Tema STATUL ROMÂN MODERN : DE LA PROIECT POLITIC LA

REALIZAREA ROMÂNIEI MARI( SEC.XVIII-XX)

Cerințe întâlnite:
• Prezentați un proiect politic din sec. XVIII
• Supplex Libellus - 1744
- Memoriul de la Focșani - 1772
- Memoriul de la Șistov - 1791
- Supplex Libellus Valachorum - 1791
• din prima jumătate a sec. XIX
- Cererile norodului românesc – 1821
- Constituția cărvunarilor – 1822
- Prințipiile noastre pentru reformarea patriei
- Proclamația de la Islaz 1848
- Dorințele partidei naționale din Moldova
• Menționați o caracteristică a proiectelor politice referitoare la statul român modern din
sec.XVIII dorința de :
- înlăturare a fanarioților
- revenire la domniile pământene Memoriile de la
- autonomie Focșani , Șistov
- unire a Moldovei cu Țara Românească sub garanția Marilor Puteri
- desființarea raialelor de la Dunăre (ex.Brăila) – memoriul de la Șistov

prima jumătate a sec.XIX dorința de :

- modernizare a statului prin reforme
- desființare a privilegiilor
- obținere a independenței
- împroprietărire a țăranilor (în cele de la 1848)
•
• Argumentați afirmația conform căreia proiectele politice din sec. XVIII au contribuit
la constituirea statului roman modern.
Un fapt istoric relevant pentru ... îl reprezintă Memoriul de la Focșani din 1772,
prilejul redactării acestuia fiind constituit de o nouă etapă a războaielor ruso-turce. Acesta
a fost elaborat de o comisie de boieri din Țara Românească și Moldova. Deoarece
începând cu 1711 în Moldova și cu 1716 în Țara Românească, otomanii au impus
regimul fanariot, iar domnitorii fanarioți era instrumente în mâna sultanului, românii au
solicitat Marilor Puteri prezente la negocierile de la Focșani înlăturarea acestora și
revenirea la domniile pământene. De asemenea, solicitau autonomie și unirea Moldovei
cu Țara Românească sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei.
Așadar, putem concluziona că prin prevederile sale, Memoriul de la Focșani a
contribuit la constituirea statului român modern.
 • din prima jumătate a sec.XIX
Un fapt istoric relevant este reprezentat de (orice proiect politic din sec.XIX – nu
doar cel prezentat mai jos – inclusiv Rezoluțiile adunărilor ad-hoc/1857) programul
revolutionarilor moldoveni refugiați în Transilvania denumit Prințipiile noastre pentru
reformarea patriei. Acesta a fost redactat de către V.Alecsandri și C.Negri pe 12 mai
1848 la Brașov. Deoarece domnitorul Mihail Sturdza respinsese Petițiunea-
proclamațiune de la Iași, revoluționarii refugiați în Transilvania înscriu în programul lor
cereri mult mai radicale, precum unirea Moldovei cu Țara Românească într-un „stat
neatârnat”. Totodată, se mai solicita independența, organizarea statului pe baza
principiilor de libertate, egalitate și frățietate, desființarea privilegiilor, egalitate în fața
legii și rezolvarea problemei țărănești.
Așadar, prin prevederile sale, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei a
contribuit la constituirea statului român modern.

Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate
în prima jumătate a secolului al XIX-lea
În prima jumătate a secolului XIX, au fost elaborate mai multe proeicte politice, reflecând
astfel dorința de modernizare, printre care amintim Memoriul boierilor din Moldova către
Napoleaon Bonaparte, elaborat în anul 1802, și Cererile Norodului românesc, 1821. O asemănare
între acestea este că solicitau îndepărtarea domniilor fanariote și întoarcerea la cele pământene.
(Puntem alege orice alt proiect politic știm/plus asemănare– dacă suntem în impas, dacă nu mai știți
exact prevederile concrete, putem alterna cu idei generale – fixau obiective naționale/conțineau idei concrete
de organizare și modernizare a statului)

Menționați două fapte istorice desfășurate în sec. XIX care au dus la formarea statului
roman modern.
- Congresul de pace de la Paris din 1856 cu care se încheie Razboiul Crimeii (la care
Franța propune unirea Principatelor Române) = internaționalizarea „chestiunii române”
- deciziile/Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857 - românii decid unirea sub un
principe străin
- adoptarea Convenția de la Paris din 1858
- dubla alegere a lui Al.I.Cuza

• Formulați un punct de vedere referitor la modalitatea de formare a statului român

modern în a doua jumătate a sec. XIX și susținerea acestuia printr-un argument
istoric.
Statul român modern s-a format prin dubla alegere a lui Al.I.Cuza ca domnitor al
Moldovei și al Țării Românești, prin politica „faptului împlinit” (le fait accompli).
Deoarece prin Adunările ad-hoc din 1857 românii au decis unirea Moldovei cu Țara
Românească sub conducerea unui principe străin, dar Marile Puteri au adoptat Convenția
de la Paris în 1858 care prevedea crearea Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei cu
doi domnitori, două guverne, două parlamente și doar două comisii comune la
Focșani, românii au pus Europa în fața faptului împlinit. Pentru că Convenția nici nu
 prevedea, nici nu interzicea ca cei doi domni să fie persoane diferite, pe 5 ianuarie 1859
în Moldova și pe 24 ianuarie 1859 în Țara Românească este ales domnitor Al.I.Cuza.
Acesta nu avea cum să conducă ambele principate decât unindu-le. Așadar, românii
au profitat de contextul internațional favorabil, urmând calea plebiscitar-diplomatică
pentru atingerea dezideratelor.

• Prezentați două măsuri de politică internă/două măsuri de consolidare a statului roman

modern din a doua jumătate a sec.XIX.
- reformele lui Cuza : - secularizarea averilor mănăstirești - 1863
• agrară
- a învățământului 1864
- Constituția de la 1866
primele decenii ale secolului XX
- Marea Unire- 1918
- votul universal – 1918
- reforma agrară – 1921
- Constituția din 1923

• Argumentați, printru-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul roman se
consolidează în a doua jumătate a sec. XIX
Statul roman se consolidează în a doua jumătate a sec. XIX prin reformele lui
Al.I.Cuza.
Întrucât în 1859 se constituie statul roman prin dubla alegere a lui Al.I.Cuza ca
domn al Moldovei și al Țării Românești, următorul obiectiv al proiectelor politice
românești din prima jumătate a sec. XIX era modernizarea noului stat. Astfel, în urma
loviturii de stat din 2 mai 1864, domnitorul înfăptuiește cele mai imporante reforme: în
august 1864 prin legea agrară împroprietărește țăranii cu pământ în funcție de numărul de
vite, iar în decembrie 1864, prin Legea instrucțiunii publice, introduce învățământul
primar gratuit și obligatoriu.
Așadar, prin aceste măsuri, statul român se consolidează.

 Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui
Al. I. Cuza (1859-1866).
Două măsuri adoptate în timpul lui Alexandru Ioan Cuza sunt reprezentate de reforma
învățământului (1), 1864, reforma agrara (2), 1862, legea secularizarii averii
manastiresti(3), 1863. O asemănare între cele două măsuri este este faptul că amândouă au
contribuit la consolidarea statului român modern.

 Prezentați două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern.

Două acțiuni desfășurate în anul 1864 în statul român sunt reprezentate de adoptarea reformei
agrare, cît și a intrucțiunii publice.
Una dintre cele mai importante reforme din timpul domniei lui A. I. Cuza este cea agrară,
 adoptată la data de 14 august, 1864. Legea rurală este aprobată cu prevederile: desfiinţarea
clăcii şi împroprietărirea ţăranilor, împărţiţi în trei categorii: fruntaşi (patru boi, două vaci),
mijlocaşi (doi boi şi o vacă) şi pălmaşi sau toporaşi (fără vite). În plus, pământul dat ţăranilor
nu trebuia să depăşească 2/3 din suprafaţa moşiei expropriate şi nu putea fi vândut timp de 30
de ani. De asemenea, foştii clăcaşi trebuiau să plătească o despăgubire eşalonată pe 15 ani.
Astfel, prin această lege peste 500.000 de ţărani vor primi aproape 2.000.000 ha de pământ.
(Aplicarea legii s-a făcut greu, datorită abuzurilor, lipsei specialiştilor în domeniu, iar efectele
ei imediate au fost dezastruoase. Pe de o parte, boierii, fiind lipsiţi de forţa de muncă a
clăcaşilor, restrâng cultivarea moşiilor, pe de altă parte fărâmiţarea în loturi mici şi lipsa
inventarului agricol al ţăranilor au făcut ca multe terenuri să rămână necultivate)
O altă acțiune pe calea modernizării statului este Legea instrucţiunii publice (decembrie 1864).
Între principiile de bază cuprinse în lege, găsim obligativitatea şi gratuitatea instrucţiei publice
primare (de 4 clase). Legea sancţiona cu amendă pe părinţii ai căror copii nu erau înscrişi sau
care nu frecventau şcoala. Educația era gratuită pentru toţi copiii, indiferent de categoria socială
din care făceau parte şi pentru ambele sexe.
Se instituia laicizarea iar pentru a implementa eficient această reformă definitorie pentru
evoluția statului, se acorda o importanță deosebită pentru pregătirea cadrelor didactice. O altă
prevedere importantă a legii era aceea a unei singure programe şcolare atât pentru învăţământul
primar din mediul orăşenesc, cât şi pentru cel din mediul rural. Programa era aceeași și în
învățământul public și în cel privat. Liceul avea şapte clase, cu o pondere mai mare pentru
disciplinele umaniste.

****

POSIBILĂ INTRODUCERE ESEU :

Secolul al XVIII-lea și sec. al XIX-lea au marcat intrarea societatii românesti într-o noua
faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor modernizarii si afirmarea
constiintei necesitatii unitatii politice nationale. A fost o perioada importanta pentru romani
a cărei plinătate are loc odată cu unirea din 1859, aceasta fiind „opera” de maturitate a
generațiilor care au marcat definitiv parcursul către modernizare și, în cele din urmă, unire.

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern în secolele al XVIII-
lea - XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea;
- - - menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei prevederi a fiecăruia;
prezentarea unui fapt istoric, din perioada 1851-1860, referitor la statul român modern;
formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român modern în perioada
1861 1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

UN PUNCT DE VEDERE REFERITOR LA EVOLUȚIA STATULUI ROMÂN MODERN

ÎN PERIOADA 1861-1866 CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ A FOST INFLUNENȚAT DE
POLTICILE INTERNE ADOPATE. UN ARGUMENT PENTRU A SUSȚINE ACEASTĂ
IDEE ESTE PROIECTUL DE REFORME INSTITUITE DE AL. I . CUZA, DINTRE
CARE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ESTE LEGEA AGRARĂ (1864).
DEOARECE/ÎNTRUCÂT/PENTRU CĂ.... TOTODATĂ/BUNĂOARĂ/ ..... AȘADAR