de materialul folosit, cât şi de proprietăţile lui
mecanice. Rezultatele simulării numerice diferă de la un material la altul,
inclusiv modul de distrugere al sonotrodelor utilizate în cercetarea de eroziune
cavitaţională diferă;
- cercetările de eroziune cavitaţională efectuate în teză, au scos în
evidenţă un material cu o comportare deosebită, acesta fiind materialul
rezistent la eroziune cavitaţională simbolizat cu G 600. Astfel, Proba 1 a
acestui material, a pierdut după 3600 min (60 h) 1,54 mg, având MDE de 1,74
µm, iar proba 2 după acelaşi număr de ore (60 h) a pierdut 1,85 mg, având
MDE de 2,09 µm;
- 161 -
Ing.
Daniel
Chiruş
- materialele rezistente la şoc şi la eroziune cavitaţională, simbolizate G

601 şi 53 SP au avut o pierdere masică de 4,19 mg, respectiv 4,32 mg, iar
MDE a fost de 4,75 µm, respectiv 4,89 µm. Aceşti parametrii sunt mult inferiori
celor obţinuţi pe proba G 600, dar sunt comparabili cu parametrii obţinuţi pe
materialul Stellite 6;
pătrundere a eroziunii cavitaţionale de circa 2 ori mai mică decât cea a
Stellitului 6;
pătrundere a eroziunii cavitaţionale similară cu cea a elastomerului prezentat
în lucrarea [20]. Elastomerul a avut MDE de 1,81 µm după 50 h de eroziune
cavitaţională;
- comportarea la eroziune cavitaţională a materialului UTP 730, obţinută
în laboratorul CCHAPT Reşiţa, după 50 h de funcţionare, este similară cu cea a
Stellitului 6, parametrul de comparare fiind adâncimea medie de pătrundere a
eroziunii cavitaţionale;
- încercările de eroziune cavitaţională a materialelor au fost efectuate
prin metoda indirectă de cavitaţie, conform cu standardele G 32-92 şi G 32-10,
pe standul de eroziune cavitaţională, furnizat de firma TELSONIC AG. Distanţa
între sonotrodă şi epruvetă a fost de 0.6 mm pentru toate încercările
efectuate. La materialul plastic de tip VeroBlue a fost între 1÷1,8 mm;
- cercetarea experimentală, a însumat circa 270 de ore de funcţionare
continuă a standului de cavitaţie. Celelalte operaţii: pregătirea standului,
curăţirea şi cântărirea probelor înainte şi după fiecare fază de măsurători, au
însumat peste 50 de ore.
7.2 Contribuţii personale

Din studiile şi experimentările efectuate în cercetarea doctorală, se pot
evidenţia următoarele contribuţii personale:
realizarea unei sinteze a materialului bibliografic care a urmărit:
o studiul eroziunii cavitaţionale;
- 162 -
Ing.
Daniel
Chiruş
o prezentarea aparatelor de laborator utilizate pentru testarea

rezistenţei la eroziune cavitaţională a materialelor;
proiectarea unor noi suporturi de prindere a epruvetelor de formă
cilindrică şi cubică pentru cercetări viitoare eroziune cavitaţională prin
metoda indirectă de cavitaţie;
cercetarea la eroziune cavitaţională a materialului plastic de tip VeroBlue,
folosit în cadrul CCHAPT la confecţionarea unor palete de rotoare de
microturbine pentru cercetări experimentale de laborator;
demonstrarea faptului că standul de cavitaţie al CCHAPT, poate să
funcţioneze sute de ore continuu la parametrii garantaţi;
simularea numerică a sonotrodelor folosite la cercetarea experimentală;
cercetarea la eroziune cavitaţională a unui material cu o comportare
deosebită, care este un oţel rezistent la eroziune cavitaţională
simbolizat G 600. Principalii parametrii au fost: masa pierdută după 60 h
de funcţionare, la proba 1 fiind de 1,54 mg, iar la proba 2 de 1,85 mg,
adâncimea medie de pătrundere a eroziunii MDE, la proba 1 fiind de 1,74
µm, iar la proba 2 de 2,09 µm;
cercetarea la eroziune cavitaţională a materialelor, simbolizate cu G 601
şi 53 SP. Principalii parametrii au fost: masa pierdută după 60 h de
funcţionare, la proba G 601 de 4,19 mg, iar la proba 53 SP de 4,32 mg;
adâncimea medie de pătrundere a eroziunii MDE, la proba G 601 fiind de
4,75 µm, iar proba 53 SP de 4,89 µm. Aceşti parametrii sunt mult
inferiori celor obţinuţi pe proba G600, dar sunt comparabili cu parametrii
obţinuţi pe materialul Stellite 6;
lansarea în sfera cercetărilor de eroziune cavitaţională a unui nou
material (G 600) cu o rezistenţă de circa 2 ori mai mare decât cea a
materialului Stellite 6, material considerat de referinţă până în prezent.
Acest material poate avea aplicaţii deosebite în fabricaţia şi repararea
rotoarelor de turbine hidraulice;
cercetarea experimentală în laboratorul CCHAPT, care a însumat peste
300 de ore de prezenţă în faţa standului de cavitaţie.
- 163 -
Ing.
Daniel
Chiruş
7.3 Direcţii viitoare de cercetare

Având în vedere rezultatele obţinute în teză şi posibilităţile de aplicare în
fabricaţia şi repararea rotoarelor de turbine hidraulice, se impun ca necesar
următoarele direcţii de cercetare:
- studiul comportării materialului G 600 supus la eroziune cavitaţională
prin analize metalografice, efectuate prin microscopie optică şi electronică;
- analiza cu producătorul german, a posibilităţilor de utilizare a
materialului G 600, la fabricaţia şi repararea rotoarelor de turbine hidraulice.
7.4 Diseminarea rezultatelor

Pe parcursul perioadei de doctorat am participat la o serie de conferinţe
naţionale şi internaţionale în domeniul ingineriei mecanice. În urma participării
la aceste activităţi ştiinţifice în cadrul cărora am expus activitatea şi rezultatele
studiilor doctorale bazate numai pe tema de doctorat, au rezultat un număr de
6 lucrări publicate în proceedings-uri ale unor conferinţe naţionale/
internaţionale sau în reviste după cum urmează:
1) Chiruş D., Nedeloni M. D., Testarea comportamentului la eroziune
cavitaţională a unui aliaj neferos cu 88% aluminiu, lucrare susţinută la
„Conferinţa naţională multidisciplinară cu participare internaţională Profesorul
Dorin PAVEL (fondatorul hidroenergeticii româneşti) din Sebeş” şi publicată în
revista ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIE”, An XIII, Vol. 24, ISSN 2067-7138, Bucureşti,
2013 (neindexată).
2) Chiruş D., Nedeloni M. D., Cavitation Erosion Research for AlSi12 alloy
tested at different time periods, ANALELE UNIVERSITĂŢII “EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA, ANUL XX, NR. 1, ISSN 1453 – 7397, 2013 (indexată BDI).
3) Chiruş, D., Nedeloni, M.D., Câmpian, C.V., Cavitation Erosion Research
on X3CrNi13-4 Stainless Steel Samples with cubic/cylindric shape and 3D
Design for new Brackets used for Cavitation Experimental Stand, Constanta
Maritime University Annals, ISSN 1582 – 3601, Year XIV, Volumul 20, 2013
(indexată BDI).
- 164 -
Ing.
Daniel
Chiruş
4) Nedeloni, M.D., Nedelcu, D., Câmpian, C.V., Chiruş, D., Avasiloaie, R.C.,
Florea, D., Research regarding the cavitation erosion resistance of the stainless
steel with 13% Cr and 4% Ni used to manufacture the components of Kaplan,
Francis and Pelton hydraulic turbines, Constanta Maritime University Annals,
ISSN 1582 – 3601, Year XIV, Volumul 19, 2013 (indexată BDI).
5) Potoceanu, N., Nedeloni, M. D., Chirus, D., Florea, D., Research
Regarding on Cavitation Erosion Behavior of the Antifriction Alloy YSn83,
lucrare susţinută la conferinţa internaţională „The 15th International
Symposium on Metallography (METALLOGRAPHY 2013)” şi acceptată spre
publicare în revista Materials Science Forum (cotată ISI).
6) Nedeloni, M. D., Potoceanu, N., Florea, D., Chirus, D., Research through
the Stationary Specimen Method of the X20Cr13 Stainless Steel used for
Hydraulic Pumps, lucrare susţinută la conferinţa internaţională „The 15th
International Symposium on Metallography (METALLOGRAPHY 2013)” şi
acceptată spre publicare în revista Materials Science Forum (cotată ISI).
- 165 -
Ing.
Daniel
Chiruş
BIBLIOGRAFIE
1. Amza Gh., Dănilă B., Florica C., Sisteme ultraacustice, Editura

Tehnică, Bucureşti
2. Anton I., Cavitaţia, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste

România, Bucureşti, 1984
3. Anton I., Cavitaţia, vol. II, Editura Academiei Republicii Socialiste

România, Bucureşti, 1985
4. Anton, I., Turbine Hidraulice; Editura Facla, Timişoara, 1979
5. Anton L.E., Baya A., Maşini şi echipamente hidromecanice, Editura

Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001
6. Anton V., Popoviciu M., Fitero I., Hidraulică şi maşini hidraulice,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
7. Băran Gh., Cavitaţie şi eroziune cavitaţională, Editura INGINERIE,

ISBN 973-31-2058-8, Bucureşti, 2001
8. Bordeasu I., Distrugeri cavitaţionale, Editura MacroSOFT,

Timisoara, 1998
9. Bordeaşu I., Eroziunea cavitaţională a materialelor, Editura

Politehnica, Timişoara, 2006
10. Bordeaşu I., Bădărău R., Oancă O., Consideraţii privind criteriile
de evaluare a rezistenţei materialelor la eroziune cavitaţională, ŞTIINŢĂ ŞI
TEHNICĂ, an XII, vol. 22, pag. 127÷134, ISSN 2067-7138, Bucureşti, 2012
11. Bordeaşu, I., Ghiban, B., Popoviciu, M. O., Bălăşoiu, V., Birău, N.,
Karabenciov, A.,The damage of austenite - ferrite stainless steels by
cavitation erosion, Annals of DAAAM for 2008 & Proceedings of The 19th
International DAAAM Symposium “Intelligent Manufacturing & Automation:
Focus on New Generation of Intelligent Systems and Solutions”, Trnava
Slovacia, 22-25th October 2008, pp.0147-0148
- 166 -
Ing.
Daniel
Chiruş
12. Bordeaşu I., Mitelea I., Popoviciu M.O., Chitiţă C., Method for
calssifying Stainless Steels upon Cavitation Erosion Resistance, Metal 2011,
Brno, Cehia
13.Bordeaşu I., Popoviciu M.O., Bălăşoiu V., Jurchela A. D.,

Karabenciov A., Influence of the vibratory test facility type and parameters
upon the cavitation erosion evolution, Proceedings of the 25th IAHR
Symposium on Hydraulic Machinery and Systems – Vol. II, Editura
Politehnica, Timişoara, 2010
14. Bordeaşu I., Popoviciu M.O., Mitelea I., Bălaşoiu V., Ghiban B.,
Tucu D., Chemical and Mechanical Aspects of the Cavitation Phenomena,
Revista de chimie Bucuresti, vol.58, Nr.12, 2007, pag.1300-1304
15. Bordeaşu I., Popoviciu M.O., Pătrăşcoiu C., Bălăşoiu V., An

analytical model for the cavitation erosion characteristic curves,
International Conference on Hydraulic Machinery and Hydrodynamics
Timișoara, Romania, October 2004
16. Bordeaşu I., Şerban V. A., Vodă M., Codrean C., Cavitation
erosion for G-X5CrNi13-14 martensitic stainless steel with various heat
treatments, The 6th Internatinal Conference on Hydraulic Machinery and
Hydrodynamics, Scientific Bulletin of the “Politehnica” University of
Timisoara Transactions on Mechanics, Special issue, pag. 259÷264,
Timişoara, 2004
17. Boy J.h., Kumar A., March P., Willis P., Herman H., Cavitation
and erosion resistant thermal spray coatings, U S Army Corps of Engineers,
Construction Productivity Advancement Research Program, Construction
Engineering Research Laboratories, raport ethnic 92/118, 1997
18. Brennen C.E., Cavitation and bubble dynamics, Oxford University

Press, 1995
19. Câmpian C.V., s.a., Îmbunătăţirea tehnologiei de reparare a

nervurilor anticavitationale ale paletelor rotoarelor turbinelor din CHE Portile
- 167 -
Ing.
Daniel
Chiruş
de Fier I. Faza VIII. Cercetări experimentale pe probe care simulează

repararea pieselor de inserţie dupa montare, Raport de cercetare nr.U-09-
400-287 la contractul nr.122/12.12.2008, Centrul de Cercetări în
Hidraulică, Automatizări şi Procese Termice, Universitatea Eftimie Murgu
Reşiţa, Oct. 2009
20. Câmpian C.V., s.a., Cercetări de eroziune cavitaţională pe

materiale cu rezistenţă ridicată la atacul cavitaţional, Raport de cercetare
nr.U-13-400-355, Centrul de Cercetări în Hidraulică, Automatizări şi Procese
Termice, Universitatea Eftimie Murgu , Reşiţa, Iun.2013
21. Câmpian C.V., Curs general de mecanica fluidelor, Editura Eftimie

Murgu, Reşiţa
22. Câmpian C.V., Curs general de turbopompe, Editura Eftimie

Murgu, ISBN 973-99416-8-0, Reşiţa, 2000.
23. Câmpian V.C., Turbine hidraulice de mică putere şi microturbine.

Principii de funcţionare. Soluţii constructive, Editura Orizonturi Universitare,
ISBN 973-638-036-X, Timişoara, 2003
24. Câmpian C.V., Nedelcu D., Cavitation Tip Clearance. Numerical

simulation and Experimental Results, The 3rd Workshop on Vortex
Dominated Flows Timisoara, România, Iunie 1-2, 2007, publicate în
Scientific Bulletin of “Politehnica” University of Timisoara, Transactions on
Mechanics, vol.52(66), Fascicola 3, 2007
25. Ciobanu, B., Turbomaşini hidraulice – Partea I Hidrogeneratoare,

Iaşi, 2008
26. Ciubotariu C.-R., Straturi de acoperire pulverizate termic în

vederea creşterii la rezistenţei la eroziune cavitaţională, Teză de doctorat,
Universitatea Politehnica Timişoara, 2013
27. Ciubotariu R., Şerban V. A., Frunzăverde D. Mărginean G.,

Câmpian V., Comparative study regarding the repair techniques for
protection against cavitation, Scientific Bulletin of the “Politehnica”
- 168 -
Ing.
Daniel
Chiruş
University of Timisoara Transactions on Mechanics, vol. 55 (69), pag.

11÷14, Spec. Iss. S1, Timişoara, 2010
28. Cojocaru V., Teză Doctorat, Cercetări privind creşterea duratei de

viaţă a paletelor turbinelor hidraulice supuse eroziunii cavitaţionale, Reşiţa
2013
29. Cojocaru V., Balint D., Câmpian C.V., Nedelcu D., Jianu C.,
Numerical Investigations of Flow on the Kaplan Turbine Runner Blade
Anticavitation Lip with Modified Cross Section, „Recent Researches in
Mechanics”, Proceedings of the 2nd International Conference on Theoretical
and Applied Mechanics 2011 (TAM '11), ISBN 978-1-61804-020-6, pag.
215÷218, Corfu Island, Greece, 2011
30. Cojocaru V., Câmpian V. C., Balint D., Numerical Analysis of Flow
in Kaplan Turbine Runner Blades Anticavitation Lip with Modified
Hydrodynamic Profile, ANALELE UNIVERSITĂŢII “EFTIMIE MURGU”, ANUL
XVIII, NR. 1, ISSN 1453 - 7397, pag. 229÷234, Reşiţa, 2011
31. Cojocaru V., Frunzăverde D., Câmpian C.V., Marginean G.,

Ciubotariu R., Pittner A.M., Cavitation erosion investigation on thermal
spray coatings, Proceedings of 3rd WSEAS International Conference On
Engineering Mechanics, Structures, Engineering Geology (Emeseg’10),
Corfu, 2010-07-22, pag.177-180, ISSN 1792-4249, 2010
32. Cuppari M.G. Di V., Souza R.M., Sinatora A., Effect of hard second
phase on cavitation erosion of Fe–Cr–Ni–C alloys, www.sciencedirect .com
33. Dojčinović M., Erić O., Rajnović D., Sidjanin L., Baloš S., The
morphology of ductile cast iron surface damaged by cavitation, Metall.
Mater. Eng., vol. 18 (3), pag. 165÷176, 2012
34. Drăgan O., Iancu C., Amza Gh., Drimer D., Isarie V., Ultrasunete
de mari energii, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti,
1983
- 169 -
Ing.
Daniel
Chiruş
35. Florea D., Teză Doctorat, Cercetări teoretice şi experimentale pe o

microturbină axial-tubulară echipată cu generator imersat cu magneţi
permanenţi, Reşiţa 2013
36. Florescu I., Maşini hidraulice, Note de curs pentru uzul studenţilor,
Universitatea din Bacău, Facultatea de Inginerie, Editura ALMA MATER,
Bacău, 2007
37. Franc J.P., Michel J.M., Fundamentals of Cavitation, eBook, ISBN

1-4020-2233-6, 2005
38. Garcia R., Comprehensive Cavitation damage Data for Water and
Various Liquid Metals Including Correlation with Material and Fluid
Properties, Technical Raport Nr. 6, The University of Michigan, 1966
39. Georgescu A.M., Georgescu S.C., Hidraulica reţelelor de conducte

şi maşini hidraulice, Editura Printech, Bucureşti, 2007
40. Ghiban B., Mânzână M. E., Bordeaşu I., Ghiban N., Marin M.,
Miculescu M., Cavitation behaviour of martensitic stainless steel, Scientific
Bulletin of the “Politehnica” University of Timisoara, Transactions on
Mechanics, vol. 55 (69), pag. 59÷62, Spec. Iss. S1, Timişoara, 2010
41. Ghimişi Ş., Elemente de tribologie, Bubureşti, 2005
42. Gillich N., Piroi I., Producerea, transportul şi distribuţia energiei

electrice, Editura Eftimie Murgu, ISBN 978-973-1906-39-3, Reşiţa, 2009
43. Golumba M., Mehedinţeanu M., Sporea I., Tehnologia

materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
44. Grajales D.H.M., Ospina C.M.G., Tschiptschin A.P., Mesoscale

plasticity anisotropy at the earliest stages of cavitation-erosion damage of a
high nitrogen austenitic stainless steel, Wear, vol.267, 2009, pag.99-103
45. Hammitt F. G., Nath A., De. M. K., Erosion of ferrous and
aluminim alloys in cavitating 170 adiois, Report No. UMICH 014456-53 - I,
University, Michigan, 1980
- 170 -
Ing.
Daniel
Chiruş
46. Hart D., Whole D., A review of cavitation-erosion resistant weld

surfacing alloys for hydroturbines, Eutectic Australia Pty Ltd, Sydney, 1996
47. Hattori S., Hirose T., Sugiyama K., Prediction Method for
Cavitation Erosion Based on Measurement of Bubble Collapse Impact Loads,
The 6th Internatinal Symposium on Measurement Techniques for Multiphase
Flows – Journal of Physics: Conference Series 147, 2009
48. Hattori S., Kitagawa T., Analysis of cavitation erosion resistance of

cast iron and nonferrous metals based on database and comparison with
carbon steel data, WEAR, volume 269, pag. 443-448, 2010
49. Hattori S., Mikami N., Cavitation erosion resistance of stellite alloy
weld overlays, Wear, vol.267, 2009, pag.1954-1960
50. Haţiegan C., Gillich G.R., Gillich N., Tufoi M., Răduca M.,
Calibration Tests of a Sonotrode and Cavitation Erosion Research through
Indirect Cavitation Method For A Steel, ANALELE UNIVERSITĂŢII “EFTIMIE
MURGU”, ANUL XX, NR. 1, ISSN 1453 - 7397, Reşiţa, 2013
51. Haţiegan C., Nedeloni M.D., Tufoi M., Protocsil C., Răduca M.,
Modal analysis of natural frequencies and mass participation coefficients of
simply supported thin plates with damages, Constanta Maritime University
Annals, Vol.19, Year XIV, Iulie 2013
52. Holmberg K., Matthews A., Coatings tribology – Properties,

Mechanisms, Techniques and Applications in Surface Engineering, Tribology
and Interface Engineering Series, No. 56, 2009
53. Hooper L. J., Experimental Investigation of Initiationof Cavitation

Behind an Accelerated Circular Disc, IAHR Symposium on Cavitation and
Hydraulic Machinery Sendai, 1962
54. Ji Hui Kim, Kwang Su Na, Gyung Guk Kim, Chang S.Yoon, Seon
Jin Kim, Effect of manganese on the cavitation erosion resistance of iron-
chromium-carbon-silicon alloys for replacing cobalt base Stellite, Journal of
Nuclear Materials, vol.352, Issues 1-3, 2006, pag.85-89
- 171 -
Ing.
Daniel
Chiruş
55. Jurchelea A.D., Teză doctorat, Cercetări experimentale privind

eroziunea prin cavitaţie a unei game de oţeluri inoxidabile cu conţinut
constant de crom şi variabil de nichel, Timisoara 2012
56. Jurchela A. D., Bordeaşu I., Mitelea I., Karabenciov A.,

Considerations on the effects of carbon content on the cavitation erosion
resistance of stainless steel with controlled content of chromium and
carbon, METAL 2012 - 21st International Conference on Metallurgy and
Materials, Brno, Czech Republic, 23 – 25.05.2012
57.Koivola T., On cavitation in fluid power, Proceedings of 1st FPNI

Symposium, Hamburg, 2000
58. Kondoh K., Umeda J., Watanabe R., Cavitation resistance of

powder metallurgy aluminum matrix composite with AlN dispersoids,
Materials Science and Engineering A 499, pag. 440÷444, 2009
59. Kovalev N.N., Turbine hidraulice. Construcţii şi probleme de

proiectare, Editura Maşinostroienie, Leningrad, 1971
60. Lăcătuşu V., Exarhu M., Turbine Hidraulice, Societatea Comercială

de Formare a Energeticienilor din România („FORMENERG” – S.A.), 2005
61. Lăcătuşu V., Paveliu I., Exploatarea echipamentelor şi instalaţiilor

mecanice din centralele hidroelectrice (stavile, vane, pompe, compresoare,
turbine, instalaţii auxiliare), Societatea Comercială de Formare a
Energeticienilor din România („FORMENERG” – S.A.), 2009
62. Lăcătuşu V., Paveliu I., Turbina Kaplan, Societatea Comercială de

Formare a Energeticienilor din România („FORMENERG” – S.A.), 2008
63. Mânzână M. E., Ghiban B., Ghiban N., Bordeaşu I., Miculescu F.,
Mitrea S., Marin M., Structural Analysis of Cavitation for Different Stainless
Steels, ANALELE UNIVERSITĂŢII “EFTIMIE MURGU”, ANUL XVIII, NR. 1,
ISSN 1453 - 7397, pag. 100÷106, Reşiţa, 2011
- 172 -
Ing.
Daniel
Chiruş
64. Mesa D.H., Pinedo C.E., Tschiptschin A.P., Improvement of the

cavitation erosion resistance of UNS S31803 stainless steel by duplex
treatment, Surface and Coatings Technology, 2010
65. Mitelea I., Bordeașu I., Popoviciu M., Hadar A., Corrosion of
Stainless Steels with “Soft” martensitic Structure, Chem.Abs. RCBUAU
58(2), Revista de chimie, ISSN:0034-7752, vol.58 (2) Nr.2/2007, pp.254-
257
66. Mitelea I., Georgevici I., Noi oţeluri inoxidabile în construcţia

echipamentelor pentru generarea puterii hidoelectrice, Simpozionul
internaţional Zilele Academice Timişene, Secţia Materiale avansate, pp. 64-
69, Ediţia a VII-a, Timişoara, 24-25 mai 2001
67. Mitelea I., Georgevici I., Radu B., Particularities of microstructural

transformation during tempering stainless steel 13/671 (13%Cr, 6%Ni,
1%Mo), Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica Timişoara, Tom 47
(61), Seria Mecanică, fascicola 2, 2002, ISSN 1224-6077 pp. 107-112
68. Mitelea I., Georgevici I., Radu B., The effect of quenching –
tempering heat treatment on internal stresse of 13/6/1 (13%Cr, 6%Ni,
1%Mo), stainless steel, Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica
Timişoara, Tom 48 (62), Seria Mecanică, fascicola 2, 2003, ISSN 1224-
6077, pp. 117-120
69. Mocanu, D.R., ş.a., Încercarea materialelor (Încercări

nedistructive ale metalelor) – Vol. 1, Editura INGINERIE, Bucureşti, 1982
70. Nedelcu, Dorian, 2003. Microsoft Excel. Concepte teoretice şi

aplicaţii. Reşiţa: Editura Eftimie Murgu
71. Nedelcu, Dorian, 2004. Modelare parametrică prin Autodesk

Inventor. Timişoara: Editura ORIZONTURI UNIVERSITARE
72. Nedelcu, Dorian, 2011. Proiectare şi simulare numerică cu

SolidWorks. Timişoara: Editura Eurostampa
- 173 -
Ing.
Daniel
Chiruş
73. Nedeloni M.D., Calibration Tests of a Sonotrode and Cavitation

Erosion Research through Indirect Cavitation Method For A Steel, ANALELE
UNIVERSITĂŢII “EFTIMIE MURGU”, ANUL XIX, NR. 1, ISSN 1453 - 7397,
Reşiţa, 2012
74. Nedeloni M.D., Nedelcu D., Ion I., Ciubotariu R., Calibration of a
sonotrode from a stand component for test cavitation erosion through direct
method, Constanta Maritime University Annals, Vol.17, Year XIII, Iulie 2012
75. Nedeloni M.-D., Cercetări privind eroziunea cavitaţională pe

materiale utilizate la fabricaţia componentelor de turbine hidraulice, Teză de
doctorat, Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, 2012
76. Nedeloni M.D., Nedelcu D., Variants of sonotrode for a vibratory

apparatus for test cavitation erosion by the indirect method, Constanta
Maritime University Annals, Vol.17, Year XIII, Iulie 2012
77. Pădurean I., Cercetări asupra măririi rezistenţei la eroziune

cavitaţională a rotoarelor de turbină, Teză de doctorat, Universitatea
Politehnica Timişoara, 2005
78. Pădurean I., Experimental researches upon cavitation erosion

resitance of the austenitic stainless steel heat treating by solution treatment
and nitriding, Scientific Bulletin of the “Politehnica” University of Timisoara,
Transactions on Mechanics, vol. 52 (66), pag. 1÷6, Fasc. 1, Timişoara,
2007
79. Pădurean I., Influence of structural state on cavitational erosion of

austenitic stainless steel solution treatment and nitriding, Scientific Bulletin
of the “Politehnica” University of Timisoara, Transactions on Mechanics, vol.
52 (66), pag. 1÷4, Fasc. 1, Timişoara, 2007
80. Pădurean I., Truşculescu M., Nedelcu D., Megheleş O., Popoviciu
M., Pădurean E., Research upon Cavitation Erosion Resistance of Heat
Treated Martensitic Stainless Steels, Special Issue of the Scientific Bulletin
of the “Politehnica” University of Timisoara, Transaction on Mechanics -
- 174 -
Ing.
Daniel
Chiruş
Proceedings of The International Conference on Hydraulic Machinery and

Equipments “HME 2008”, Timişoara, 16-17 Octombrie 2008, ISSN 1224-
6077, pag. 429÷436, Timişoara, 2008
81. Piroi I., Cziple F., Pomoja F., Conversia energiei regenerabile a
apei, pământului şi a deşeurilor organice, Colecţia ORIZONTURI TEHNICE,
Editura Eftimie Murgu, ISBN 978-973-1906-86-7, Reşiţa, 2010
82. Popoviciu M. O., Bordeaşu I., Cavitation erosion qualities of

40Cr10 steel, Special Issue of the Scientific Bulletin of the “Politehnica”
University of Timisoara, Transaction on Mechanics - Proceedings of The
International Conference on Hydraulic Machinery and Equipments “HME
2008”, Timişoara, 16-17 Octombrie 2008, ISSN 1224-6077, pag. 445÷452,
Timişoara, 2008
83. Robescu D., Naianu B.P., Pompe, ventilatoare, suflante şi

compresoare, Editura AISTEDA, Bucureşti, 2002
84. Santa J.F., Blanco J.A., Giraldo J.E., Toro A., Cavitation erosion of
martensitic and austenitic stainless steel welded coatings, Wear, vol.271,
Issues 9-10, 2011, pag.1445-1453
85. Scheffel M., Ştiucă P. Gr., Dispozitive ultraacustice şi optice, vol.

I, Editura Tehnică, ISBN 973-31-0795-6, ISBN 973-31-0795-4, Bucureşti,
1996
86. Soyama H., Kumano H., Soka M., A new parameter to predict
cavitation erosion, CAV 2001, session A3.002
87. Stella J., Schuller E., Hessing C., Hamed O.A., Pohl M., Stover D.,
Cavitation erosion of plasma-sprayed NiTi coatings, Wear, vol.260, 2006,
pag.1020-1027
88. Steller K., Charge of of the relative material resistance due to

the change of cavitation conditions, Procedings of the sixth Conference on
Fluid Machinery, Vol 2, Budapesta, 1979
- 175 -
Ing.
Daniel
Chiruş
89. Szabo A., Studii privind influenţa grosimii stratului de UTP depus
prin sudare asupra rezistenţei la cavitaţie, Lucrare de disertaţie,
Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, 2013
90. Şerban V.A., Elemente de ştiinţa şi ingineria materialelor, Colecţia

„Tehnologie” Editura Politehnica, ISBN 973-9389-03-1, Timişoara, 1998
91. Thiruvengadam A., Preiser H.S., On testing materials for

cavitation damage resistence, Report. 233 – 3, 1963
92. Truşculescu M., Pădurean I., Demian G., The cavitation erosion
resistance of the martensitic stainless steel GX4CrNi13-4 laser hardened,
Revue Roumaine des Sciences Techniques- Série de Mécanique
AppliquéeTome 52, No 1, pag.65-70, Bucureşti, 2007
93. Vinţan, M., Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice,

Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2009
94. Vlada M., Elemente de teoria erorilor si incertitudinilor. Calcule

statistice si modele de aproximare, Universitatea din Bucureşti, 2012
95. Wollmann V., Patrimoniu preindustrial şi industrial în România –

Volumul III, Editura Honterus, ISBN 978-973-1725-85-7, Sibiu, 2012
96. Xia Z., Zhang X., Song J., Erosion-Resistance of Plasma Sprayed
Coatings, Journal of Materials Engineering and Performance, volume 8(6),
pag. 716÷718, december 1999
97. www.astm.org/Standards/G32.htm
98. http://www.cchapt.ro/
99. http://www.csnp.roedu.ro/
100. http://www.ksb.ro/teste-de-cavitatie.htm
101. http://www.youtube.com/watch?v=oRYYP4F8LTU
102. http://eswt.net/cavitation
103.http://objet.com/sites/default/files/pdfs/Objet_Materials_Data_S
heets.pdf
- 176 -
Ing.
Daniel
Chiruş
104. http://ro.mt.com/eur/en/home.htm
105. *** Cavitation and its Effects (A Case Study – Experiment

performed by Dr. Kinnas and his students at MIT’s Cavitation tunnel),
Cavitating Hydrofoil Experiment, 2013
106. *** SolidWorks® Bible, Published by Wiley Publishing, Inc. 10475

Crosspoint Boulevard Indianapolis, IN 46256, Copyright © 2009 by Wiley
Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana, Published by Wiley Publishing, Inc.,
Indianapolis, Indiana Published simultaneously in Canada, ISBN: 978-0-
470-25825-5, 2009
107. *** TELSONIC, 2007. Operating Instructions Cavitations Test

Equipment DG 2000, www.telsonic.com
- 177 -
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Chiruş, Daniel
Adresă(e) B-dul. Muncii, Bl.8, Sc.3, Et.2, Ap.9, Reşiţa, Caraş-Severin
Telefon(oane) Fix: 0355/809848
E-mail(uri) chirusdaniel@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 30.10.1983
Sex Masculin
Locul de muncă vizat /
Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada Aprilie 2012 - 2013
Funcţia sau postul ocupat Inginer mentenanţă
Numele şi adresa angajatorului S.C.NextCity S.A.
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Fabrica de biciclete
Perioada 03.12.2007 – 27.06.2011

Funcţia sau postul ocupat Inginer proiectant mecanic
Numele şi adresa angajatorului Reşiţa Reductoare S.A – Platforma Câlnicel, Reşiţa 320151, Caraş – Severin, România
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Fabrica de reductoare
Educaţie şi formare
Perioada 2010 - 2013
Calificarea / diploma obţinută Doctorand anul III în domeniul Inginerie Mecanică, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa,
Facultatea de Inginerie şi Management
Disciplinele principale studiate / Tehnici de proiectare asistată în ingineria mecanică, Teoria Elasticităţii şi Plasticităţii, Managementul
competenţe profesionale dobândite Proiectelor de Cercetare
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Facultatea de Inginerie şi Management
/ furnizorului de formare

Calificarea / diploma obţinută Diplomă de Master – Management în Inginerie Industrială
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Facultatea de Inginerie
Calificarea / diploma obţinută Diplomă de Inginer - Secţia Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa, Facultatea de Inginerie
Liceul Nr. 2, Profilul Informatică, Reşiţa
- 178 -
Şcoala Generală nr.7, Reşiţa
Şcoala Generală nr.7, Reşiţa
Şcoala Generală, comuna Baia, judeţul Tulcea
Şcoala Primară, comuna Baia, judeţul Tulcea
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e) cunoscută(e) 1. Lb. Engleză; 2. Lb. Franceză.
Autoevaluare Înţelegere Vorbire
Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Conversaţie Discurs oral
Limba Engleză B2
Utilizator
B2
Utilizator
B2
Utilizator
B2
Utilizator
B2
Utilizator
independent independent independent independent independent
Limba Franceză B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
independent independent independent independent independent
Competenţe şi abilităţi sociale Sociabil, comunicativ, integrare rapidă în colectiv nou, gândire pozitivă, originală, creativitate,
dinamism, spirit de echipă, abilitate de a lucra în condiţii de stres
Competenţe şi aptitudini organizatorice Capacităţi de analiză, asistare, coordonare, organizare şi planificare, capacitate de adaptare şi lucru
în echipă
Competenţe şi aptitudini tehnice Cunoştinţe PC, Desen tehnic, cunoştinţe tehnice bune
Competenţe şi aptitudini de utilizare a Cunoştinţe Microsoft Office (Word, PowerPoint şi Excel), ORACLE, cunoştinţe CAD: Autodesk
calculatorului Inventor, AutoCad şi Solid Works
Permis(e) de conducere Categoria B (2 ani)
Informaţii suplimentare Bursă SOCRATES-ERASMUS – în vederea realizării lucrării de licenţă, perioada Martie - Septembrie
2007, în oraşul Volos la UNIVERSITY OF THESSALY din GRECIA
Reşiţa, Decembrie 2013
Drd. ing. Daniel Chiruş
- 179 -

Chirus

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

Nr. Decizie 1033 din 04.12.2013

Cercetări de eroziune cavitaţională pe oţeluri inoxidabile

Cavitation erosion research on stainless steel used to

Autor: Ing. Daniel CHIRUŞ

Prof. univ. dr. ing. Universitatea „Eftimie Murgu”

Prezenta teză de doctorat intitulată „Cercetări de eroziune cavitaţională

Aceste încercări au fost încercări preliminare pe materiale plastice de tip

Listă figuri .................................................................................................................................... 8

Cap.1 MAŞINILE HIDRAULICE. FENOMENUL DE CAVITAŢIE ŞI EROZIUNEA

Cap.2 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT..................................................................... 35

Cap.3 REZULTATE DIN CERCETĂRILE DE EROZIUNE CAVITAŢIONALĂ

Cap.4 DESCRIEREA ŞI CALIBRAREA STANDULUI EXPERIMENTAL DE

Cap.5 SIMULĂRI NUMERICE EFECTUATE PE SONOTRODELE FOLOSITE LA

Cap.6 REZULTATELE EXPERIMENTALE ALE CERCETĂRILOR EFECTUATE PE

6.2 Rezultate experimentale……………………………………………………..…………... 132

Cap. 7 CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE. DISEMINARE

Figura Denumire Pag.

Figura Denumire Pag.

Figura Denumire Pag.

Figura Denumire Pag.

Tabel Denumire Pag.

Tabel Denumire Pag.

Cap.1 MAŞINILE HIDRAULICE. FENOMENUL DE CAVITAŢIE

1.2 Maşinile hidraulice. Clasificare şi mărimi caracteristici

o Motoare hidraulice (care transformă energia hidraulică în energie

Fig. 1.1 Clasificarea după mai multe criterii a maşinilor hidraulice

În tabelul 1.1 se prezintă mărimile caracteristice pentru funcţionarea

Alţi parametrii caracteristici sunt:

Fig. 1.2 Înălţimea geometrică de aspiraţie

o pentru a caracteriza funcţionarea unei turbine în afara fenomenului de

1.3 Funcţionarea turbinelor şi pompelor hidraulice

Fig. 1.3 Părţile componente ale unei mori cu ciutură

Pompele pot fi din punct de vedere constructiv-funcţionale, turbopompe

Fig. 1.5 Turbina Pelton: 1 – rotor, 2 –

Fig. 1.6 Turbina Francis: a) vedere laterală; b)

Fig. 1.8 Schema unei pompe multietajate

Fig. 1.11 Schema unei pompe cu carcasă

1.4 Materialele folosite la fabricaţia rotoarelor turbinelor şi

folosesc şi oţelurile austenito-feritice, de genul Cr20Ni8Mo3, însă sunt mai greu

Fig. 1.12 Principalele tipuri de uzare

În continuare, se descriu după [89], [26], [69], [43] câteva din

1.5 Fenomenul de cavitaţie şi eroziunea cavitaţională

Din referinţele bibliografice [37] şi [101] se prezintă transformările de

Fig. 1.13 Transformările de stare ale apei

Fenomenul de cavitaţie apare şi se manifestă când lichidele sunt în

o a doua ipoteză se referă la generarea unei deformări şi la o străpungere

Fig. 1.14 Imagini privind bula sferică, perturbaţia

în figurile 1.15 şi 1.16 se prezintă porţiuni distruse ale materialului

Fig. 1.15 Eroziunea cavitaţională a paletei

Fig. 1.16 Eroziunea cavitaţională a camerei spirale la o pompă

1.6 Metode de testare a eroziunii cavitaţionale în laborator

Fig. 1.18 Strangularea

Fig. 1.19 Tub Venturi

Fig. 1.20 Producerea bulelor şi a vârtejului de cavitaţie

În prezent, există instalaţii de laborator justificate de tendinţa de obţinere

temperaturii lichidului din camera de lucru;

Fig. 1.21 Tunel hidrodinamic (National Engineering Laboratory)

Discul rotativ scufundat în lichid imaginat de Rasmussen şi

Fig. 1.22 Aparat cu disc

Fig. 1.23 Dispunerea probelor şi orificiilor pe disc

Dezavantajele acestor aparate sunt complexitatea câmpului de viteze şi

Fig. 1.24 Aparat cu jet