Capitolul II – Analiza potenţialului

CAPITOLUL II
ANALIZA POTENŢIALULUI

2.1. Analiza potenţialului uman

Orice agent economic, indiferent de profilul său de activitate şi de

dimensiunile sale trebuie să-şi probeze în faţa spaţiului economico- social în
care acţionează viabilitatea, capacitatea sa de concurenţă, performanţele pe care
le realizează1
În conceptul modern al societăţii, resurselor umane sau capitalului
uman li se atribuie un rol deosebit în asigurarea preformanţelor economico –
financiare ale acestora ca atare, în analiza diagnostic a activităţii societăţii,
gestiunea resurselor umane reprezintă un segment de esenţă.

2.1.1 Caracterizarea generală a potenţialului uman

În dinamică, efectivul de salariaţi pe total şi pe categorii are rolul de a
evidenţia o dimensiune a potenţialului tehnico – economic al unei întreprinderi
în corelaţie cu un factor de bază al producţiei – munca.
S.C. Comcereal S.A. face parte din categoria întreprinderilor mijlocii,
la nivelul anului 2001 aceasta având un efectiv de 41 de salariaţi.
Din punct de vedere cantitativ, evoluţia efectivului de personal pe
total în perioada 1997-201 se prezintă conform tabelului următor, tabelul 2.1:
Evoluţia efectivului de personal pe total
în perioada 1997 - 2001
Tabel .2.1.
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
Nr. salariaţi (Ns) Pers 49 53 49 45 41
SURSA: Evidenţa contabilă a S.C. Comcereal S.A.

1
Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu – “Analiza Economico-Financiară” , Editura Independenţa
Economică, 1998, pag. 53

25
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Fig. 7. Evoluţia numărului de salariaţi ai

S.C. Comcereal S.A. în perioada 1997-2001

Analiza cantitativă a forţei de muncă se realizează cu ajutorul

următorilor indicatori:
 Ns= număr de salariaţi angajaţi de întreprindere în
cursul exerciţiului financiar.
 ΔNs = modificarea absolută a Ns; ΔNs= Ns1-Ns0
unde Ns1 – număr din anul curent
Ns0 - număr salariaţi din anul precedent

 ΔNs % = modificarea relativă a Ns; ΔNs= Ns1-Nsa

unde Nsa reprezintă numărul de salariaţi admisibili şi se

calculează după relaţia :

unde Ca1 – reprezintă cifra de afaceri realizată în anul curent

W0 – productivitatea muncii din anul precedent (ales ca bază de

raportare). Productivitatea muncii se calculează cu ajutorul relaţiei :

26
 Capitolul II – Analiza potenţialului

unde CA reprezintă cifra de afaceri realizată în anul precedent

Dinamica numărului de salariaţi în perioada 1997-2001

Tabelul 2.2
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
CA mii lei 13077056 4955292 6048937 16238366 11555483
NS pers 49 53 49 45 41
W=CA / Ns mii lei 266879 93496 123448 360853 281841
NSa=CA1/W0 pers - 19 65 132 32
ΔNs=Ns1-Ns0 pers - 4 -4 -4 -4
ΔNs(%)=Ns1-NSa pers - 34 -16 -87 9
SURSA: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidenţa contabilă
a agentului economic.

Indicatorul Ns înregistrează în perioada analizată o evoluţie oscilantă,

el începând să scadă de la 53 salariaţi în anul 1998 ajungând la 41 salariaţi în
anul 2001, înregistrând o singură creştere de la 49 salariaţi în anul 1997 la 53
salariaţi în anul 1998.
Analiza structurală a forţei de muncă presupune descompunerea
acesteia după mai multe criterii :
 în raport cu gradul de participare al salariaţilor la realizarea
obiectivului de activitate al întreprinderii, adică a sarcinilor de producţie şi a
celor privind circulaţia mărfurilor. Astfel deosebim:
 salariaţi operativi – care participă direct la realizarea producţiei sau
desfacerii de mărfuri (Nop)
 salariaţi cu funcţii de conducere şi administraţie – care nu participă direct la
realizarea producţiei sau desfacerii de mărfuri (Nca)
 pe profesii, pe sexe.

Structura salariaţilor S.C. Comcereal S.A.

Tabelul 2.3

27
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001

Ns Pers 49 53 49 45 41
Nop Pers 37 41 38 36 32
Nca Pers 12 12 11 9 9
gNOP=Nop/Ns x 100 % 75,5 77,3 77,5 80 78,04
gNca=Nca/Ns x 100 % 24,4 22,6 22,4 20 22
TOTAL 100 100 100 100 100
SURSA: Statistici întocmite de serviciul Normare – Salarizare al S.C. Comcereal S.A.

Fig. 8. Structura salariaţilor S.C. Comcereal S.A. în raport cu gradul

de participare al salariaţilor la realizarea obiectului de activitate al
întreprinderii.

Din datele prezentate în tabelul nr. 2.3 se observă că ponderea

salariaţilor operativi în totalul salariaţilor S.C. Comcereal S.A. este într-o
continuă creştere ajungând de la 75,5% în anul 1997 la 80% în anul 2000 pentru
ca în anul 2001 să înregistreze o uşoară scădere de până la 78, 4%.
Ponderea salariaţilor cu funcţii de conducere şi administrare a
înregistrat o uşoară scădere de la 24,4% în anul 1977 la 20% în anul 2000, iar în
anul următor înregistrând o uşoară cerştere de până la 22%.

Structura personalului S.C. Comcereal S.A. pe sexe

28
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Tabelul 2.4 – pers.

Indicator 1997 1998 1999 2000 2001
Barbaţi 33 38 36 32 29
% 67,35 71,70 73,47 71,2 70,73
Femei 16 15 13 13 12
% 32,65 28,30 26,53 28,8 29,27
TOTAL 49 53 49 45 41
SURSA: Statistici întocmite de serviciul Normare - Salarizare al S.C. Comceral S.A.

Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2.4 se observă o pondere

redusă a femeilor în totalul efectivului de salariaţi. Ponderea femeilor în totalul
salariaţilor este într-o continuă scădere de-a lungul perioadei analizate de la
32,65 % în anul 1997 la 29,27 în anul 2001.
Scăderea numărului de salariaţi din cadrul societăţii este rezultatul
unei politici de restructurare şi retehnologizare în condiţile economiei de piaţă şi
ca urmare a privatizării.

 Analiza calitativă a forţei de muncă

Analiza economică are ca obiectiv, pe lângă dimensiunea cantitativă a

potenţialului uman, şi pe cea calitativă desemnată prin gradul de calificare al
salariaţilor.2

2
Niculescu Maria – “Analiză economico- financiară” - (curs) Universitatea Constantin
Brâncoveanu, 1993, pag.37

29
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Astfel, se poate calcula un indicator de apreciere calitativă a forţei de

muncă numit coeficient mediu de calificare.
Acesta se calculează cu ajutorul relaţiei:

unde: ni reprezintă numărul de salariaţi care are o anumită categorie

de calificare iar ki- este un rang alocat ficărei categorii de calificare.

Evoluţia personalului S.C. Comcereal S.A. în funcţie de nivelul studiilor în

perioada 1997-2001
Tabelul 2.5
STUDII NUMĂR SALARIAŢI ( PERSOANE)
1997 1998 1999 2000 2001
Studii superioare 6 6 4 4 4
Studii medii 43 47 45 41 37
TOTAL 49 53 49 45 41
SURSA: Statistici întocmite de serviciul Normare - Salarizare al SC Comcereal SA.

Pentru a calcula coeficientul mediu de calificare se va aloca câte un

rang pentru fiecare categorie de calificare după cum urmează:
 pentru studii superioare k= 2
 pentru studii medii k = 1

30
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Coeficientul mediu de calificare ( ) a fost calculat folosind datele

prezentate în tabelul anterior nr 1.5.
Privită prin prisma coeficientului mediu de calificare se poate spune
că situaţia societăţii S.C. Comcereal S.A. este favorabilă, ţinând seama de faptul
că în această societate salariaţii sunt împărţiţi doar în două categorii şi anume,
salariaţii cu studii superioare şi salariaţii cu studii medii, coeficientul mediu de
calificare ia valori peste rangul alocat categoriei minime de calificare, respectiv
rangului alocat pentru studiile medii. Astfel ponderea salariaţilor cu studii medii
creşte de la 87% în anul 1997 la 89% în anul 1998, în anul 1999 înregistrând
91% şi ajungând la 90% în anul 2001.
Un alt criteriu de analiză calitativă a potenţialului uman existent în
cadrul întreprinderii este cel al vârstei personalului.

Structura pe grupe de vârstă a personalului în perioada 1997-2001

Tabelul 2.6
Grupe de 1997 1998 1999 2000 20001
vârstă pers % Pers % pers % pers % pers %
Sub 30 ani 8 16,33 9 16 9 20 11 24,4 11 27
Între 30-40 ani 16 32,65 17 32 16 32 13 29 12 29,2
Între 40-50 ani 19 38,77 22 41,5 20 40 18 40 15 36,5
Peste 50 ani 6 12,25 5 9,5 4 8 3 6,6 3 7,3

31
 Capitolul II – Analiza potenţialului

TOTAL 49 100 53 100 49 100 45 100 41 100

SURSA: Tabelul a fost construit pe baza datelor existente la Serviciul Normare – Salarizare.

Din datele prezentate în tabelul 2.6 se observă că structura

presonalului societăţii S.C. Comcereal S.A. pe categorii de vârstă este destul de
echilibrată, neexistând variaţii mari de la un an la altul.
De asemenea se observă că ponderea salariaţilor de vârstă înaintată
este mică şi în continuă scădere în perioada analizată de la 12,25 % în anul 1997
la 7,3 %în anul 2001.
Se poate spune, deci, că această situaţie este favorabilă întreprinderii,
deoarece dispune de forţă de muncă care are capacitatea de a se adapta la
schimbările ce pot intervenii în mediul intern şi extern al intreprinderii, aspect ce
poate determina sporirea rezultatelor firmei.
Nivelul de calificare al personalului reprezintă un aspect important,
deoarece dimensionarea producţiei şi evoluţia productivităţii muncii depind
nemijlocit de nivelul calificării forţei de muncă.
În prezent calificarea, polificarea şi perfecţionarea personalului se face
în strânsă concordanţă cu performantele firmei, performanţe cere sunt reflectate
în principalii indicatori economico- financiari şi anume: productivitatea muncii,
volumul producţiei, cifra de afaceri, calitatea produselor, costurile de producţie,
profitul şi rata rentabilităţii, toate acestea având ca efect sporirea competivităţii
firmei şi consolidarea poziţiei acesteia pe piaţă3.

2.1.1. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman

Analiza eficienţei resurselor umane s-a realizat cu ajutorul

indicatorilor: productivitatea muncii şi profitul pe un salariat.

2.1.1.1. Analiza productivităţii muncii

3
Niculescu Maria – “Analiză Economico-Financiară” , Note de curs, Universitatea Constantin Brîncoveanu,
1998, pag. 51

32
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării

intensive a potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat
personalul angajat de către întreprindere.
Productivitatea muncii este o categorie economică complexă şi
dinamică şi reprezintă însuşirea muncii de a crea o anumită cantitate de valori de
întrebuinţare într-o unitate de timp, reflectând în ultimă instanţă eficienţa cu care
este cheltuită o cantitate de muncă4.
Caracterizarea generală a situaţiei productivităţii muncii se face pe
baza nivelurilor vânzărilor medii (anuale şi zilnice), calculate pe un salariat şi pe
un salariat operativ şi a corelaţilor ce se formează între ritmurile de creştere ale
acestora. Pentru aceasta se poate calcula următorii indicatori:
 Productivitatea anuală pe un salariat:

unde CA - reprezintă cifra de afaceri

Ns - reprezintă număr de salariaţi
 Productivitatea anuală pe un salariat operativ:

unde Nop – reprezintă număr de salariaţi operativi.

 Productivitatea zilnică pe un salariat .

4
Margulescu Dumitru (coord.) – “Analiza Economico-Financiara a intreprinderilor”, Editura Economică,
Bucureşti, 1994, pag. 68

33
 Capitolul II – Analiza potenţialului

unde Z reprezintă numărul de zile lucrate în medie de un salariat în

cursul anului.
 Productivitatea zilnică pe un salariat opreativ

Productivitatea muncii calculată cu ajutorul indicatorilor de mai sus

semnifică desfacerea medie realizată în cursul anului, respectiv desfacerea
medie zilnică pe un salariat şi pe un salariat opreativ şi este exprimată în unităţi
valorice.

Pentru caracterizarea generală a productivităţii muncii la S.C.

Comcereal S.A. în perioada 1997-2001 se folosesc datele cuprinse în tabelul
următor:
Tabel 2.7
Indicator UUM 11997 11998 11999 22000 22001
Ca Mil lei 113077 44955 6048 16238 11555
Ns Pers 49 53 49 45 41
Nop Pers 37 41 38 36 32
Z Zile 275 217 215 265 250

34
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Nop/Ns % 75,5 77,3 77,5 80 78,4

WaS=CA/Nop Mil lei 266,87 93,49 123,42 360,84 281,82
WaOP=CA/Nop Mil lei 353,43 120,85 159,15 451,05 361,09
WzS=WaS/Z Millei 0,97 0,43 0,57 1,36 1,12
WzOP= WaOP/Z Mil lei 1,28 0,55 0,74 1,70 1,44
% 35,03 132,01 292,36 78,10
IWaS=WaS1/WaS0 x 100
I WaOP= WaOP1/ WaS0 x 100 % 34,19 131,69 283,41 80,05
I WzS= WzS1/ WzS0 x 100 % 44,32 132,55 238,59 82,35
I WzOP= WzOP1 / WzOP0 x100 % 42,96 134,54 229,72 84,70

SURSA : Tabelul a fost construit de autoare pe baza datelor din bilanţurile S.C.
Comcereal S.A. din perioada 1997-2001 şi din statistici întocmite de Serviciul Normare –
Salarizare al S.C. Comcereal S.A.

Modalitatea de calcul a productivităţii anuale pe un salariat, în

periaoda 1997 – 2001.

35
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Fig.9. Evolutia productivitati anuale pe un salariat in perioada 1997-2001

Se observă că în perioada 1997-2001, productivitatea anuală pe un

salariat are o evoluţie oscilantă, astfel înregistrând o scădere în anul 1998 faţă de
anul 1997 (1998 în valoare de 93,49 mil lei, 1997 în valoare de 266,87 mil lei )
deoarece nu s-au acordat credite cu dobândă subvenţionată.
În anul 1999 a crescut cantitatea de cereale achiziţionate datorită
preocupării mai intense a conducerii prin stimulare din profilul propriu.
O creştere mai substanţială s-a înregistrat în anul 2000 (360,84 mil lei)
deoarece începând din toamna anului 1999 s-a acordat producătorilor agricoli
îngrăşăminte şi sămânţă pentru producţia de grâu a anului 2000, astfel
recepţionându-se o cantitate mai mare de grâu.
Productivitatea pe un salariat în anul 2001 a înregistrat o scădere
uşoară (281,82 mil lei), datorită secetei producţia la hectar a fost scăzută
recepţionându-se cantităţi mai mici de cereale.
Modalitatea de calcul a productivităţii anuale pe un salariat operativ în
perioada 1997 – 2001.

36
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Aa

Fig. 10. Evoluţia productivităţii anuale pe un salariat operativ

in perioada 1997-2001

De-a lungul întregii perioade analizate se observă că şi productivitatea

anuală pe salariatul operativ calculată pe baza cifrei de afaceri înregistrează o
evoluţie oscilantă, în anul 1997 productivitatea anuală pe salariatul operativ este
de 353,43 mil. lei pentru ca în anul 1998 să înregistreze o scădere ajungând la
120,85 mil. lei.
Pe toată perioada analizată 1997-2001, în anul 2000 se înregistrează o
creştere substanţială a productivităţii anuale pe salariatul operativ, adică 451,05
mil. lei ca efect al acordării producătorilor agricoli de îngrăşăminte şi seminţe
pentru producţia de grâu a anului 2000, ca apoi în anul 2001 productivitatea
anuală pe salariatul operativ să scadă cu 89,96 mil. lei.

37
 Capitolul II – Analiza potenţialului

În ceea ce priveşte indicii productivităţii muncii se constată că aceştia

înregistrează ritmuri diferite de creştere de la un an la altul.
Între indicii de productivitate a muncii se pot stabili o serie de
corelaţii.
O primă corelaţie se stabileşte între indicele productivităţii anuale pe
salariat (I WaS ) şi indicele productivităţii anuale pe salariatul opreativ (I Wa OP ).
O a doua corelaţie se poate stabili între indicele productivităţii anuale
pe salariatul operativ (I WaOP) şi indicele productivităţii zilnice pe salariatul
operativ (I WzOP)5.
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2.7 rezultă că:
În anul 1999 faţă de anul 1998 I WaS > I WaOP , ceea ce ne arată că la
nivelul intreprinderii au avut loc modificări în structura salariaţilor şi anume că
ponderea salariaţilor operativi a înregistrat o creştere în perioada analizată.
În anul 2001 faţă de 2000 I WaS < I WaOP ceea ce înseamnă că
modificările de structură la nivelul forţei de muncă au vizat creşterea ponderii
salariaţilor din conducere şi administraţiei şi reducerea ponderii salariaţilor
operativi.
În anul 1999 faţă de anul 1998 I WaOP < I WzOP, rezultă că
modificările survenite în structura timpului de muncă a avut loc în sensul
scăderii timpului efectiv lucrat de la 217 zile în anul 1998 la 215 zile în anul
1999.
În anul 2001 faţă de 2000 I WaOP < I WzOP , ne arată că modificările
survenite în structura timpului de muncă au avut loc în sensul scăderii timpului
efectiv lucrat de la 265 zile în anul 2000 la 250 zile în anul 2001.

 Analiza factorială a productivităţii muncii

Productivitatea muncii, ca expresie de bază a eficienţei cu care este
utilizată forţa de muncă, este un indicator calitativ complex a cărei mărime şi
5
Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu – “Analiză economico-financiară”, Editura
Independenţa Economică, 1998, pag.59

38
 Capitolul II – Analiza potenţialului

evoluţie variază în funcţie de o mulţime de cauze ( timpul efectivlucrat, structura

salariaţilor, gradul de înzestrare tehnică a muncii) pot fi cuantificate cu ajutorul
unor modele de analiză factorială, modele care îşi propun să explice pe cauze
modificarea productivităţii muncii.
Luăm ca exemplu un model de analiză factorială a productivităţii ce
consideră că determinant în modificarea valorii acesteia, este timpul de muncă,
măsurat prin intermediul indicatorului <numar de zile lucrate in medie de un
salariat>.
WaS = Z x WzS unde
Z - reprezintă numărul de zile lucrate în medie de un salariat în
cursul anului
WaS – reprezintă productivitatea anuală pe un salariat
WzS - reprezintă productivitatea zilnică pe un salariat
Z- factor cantitativ

WaS
WzS- factor calitativ

Din model se observă că productivitatea anuală se modifică direct

proporţional cu numărul de zile lucrate în medie de un salariat şi în funcţie de
desfacerea medie zilnică pe angajat.

Analiza factorială a productivităţii muncii

Tabelul 2.8
Indicatori UM 1999 2000 2001
CA mil lei 6048 16238 11555
Z zile 215 265 250
Ns pers 49 45 41
WaS=CA/Ns lei 123,428571 360,844444 281,829268
WzS= WaS/Z lei 574086 1361677 1127317

39
 Capitolul II – Analiza potenţialului

SURSĂ: Bilanţurile S.C. Comcereal S.A. din perioada 1999-2001

Analiza factorială a productivităţii anuale pe un salariat în periaoda
1999 - 2000
A) Modificarea fenomenului analizat

ΔWAS= WAS2000 - WAS1999 = 360.844.444-123.428.571=237.415.873 lei / sal

B) Cuantificarea influenţei factorilor

1. Influenţa modificării numărului de zile lucrate
ΔWAS(Z) =Z2000 x WZS 1999- Z1999 x WZS 1999 =265 x 574.086 – 215 x
576.086 = 152.132.790 – 123.428.490 = 28.704.300 lei / sal .

2. Influenţa modificării productivităţii zilnice pe salariat.

ΔWAS(wsz) = Z2000 x WZS2000 - Z2000 x WZS 1999 =265 x 1.361.677 –
265 x 574.086 = 360.844.405 – 152.132.790 = 208.711.615 lei / sal

ΔWAS ΔZ 28.704.300 lei / sal

237.415.873 lei /sal Δ WZS 208.711.615 lei / sal

Deci, din analiza factorială a productivităţii pe un salariat în perioada

1999 - 2000 rezultă că productivitatea a crescut cu 237.415.873 lei / sal, dar,
această creştere a fost determinată de doi factori: numărul mediu de zile lucrate
de un salariat şi de productivitatea zilnică pe salariat.
Primul factor şi anume numărul mediu de zile a influenţat
productivitatea printr-o creştere de 28.704.300 lei/sal, aceasta datorită creşterii
numărului de zile pe salariat de la 215 la 265 zile.
Al doilea factor, productivitatea zilnică pe salariat a influenţat printr-o
creştere de 208.711.615 lei / sal, aceasta datorită creşterii productivităţii zilnice
pe salariat. Astfel pe total productivitatea anuală pe salariat a cescut cu
237.415.873 lei / sal, ceea ce este favorabil pentru întreprindere.

40
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Analiza factorială a productivităţii anuale pe salariat în perioada 2000-

2001.
A. Modificarea fenomenului analizat
ΔWAS = WAS 2001 - WAS2000 = 281.829.268 – 360.844.444 = -79.015.176 lei / sal

B. Cuantificarea influenţei factorilor

1. Influenţa modificării numărului de zile lucrate

ΔWAS(Z) =Z2001 x WZS 2000- Z2000 x WZS 2000 = 250 x 1.361.677 – 265 x
1.361.677 = 340.419.250 – 360.844.405 = - 20.425.155 lei/sal.

2. Influenţa modificării productivităţii zilnice pe salariat

ΔWAS(WZS) = Z2001 x WZS2001 - Z2001 x WZS 2000 = 250 x 1.127.317 – 250 x
1.361.677 = 281.829.250 – 340.419.250 = -58.590.000 lei /sal.

ΔWAS ΔZ - 20.425.155 lei/ sal

-79.015.176 lei /sal WZS –58.590.000 lei /sal

Observăm o scădere în perioada 2000 – 2001 a productivităţii anuale

pe salariat de 79.015.176 lei/ sal, scădere ce a fost influenţată de doi factori:
numărul mediu de zile lucrate de un salariat care a scăzut de la 265 la 250 zile,
ceea ce a determinat o scădere a productivităţii anuale pe salariat cu 20.425.155
lei / sal; productivitatea zilnică pe salariat, care a scăzut şi ea la rândul ei de la
1.361.677 lei /sal în 2000 la 1.127.317 lei / sal în 2001, ceea ce a determinat o
scădere a productivităţii muncii anuale pe salariat cu 58.590.000 lei / sal. Acest
lucru pe ansamblu a avut ca rezultat scăderea productivităţii muncii cu
79.015.176 lei /sal., ceea ce este o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere.

2.1.2.2 Analiza profilului pe salariat

41
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Un indicator mai complex de analiză a eficienţei utilizării

potenţialului uman şi implicit a productivităţii muncii este profitul anual pe
salariat. Este mai complex întrucât el ia în considerare pe lângă productivitatea
muncii şi o serie de influenţe ale politicii comerciale şi de preţuri promovată de
firmă.
Din datele prezentate în tabelul 5 cap 1 se constată că profit regăsim
de-a lungul întregii perioade analizate cu 977.155 mii lei în 1997; 348.680 mii
lei în anul 1998; 682.233 mii lei în anul 1999; 136.898 mii lei în anul 2000;
182.370 mii lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că profitul pe un salariat este de
19.942 mii lei în anul 1997; 6.579 mii lei în anul 1998; 13.923 mii lei în anul
1999; 3.042mii lei în anul 2000; 4.448 mii lei în anul 2001.
Modalitatea de calcul a profitului pe un salariat în perioada 1997 –
2001 :

unde : Psa – reprezintă profitul anual pe un salariat

R – reprezintă rezultatul (profitul)

Din datele prezentate mai sus se observă că în anul 1998 faţă de anul
1997 profitul anual pe salariat înregistrează o scădere cu 13.363 mii lei, aceasta
în condiţiile scăderii profitului de la 977.155 mii lei în anul 1997 la 348.680 mii
lei în anul 1998 şi creşterii numărului de salariaţi cu 4 persoane faţă de 1997.
Psa = WAS x RRC , unde

42
 Capitolul II – Analiza potenţialului

unde :

R- rezultat (profit) şi RRC – rata rentabilităţii comerciale (cât profit

obţine firma la 1 leu cifră de afaceri).

Profit la 1 leu cifră de afaceri - lei

Tabelul 2.9
Indicatori UM 1997 1998 1999 2000 2001
Rezultat(Profit) mii lei 977155 348680 682233 136898 182370

CA mii lei 13077056 4955292 6048937 16238366 11555483

RRC % 0,074 0,070 0,112 0,008 0,015

SURSA: rezultatele obţinute pe baza calculelor

Ştim că societatea S.C. Comcereal S.A. pe baza datelor bilanţiere a

obţinut profit în toţi anii analizaţi din anul 1997 până în anul 2001, atunci
obligatoriu profitul la un leu CA se va calcula pentru toţi anii.
Rezultatul calculelor ne dezvăluie nişte sume deloc neglijabile, care la
o analiză mai substanţială şi de ansamblu ne pot furniza foarte multe informaţii
esenţiale în vaderea pronunţării unui verdict despre societatea comercială.

2.2Analiza potenţialului material

2.2.1 Analiza stocurilor

Stocurile fac parte din activul circulant al unităţii patrimoniale şi au
drept caracteristică principală faptul că intră şi ies în şi din patrimoniul
întreprinderii, ciclic, durata ciclului de exploatare fiind sub un an.

În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:

1. Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le
cumpără în vederea revânzării, precum şi stocurile care îşi schimbă destinaţia.

43
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2. Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se

regăsesc în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată.
3. Materialele consumabile, care patricipă la procesul de fabricaţie
sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă în produsul finit.

Materialale consumabile sunt urmărite de contabilitate pe următoarele

categorii:
a) materiale auxiliare, cuprind materiale care nu constituie baza de
obţinere a produsului finit, ci ajută la obţinerea lui.
b) combustibil, cuprinde energia electrică, apa, aburi,ulei.
c) materiale pentru ambalat care ajută la ambalarea produselor
proprii cu ocazia vânzării acestora;
d) piese de schimb;
e) Seminţe şi materiale de plantat;
f) furaje;
g) alte materiale consumabile.
4. Produsele, sunt elemente de activ, stocabile, care se împart în:
a) Semifabricate, prin care se înţeleg produsele al căror proces
tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în
continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se
livrează terţilor.6
b) Produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul
unităţii patrimoniale, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct
clienţilor.
c)Produse reziduale, ce cuprind rebuturile din demolări, demontări de
imobilizări corporale sub formă de materiale recuperabile, deşeuri, cât şi
6
Maria Criveanu, Mihai Aristotel Ungureanu, Petre Gongu - ,,Contabilitate financiară”, Editura
Horion, Rm. Vâlcea, pag. 308

44
 Capitolul II – Analiza potenţialului

produse rezultate din procesul de fabricaţie, care nu corespund standardelor

produsului finit.
5. Animalele şi păsările, respectiv animalele achiziţionate sau
obţinute, crescute sau folosite pentru producţie, animalele, păsările puse la
îngrăşat, pentru producţie pentru lână, lapte şi blană.
6. Ambalajele, respectiv aceea categorie de stocuri destinate ambalării
şi transportului produselor finite şi al mărfurilor şi care fie sunt achiziţionate de
unitatea patrimonială fie sunt confecţionate în unitate.
Există diferite tipuri de clasificare a stocurilor astfel: dacă se ia în
considerare modul de procurare, în funcţie de însuşirile tehnice, după
provenienţa lor, din punct de vedere financiar, etc.

2.2.1.1Analiza stocurilor finale

Stocurile finale sunt acele stocuri pe care întreprinderea le

înregistrează la sfârsitul unei perioade de timp (lună, trimestru, an).
Stocurile finale se stabilesc plecând de la ecuaţia generală a fluturilor
care au loc în intreprindere:
Si + I(A) = Sf + E(D) unde :
Si – stoc iniţial; I(A) – intrări (aprovizionări)
Sf – stoc final; E(D) – ieşiri (desfaceri)
Din relaţia de mai sus rezultă că:
Sf = Si + I(A) – E(D)
Scopul analizei stocurilor finale îl constituie stabilirea operativă a
cauzelor creşterii, respectiv scăderii acestora, în vederea fundamentării riguroase
a programului vânzărilor în concordanţă cu tendinţele pieţei7.
Modificări ale stocurilor finale apar în toate cele trei faze ale
procesului de activitate.
De exemplu8:

7
Maria Niculescu -,,Analiză economico- financiară “,Universitatea Constantin Brâncoveanu,1993, pag. 67

45
 Capitolul II – Analiza potenţialului

 în faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:

 neritmicitatea aprovizionării;
 contractarea eronată a cantităţilor de aprovizionat
 aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte
 aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare
 stocuri rămase nevândute după schimbarea sortimentelor sau
tehnologiilor;
 desortarea, desperecherea produselor etc.
 în faza de producţie , cauzele modificării stocurilor finale sunt:
 lipsa de materii prime sau materiale în vederea obţinerii produselor;
 modificări de tehnologie de fabricaţie;
 depăşirea duratei procesului de fabricaţie;
 neritmicitatea producţiei;
 creşterea (scăderea) volumului de producţie;
 schimbarea sortimentaţiei etc.
 în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:
 creşterea (scăderea ) producţiei;
 schimbarea sortimentelor;
 creşterea (scăderea )preţurilor produselor;
 existenţa unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabricaţie;
 produse necumpărate datorită calităţii necorespunzătoare;
 neaprovizionarea ritmică a magazinelor;
 lipsa mijloacelor de transport, etc.
După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motivaţie obiectivă,
dar şi subiectivă. În ambele situaţii se impun măsuri energice şi rapide, care să
suplinească lipsa de lichidităţi. Dintre măsuri, enumerăm: ritmicitatea
aprovizionărilor, aceasta în legătură cu calcule de necesar întocmite în timp şi
corect, cunoaşterea şi respectarea obligaţiilor contractuale, producţia să se
8
E. Rnache, M. Gust, M. Diaconu - “Analiza Rconomico-financiara”, Editura Independenta Economică, Braila,
1998, pag.82

46
 Capitolul II – Analiza potenţialului

desfăşoare cantitativ şi calitativ corespunzător cu cererea pieţei, cu anotimpurile

şi sezoanele etc.
Analiza stocurilor finale se face din punct de vedere al dinamicii cu
următorii indicatori:
a) modificarea absolută a stocurilor finale (Sf)
ΔSf = Sf1-Sf0
b) modificarea relativă a stocurilor finale

Analiza dinamică a stocurilor finale avute de

S.C. Comcereal S.A. în perioada 1997-2001
Tabelul 2.10
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
Stocuri finale(Sf) mii lei 2271321 1870558 1644620 35270 1290924
ΔSf = Sf1-Sf0 mii lei - -400763 -225938 -1609350 1255654
ΔSf(%)=Sf1-Sf0/ % - 17,64 -12,07 -97,85 3560,11
Sf0 x 100
SURSA: Tabelul a fost întocmit de autor pe baza datelor din evidenţa contabilă a
agentului economic.

Din datele prezentate în tabel se observă că indicatorul stoc final are o

evoluţie oscilantă.
În anii 1998, 1999 firma înregistrează o scădere a stocului final cu
400.763 mii lei în anul 1998 şi 255.938 mii lei în anul 1999.

47
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Această scădere reprezintă o situaţie favorabilă pentru întreprindere,

ceea ce înseamnă o creştere a cererii pentru produsele comercializate de aceasta
necesitând o cantitate sporită de marfuri.
În anul 2000 indicatorul stoc final înregistrează o scădere
semnificativă până la 1609350 mii lei în valoare absolută reprezentând 97,85%.
Scăderea stocului final în anul 2000 reprezintă o situaţie favorabilă
pentru întreprindere din punct de vedere financiar deoarece stocul reprezintă o
investiţie de exploatare adică o alocare de resurse băneşti ceea ce înseamnă că
dacă stocul final se reduce atunci se reduc şi cheltuielile. Din punct de vedere
comercial reprezintă o situaţie favorabilă dacă scăderea stocurilor finale este
determinată de creşterea desfacerilor.
În anul 2001 indicatorul stoc final înregistrează o creştere
semnificativă (1255654 mii lei) faţă de anul 2000, creştere determinantă şi de o
scădere a cifrei de afaceri reprezentând o situaţie nefavorabilă pentru
întreprindere.

Fig.11. Evoluţia stocului final în perioada 1997-2001

Analiza factorială a stocurilor finale se poate realiza pornind de la

relaţia9:
Sf = Si+I-E unde : Si - stoc iniţial
9
E. Enache, M. Gust, M. Diaconu - ,,Analiză economico- financiară”, Editura Independenţa Economică, Brăila, 1998,pag.83

48
 Capitolul II – Analiza potenţialului

I - intrări
E - ieşiri
Pe această relaţie se poate aplica analiza factorială astfel:
ΔSf = Sf1-Sf0 unde ΔSf depinde de evoluţia componentelor din
relaţie:

ΔSf ΔSi = Si1-Si0

ΔI = I1 –I0
ΔE = -(E1 – E0)

Balanţa circulaţiei mărfurilor

Tabelul 2.11
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
Stoc iniţial (Si) mii lei 177997 2271321 1870558 1644620 35270
Intrări(I) mii lei 1103338 2568955 2969867 8688742 9675628
9
Ieşiri(E) mii lei 8940065 2969718 3195805 10298092 8419974
Stoc final(Sf) mii lei 2271321 1870558 1644620 35270 1290924
SURSA: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din balanţele comerciale ale
S.C. Comcereal S.A. Vâlcea.

A. Analiza modificării soldului final în anul 2001 faţă de anul 2000.

Pentru simplificare anul 2001 se va nota cu ,,1,, iar anul 2000 (baza
de comparaţie)cu ,,0,,.
a)Modificarea fenomenului analizat

49
 Capitolul II – Analiza potenţialului

ΔSf = Sf1 –Sf0 = 1290924-35270 = 1255654 mii lei

b) Cuantificarea influenţei factorilor.
1) influenţa modificării soldului iniţial
ΔSf(Si) = SI1 – SI0 = 35.270 – 1.644.620 = -1.609.350 mii lei
2) influenţa modificării intrărilor
ΔSf(I) = I1 – I0 = 9.675.620 – 8.688.742 = 986.886 mii lei
3) influenţa modificării ieşirilor
Δ Sf(E) = - ( E1 – E0) = -(8419974-1010298092)= 1878118 mii lei
Δ Sf = 1255654 mii lei ΔSi = -1609350 mii lei
ΔI = 986886 mii lei
ΔE = 1878118 mii lei
Fenomenul analizat Δ Sf înregistrează o creştere cu 1.255.654 mii lei
situaţia este nefavorabilă pentru întreprindere ceea ce înseamnă că cererea
pentru produsele vândute de întreprindere este în scădere. Această creştere este
determinată de ΔI şi de ΔE cu o pondere mai mare ΔE.
ΔI înregistrează o creştere de 986.886 mii lei determinată de
creşterea intrărilor de la 8.688.742 mii lei în anul 2000 (0) la 9.675.628 mii lei
în anul 2001 (1).
ΔE determină o creştere cu 1.878.118 mii lei datorită faptului că dacă
în anul 2000 (0) avem ieşiri în valoare de 10.298.092 mii lei în anul 2001 (1)
înregistrează o scădere până la 8.419.974 mii lei.
ΔSi determină o scădere cu 1.609.350 mii lei datorită faptului că
dacă în 2000(0) avem un stoc iniţial de 1.644.620 mii lei acesta a scăzut la
35.270 mii lei în anul 2001 (1).

B. Analiza modificării soldului final în anul 2000 faţă de anul 1999.

Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu ,,1,, iar anul 1999 ( baza
de comparaţie ) cu ,,0,,
a) Modificarea fenomenului analizat
ΔSf = Sf1 – Sf0 = 35.270 – 1.644.620 = -1.609.350 mii lei

50
 Capitolul II – Analiza potenţialului

b)Cuantificarea influenţei factorilor

1) influenţa modificării soldului iniţial
ΔSf (Si) = Si1 – Si0 = 1.644.620 – 1.870.558 = -225.938 mii lei
2) influenţa modificării intrărilor
ΔSf (I) = I1 –I0 = 8.688.742 – 2.969.867 = 5.718.875 mii lei
3) influenţa modificării ieşirilor
ΔSf (E) = -( E1-E0) = -( 10.298.092 – 3.195.805) = - 7.102.287 mii lei

ΔSf = -1609350 mii lei ΔSi = - 225938 mii lei

ΔI = 5718875 mii lei
Δ E = -7102287 mii lei

Fenomenul analizat ΔSf a înregistrat o scădere cu 1.609.350 mii lei,

situaţia este favorabilă pentru întreprindere ceea ce înseamnă că cererea pentru
produsele vândute de întreprindere este în creştere şi pentru a fructifica această
situaţie adică pentru a majora cifra de afaceri este bine ca întreprinderea să se
aprovizioneze cu o cantitate sporită de mărfuri.
Scăderea ΔSf este determinată de ΔSi si ΔE.
ΔSi determină o scădere cu 225.938 mii lei determinată de faptul că
dacă în 1999 (0) aveam un stoc iniţial de 1.870.558 mii lei acesta a scăzut în
2000 (1) la 1.644.620 mii lei.
ΔE determină o scădere de 7.102.287 mii lei cauzată de diferenţa
foarte mare a ieşirilor astfel în 1999 (0) avem ieşiri de 3.195.805 mii lei, ele
cresc în 2000 (1) la 10.298.092 mii lei.
ΔI determină o creştere de 5.718.875 mii lei care este însă
insuficientă pentru a determina o creştere a stocului final.
Scăderea stocului final în perioada 1999-2000 a fost determinată în
primul rând de necorelările dintre fluxurile de intrare şi cele de ieşire în sensul
că desfacerea (ΔE = -7102287 mii lei) este mai mare decât aprovzionarea (ΔI =

51
 Capitolul II – Analiza potenţialului

5718875) şi în al doilea rând de începerea perioadei analizate cu un stoc iniţial

mai mic decât cel programat.

2.2.1.2Analiza stocurilor medii.

Stocul mediu caracterizează o anumită perioadă de timp din prima zi

şi până în ultima zi.
Caracterizarea sintetică a situaţiei stocurilor 10 fie în expresie fizică fie
în expresie valorică, se realizează prin stocul mediu calculat în funcţie de datele
disponibile astfel:
 când se cunosc doar Si şi Sf ale perioadei cercetate se face media
aritmetică simplă a acestor stocuri
 pe baza datelor din evidenţa analitică pot fi preluate stocurile
existente la perioade regulate de timp ( de ex. la începutul fiecărei luni), ceea ce
permite aflarea stocului scriptic sub forma unei medii cronologice simple şi a
nivelelor extrase din evidenţă
 stocurile de inventar observate de-a lungul perioadei ( astfel de
operaţiuni făcându-se la intervale neregulate de timp) conduc la aflarea stocului
mediu faptic sub forma unor medii cronologice ponderate a rezultatelor
inventarierilor efectuate în perioada cercetată
Pentru aceeaşi perioadă cele trei procedee conduc, de regulă, la
rezultate diferite.

Analiza dinamică a stocurilor medii avute de S.C. Comcereal S.A.

Vâlcea în perioada 1997-2001
Tabelul 2.12
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
Stocul mediu mil lei 2071 1758 840 1232 1382
ΔS=S1-S0 mil lei - -313 -918 392 150

10
A.J. Maniu, C. Mitruţ, K. Mihai, V.Voineagu - ,, Statistică”, Editura Independenţa Economică, Brăila, 1998,
pag350

52
 Capitolul II – Analiza potenţialului

ΔS=S1-S0/ S0 x 100 % - -15,11 -52,22 46,67 12,17

SURSĂ : Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidenţa contabilă a
agentului economic.

Analizând dinamica stocului mediu pe baza datelor din tabelul 2.12

putem aprecia că din punct de vedere comercial S.C. Comcereal S.A. Vâlcea
este interesată de asigurarea unor stocuri sporite care să permită continuitatea
desfacerilor (să nu apară fenomenul de ruptură de stoc ), fenomen înregistrat în
anul 2000 când stocul mediu a crescut cu 46,67% faţă de 1999 şi în anul 2001
când stocul mediu a crescut cu 12,7 faţă de 2000. În ceilalţi ani ai perioadei
analizate stocul mediu înregistrează scăderi, ceea mai mare înregistrându-se în
1999 de 52,22%, acest fapt reprezintă din punct de vedere comercial o situaţie
nefavorabilă pentru întreprindere însemnând o scădere a cererii pentru mărfurile
vândute ceea ce înseamnă o scădere a vânzărilor sau deficienţe în procesul de
aprovizionare ceea ce ar putea genera apariţia fenomenului de ruptură de stoc.
Din punct de vedere financiar (pentru că stocul reprezintă o investiţie
de exploatare adică o alocare de resurse băneşti), scăderea stocurilor medii în
1998 şi 1999 repezintă o situaţie favorabilă pentru întreprindere deoarece se
reduc cheltuielile cu întreţinerea mărfurilor în stoc, cheltuieli cu munca vie
pentru personalul angajat la depozite etc.
Prin prisma celor relatate teoria consideră că va fi favorabilă
întreprinderii doar aceea creştere a stocurilor care să permită o creştere de
dimensiuni mai mari a vânzărilor firmei (altfel spus creşterea de stoc să aibă loc
în condiţiile creşterii eficienţei utilizării stocurilor).
Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu 1 şi anul 1999 se va nota
cu 0. Datele utilizate sunt exprimate în mil. lei.
Sunt favorabile acele situaţii în care: IS < ICA şi nS1> nS0
Is = indicele de creştere a stocurilor
ICA = indicele de creştere a cifrei de afaceri

nS - numărul de rotaţii al stocului

53
 Capitolul II – Analiza potenţialului

nS1- numărul de rotaţii al stocului din ,,1,,

nS0- numărul de rotaţii al stocului din ,,0,,

IS<ICA => situaţie favorabilă pentru întreprindere,

unde rezultă nS1 > nS0 situaţie favorabilă pentru intreprindere

Aşa cum reiese din datele de mai sus, creşterea stocurilor medii
reprezintă o situaţie favorabilă pentru întreprindere deoarece această creştere are
loc pe fondul unei dinamici mai accelerate a încasărilor, aspect care echivalează
cu o eficienţă superioară a utilizării stocurilor.

Fig. 12. Evoluţia stocului mediu în perioada 1997-2001

54
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Analiza factorială a stocurilor medii la nivelul intreprinderii se face

pornind de la relaţia 11

unde – desfacerea medie zinică totală

– viteza medie de circulaţie pe întreprindere
gi - structura desfacerilor pe categoriile i implicate în calcul.
Vi - viteza de circulaţie pentru fiecare categorie i implicată în calcul.

Δ Δ
11
Δ Δgi
E Enache, M, Gust, M.Diaconu – “Analiză economico-financiară”, Editura Independenţa Economică, Brăila,
1998, pag 85.
Δvi
55
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Situaţia realizării stocului mediu în perioada 2000/2001

Tabelul 2.13
Produse CA(mil) S(mil) D(mil) V(zile) gi(%)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
Grâu 14328 9645 932 982 40 26,8 23 36 88,2 83,5
Porumb 1310 1343 220 310 3,6 3,7 61 84 8,1 11,5
Alte 600 567 80 90 1,7 1,6 47 56 3,7 5
cereale
Total 16238 11555 1232 1382 45,3 32,1 27,2 43 100 100
SURSĂ: Tabelul a fost intocmit de autoare pe baza datelor din evidenţa contabilă a
agentului economic.

Pentru simplificare anul 2001 se va nota cu 1 iar anul 2000

(baza de comparaţie ) cu 0. Tabelul 2.13 a fost realizat cu ajutorul
următoarelor formule:

unde di – desfacerea medie zilnică pe produs

a) Modificarea fenomenului analizat:
ΔS= S1-S0= 1382+1232= 150mil lei
b) Cuantificarea influenţei factorilor
1. Influenţa modificării desfacerilor medii zilnice:
Δ S (D) = D1 x V0 – D0 x V0 = 32,41 x 27,2 – 45,3 x27,2 = 872 – 1229 =
- 357 mil lei.

2. Influenţa modificării vitezelor medii:

Δ S (V) = D1 x V1 –D1 x V0 = 32,1 x 43 –32,1 x 27,2 = 1380 – 837 = 507
mil lei.

56
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.1) Influenţa modificării structurii desfacerilor:

2.2) Influenţa modificării vitezelor de circulaţie pe produse:

ΔS= 150 mil lei Δ D = -357 mil lei

Δ V = 507 mil lei Δgi = 42 mil lei
Δvi = 465 mil lei
Evoluţia fenomenului analizat, modificarea stocului mediu (Δ ) a
înregistrat o creştere de 150 mil lei, situaţia este apreciată ca fiind nefavorabilă.
Creşterea fenomenului analizat a fost detreminată doar de creşterea ,
celălalt factor determinând o scădere cu 357 mil lei ( ).
Scăderea desfacerii medii cu 357 mil lei este determinată de faptul că
la produsul grâu de exemplu, în anul 2000 (0) desfacerea medie era de 40 mil
lei, iar în anul 2001(1) aceasta este de 26,8 mil lei.
Factorul calitativ (viteza de rotaţie) a avut o evoluţie pozitivă
detrminând o creştere a stocului mediu cu 507 mil lei.
Această creştere a fost determinată de accelerarea vitezei de rotaţie pe
produse, această creştere este nefavorabilă în sensul că dacă în 2000 (0) se
obţineau 40 mil lei la grâu în 23 zile în 2001 (1) se obţineau 26,8 mil lei
desfacere în 36 zile.
Modificarea structurii desfacerilor a determinat o creştere a stocului
mediu cu 42 mil lei.

57
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Viteza de circulaţie a produselor a determinat o creştere a stocului

mediu cu 465 mi lei.
Situaţia relizării stocului mediu în perioada 1999-2000
Tabelul 2.14
Produse Ca (mil) S (mil) D(mil) V(mil) gi(%)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
Grâu 5100 14328 580 932 14,2 40 41 23 84,5 88,2
Porumb 800 1310 180 220 2,2 3,6 82 61 13,1 8,1
Alte cereale 149 600 80 80 0,4 1,7 200 47 2,4 3,7
Total 6049 16238 840 1232 16,8 45,3 50 27,2 100 100
Sursa: Tabelul a fost întocmit de autoare pe baza datelor din evidenţa contabilă a
agentului economic.

Pentru simplificare anul 2000 se va nota cu “1” iar anul 1999 se va

nota cu “0”

a) Modificarea fenomenului analizat.

Δ = 1 – 0 = 1232-840= 392 mil lei.

b) Cuantificarea influenţei factorilor.

1) Influenţa modificării desfacerilor medii zilnice:
(D)
Δ = 1 x 0 – 0 x 0 = 45,3 x 50 – 16,8 x 50 = 2265 – 840
(D)
Δ = 1425 mil lei.
2) Influenţa modificării vitezelor medii:
(V)
Δ = 1 x 1 – 1 x 0 = 45,3 x 27,2 – 45,3 x 50 = 1232 – 2265
= - 1.033mil lei
2.1.Influenţa modificării desfacerilor.

58
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.2. Înfluenţa modificării vitezelor de circilaţie pe produse.

ΔS = 392 mil lei Δ = 1425 mil lei Δgi = 9mil lei

Δ = -1033mil lei Δvi=-1042mil lei
Evoluţia fenomenului analizat, modificarea stocului mediu a
înregistrat o creştere de 392 mil lei. Deşi a avut loc o creştere a stocului mediu,
situaţia se apreciază ca fiind favorabilă, deoarece sa realizat pe baza creşterii
principalului indicator de rezultate al întreprinderii, adică desfacerea medie cu
1425 mil lei.
Creşterea fenomenului analizat a fost determinată doar de creşterea ,
celălalt factor determinând o scădere cu 1033 mil lei, scădere ce nu a putut
devansa creştera cu 1425 mil lei a .
Sporirea desfacerii medii cu 1425 mil lei a realizat o creştere
justificată a , determinată de faptul că la produsul grâu de exemplu în 1999(0)
desfacerea medie era de 14,2 mil lei iar în anul 2000(1) de 40 mil lei.
Factorul calitativ (viteza de rotaţie) a avut o evoluţie negativă
determinând o scădere a stocului mediu cu 1033 mil lei.Această scădere a fost
determinată de reducerea vitezei de rotaţie pe produse, această scădere este
favorabilă, în sensul că dacă în 1999 (0) se obţineau 14,2 mil lei la grâu în 41
zile în 2000(1) se obţineau 40 mil lei desfacere în 23 zile.
Modificarea structurii desfacerilor în sensul creşterii cu 9 mil lei a fost
determinată de creşterea desfacerii la produsul grâu care deţine 88,2 % din
totalul acestora ca urmare a reducerii vitezei de circulaţie de la 41 zile la 23 zile,
ceea ce a condus la reducerea vitezei medii de crculaţie şi a determinat pe
ansamblu creşterea stocului mediu.

59
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.2.2 Analiza mijloacelor fixe

Se cunoaşte faptul că în cadrul analizei potenţialului material la

nivelul unei întreprinderi un loc central îl ocupă analiza mijloacelor fixe, alături
de cea a stocurilor. Această analiză a mijloacelor fixe la nivelul firmei se poate
realiza atât din punct de vedere al asigurării întreprinderii cu astfel de active, cât
şi din punct de vedere al eficienţei utilizării mijloacelor fixe 12.
Mijloacele fixe cuprind bunuri constând într-un obiect sau complex de
obiecte formând un ansamblu integrat, care îndeplinesc simultan următoarele
condiţii :
- au valoare mai mare decât limita stabiltă de lege (limita actuală
este de 8 milioane lei )
- durata normată de utilizare mai mare de un an.
Mijloacele fixe nu îşi modifică forma fizică în timpul utilizării,
participând la mai multe procese de producţie şi îşi transmit valoarea treptat
asupra produselor fabricate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate, sub
formă de amortizare13.
Mijloacele fixe active sunt mijloacele fixe care au o contribuţie directă
la realizarea obiectivului de activitate al firmei.

2.2.2.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe

Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul
următorilor indicatori:

1.Modificarea absolută a mijloacelor fixe :

ΔF = F1 – F0 , unde :
F – reprezintă valoarea mijloacelor fixe totale sau valoarea mijloacelor
fixe dintr-o anumită categorie

12
Elena Enache, Marius Gust , Mihaela Diaconu – “ Analiză economico – financiară”, Editura Independenţa
Economică, Brăila, 1998, pag. 73 - 75
13
Coriolan Mareş – “ Contabilitate financiară”, Editura Independenţa economică, 2000, pag.103.

60
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.Modificarea relativă a mijloacelor fixe :

Evoluţia mijloacelor fixe şi a mijloacelor fixe active

în perioada 1997 – 2001
Tabel. 2.15
Indicator UM 1997 1998 1999 2000 2001
Mijloace fixe (F) mii lei 6.745.402 6.474.901 6.247.644 5.945.256 5.639.147
Mijloace fixe mii lei 541.950 473.244 403.796 340.727 309.180
active (Fa)
ΔF = F1 – F0 mii lei - -270.501 -227.257 -302.388 -306.109

% - -4,01 -3,50 -4,84 -5,14

ΔFa = Fa1 – Fa0 mii lei - -68.706 -69.448 -63.069 -31.547

% - -12,68 -14,67 -15,062 -9,26

Sursa : Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din evidenţa contabilă a agentului
economic

Dacă modificarea absolută a mijloacelor fixe exprimă creşterea sau

descreşterea volumului de mijloace fixe din întreprindere, modificarea relativă a
lor exprimă valoarea relativă a creşterii sau descreşterii.
Teoretic, orice creştere de mijloace fixe poate fi apreciată ca
favorabilă pentru firmă, aceasta pentru că se consideră că întreprinderea dispune
de capacităţi suplimentare pentru a realiza noi sporuri de producţie şi, pe această
bază creşteri ale încasărilor(cifrei de afaceri).

61
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Mijloacele fixe precum şi mijloacele fixe active înregistrează pe

parcursul întregii perioade analizate scăderi.
Mijloacele fixe înregistrează o scădere mai uşoară faţă de mijloacele
fixe active reprezentând procentual o scădere cuprinsă între 4,01% şi 5,14%, iar
în valoarea absolută 270.501 mii lei şi 306.109 mii lei.
Mijloacele fixe active înrgistrează cea mai mare scădere de 15,62 % în
anul 2000, iar în restul perioadei o scădere cuprinsă între 9,26%şi 14,67 %.
În general scăderea mijloacelor fixe şi în special a mijloacelor fixe
active (productive) reprezintă o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere,
considerându-se că întreprinderea nu dispune de capacităţi suplimentare pentru a
realiza noi sporuri de producţie, în cazul nostru cu toate că acestea scad cifra de
afaceri înregistrează creşteri ceea ce înseamnă că firma dispune totuşi de
posibilităţi superioare pentru a realiza noi sporuri de producţie.

2.2.2.2. Analiza structurii mijloacelor fixe.

Din punct de vedere al caracterului productiv avem14:

- mijloace fixe productive (active) care contribuie direct la realizarea
cifrei de afaceri (producţiei).
- mijloace fixe neproductive care deşi asigură condiţii pentru o
derulare normală a procesului de producţie nu au o contribuţie directă, evidentă
la realizarea producţiei.
În funcţie de această clasificare putem calcula un coeficient de
structură “structura mijloacelor fixe active”.

unde: Fa- mijloacele fixe active

Structura mijloacelor fixe active

14
Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Diaconu – “Analiza economico-financiara”, Editura Independenta
Economica, Braila, 1998, pag.76-79

62
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Indicatori UM 1997 1998 1999 2000 2001

F mii lei 6.745.402 6.474.901 6.247.644 5.945.256 5.639.147
Fa mii lei 541.950 473.244 403.796 340.727 309.180
gFa % 8,03 7,31 6,46 5,73 5,48
Sursa: Tabelul a fost realizat pe baza datelor din evidenţa contabilă a S.C
Comcereal S.A Vîlcea.
Favorabilă pentru întreprindere este situaţia în care acest coeficient de
structură are o dinamică crescătoare ,aceasta pentru că se consideră că firma
dispune de posibilităţi superioare pentru a realiza noi sporuri de producţie, dar în
cazul nostru coeficientul de structură scade de la un an la altul, considerându-se
că întreprinderea nu dispune de capacităţi suplimentare pentru a realiza noi
sporuri de producţie.

2.2.2.3. Analiza stării mijloacelor fixe.

Unul din indicatorii cu care se poate analiza starea mijloacelor fixe

este coeficientul amortizărilor care se calculează cu ajutorul relaţiei :

unde :
A- reprezintă amortizarea totală calculată a mijloacelor fixe în
folosinţă

Analiza stării mijloacelor fixe

- mii lei- Tabel 2.17
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Amortizarea (A) 391.021 259.061 227.259 288.805 290.074
Mijloace fixe (F) 6.745.402 6.474.901 6.247.644 5.945.256 5.639.147
KA 5,80 4 3,63 4,86 5,14
Sursa: Tabelul a fost realizat pe baza datelor din evidenţa contabilă a agentului
economic

63
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Este privit ca nefavorabil un coeficient crescător în dinamică, acesta

indicându-ne că mijloacele fixe din întreprindere suferă un proces de
îmbătrânire, iar politica de investiţii este deficitară. Acest fapt de îmbătrânire îl
întâlnim în anii 2000 şi 2001. Cu toate că acest lucru ar însemna o uzură a
mijloacelor fixe atât fizică cât şi morală cu aspecte negative ţin să amintesc că
societatea în aceşti ani a înregistrat profit, ceea ce mă îndeamnă să afirm că
această uzură se datorează tocmai creşterii productivităţii, folosirii mai
îndelungate a mijloacelor fixe, ceea ce a determinat o amortizare mai mare a
lor, care a fost recuperabilă prin veniturile avute.

2.2.2.4. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe presupune măsurarea

rezultatelor obţinute de firmă cu ajutorul mijloacelor fixe pe care le are în
patrimoniu.
Eficienţa se va măsura cu ajutorul a doi indicatori:
- Cifra de afaceri la 1000 lei mijloce fixe:

- Profitul la 1000 lei mijloace fixe:

Dacă aceşti indicatori sunt crescători în dinamică situaţia firmei va fi

una favorabilă, semnificaţia fiind aceea că întreprinderea obţine sporuri de
încasare sau profit la 1000 lei mijloce fixe. Ambii indicatori se pretează la
analiza factorială.
Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CA 1000F) se va analiza având
în vedere faptul că nu toate mijloacele fixe din întreprindere contribuie la
realizarea ei, ci numai cele active (Fa).

64
 Capitolul II – Analiza potenţialului

Pentru analiza eficienţei mijloacelor fixe vom folosi următorii

indicatori din tabelul 2.18 .

Analiza eficienţei mijlocelor fixe în perioda 1997-2001

- mii lei - Tabelul. 2.18
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
CA 13.077.056 4.995.292 6.048.937 16.238.366 11.555.483
F 6.745.402 6.474.901 6.247.644 5.945.256 5.639.147
Fa 541.950 473.244 403.796 340.727 309.180
P 977.155 348.680 682.233 136.898 182.370
gF(%) 8,03 7,31 6,46 5,73 5,48
CAFa1000 24.129,64 10.470,90 14.980,18 47.658 37.374,61
CAF1000 193.761,01 76.542,28 96.771,96 273.080,34 204.812,86
RRc 0,074 0,070 0,112 0,008 0,015
PF1000 14.338,31 5.357,95 10.838,45 2.184,64 3.072,19
Sursa : Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din evidenţa contabilă a agentului
economic

Modalitatea de calcul a indicatorilor :

65
 Capitolul II – Analiza potenţialului

unde :
R – rezultat sau profit
RRC – rata rentabilităţii comerciale
CAF1000 – cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe
CAFa1000 - cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active
Pe baza formulelor de mai sus şi a modului de calcul putem afirma că:
1. Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CA F1000) depinde de doi
factori direcţi :
- Structura mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe
(gFa)
- Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active (CAFa1000)

2. Profitul la 1000 lei mijloace fixe se va analiza factorial avându-se

în vedere fluxul care generează profitul întreprinderii, deci depinde şi el de doi
factori direcţi :
- Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF1000)
- Rata rentabilităţii comerciale, care indică eficienţa
politicii de preţ promovată de firmă (RRC)

Pe baza datelor şi a calcului indicatorilor din tabelul nr. 2.18 analizăm

factorial CAF1000 pentru anii 1997 şi 2001(unde 1997 – t0 ; 2001 – t1)
a) Modificarea fenomenului analizat :

b) Cuantificarea influenţei factorilor :

1.

66
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.

Creşterea cu 11.052 mii.lei a fenomenului analizat a fost determinată

doar de creşterea CAF1000 (72.582,54 mii lei), celălalt factor determinând o
scădere cu 61.530,59 mii lei. Rezultatul specifică o situaţie favorabilă pentru
firmă, adică o creştere a eficienţei cu care sunt utilizate mijloacele fixe de către
firmă.
Scăderea factorului gF se explică prin micşorarea ponderii mijloacelor
fixe active în total mijloace fixe în perioada curentă faţă de cea luată ca bază de
raportare (de la 8,03% la 5,48%) ; acest lucru se datorează faptului că mijloacele
fixe active scad de la o perioadă la alta, în 1997 şi 2001 de la 541.950 mii.lei la
309.180 mii.lei adică de cca. 1,8 ori faţă de mijloacele fixe neproductive care
scad de 1,2 ori de la 6.745.402 mii.lei la 5.639.147 mii.lei.
Creşterea CAF1000 se explică printr-o creştere a volumului desfacerilor
la 1000 lei mijloace fixe, de la o perioadă la alta (de la 24.129,64 mii.lei în 1997
la 37.374,61 mii.lei în 2001).
Profitul la 1000 lei mijloace fixe se va analiza factorial ţinând cont de
următorii indicatori :
RRC – rata rentabilităţii comerciale
PF1000- profit la 1000 lei mijloace fixe, unde :

PF1000 = şi RRC =

Eficienţa măsurată cu ajutorul PF1000, o voi face analizând anii 1997 (t0)
şi 2001 (t1), datele fiind preluate din tabelul 2.18.
a. Modificarea fenomenului analizat :

b. Cuantificarea influenţei factorilor :

1.

67
 Capitolul II – Analiza potenţialului

2.

În acest caz profitul se diminuează cu 11.266,12 lei la 1000 lei

mijloce fixe, semnificând o scădere a eficienţei utilizării mijloacelor fixe,
această influenţă negativă datorându-se factorului RRC. Dacă în perioada de bază
(1997) obţineam la 1000 lei mijloace fixe 14.338,31 lei profit, în perioada
curentă (2001) la 1000 lei mijloace fixe nu se obţin decât 3.072,19 lei. Aceasta
se explică prin diminuarea ratei rentabilităţii ( de la 0,074 în anul 1997 la 0,015
în anul 2001 adică de la 7,4% la 1,5% ), reflectându-se în urma calculelor, în
micşorarea profitului la 1000 lei mijloace fixe cu 12.083,96 lei.

68