Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 - Zeii
Zeița Ghee :Haosul Primordial și Nașterea Lumii
Descriere Inițială: Se descrie că lumea, așa cum o cunoaștem, cu
pământul plin de flori, fructe, râuri limpezi și izvoare, soare, lună, zi și
noapte, nu a fost întotdeauna așa. Înainte, exista un haos învârtejit și
negru, fără hotare sau formă.
Nașterea Pământului: Din acest haos se desprinde pământul,
personificat în zeița Gheea, o entitate vastă și darnică.
Uniunea Gheei cu Uranus
Relația cu Uranus: Gheea se unește cu Uranus, cerul înalt și plin de
stele, într-o relație profundă de dragoste reciprocă.
Manifestările Dragostei: Uranus își arată dragostea prin daruri
simbolice, cum ar fi cununi de aur și lumină pentru Gheea, semnificând
ziua, și o hlamidă albastră pentru noaptea, plină de stele strălucitoare.
Nașterea Titanilor și a Altora
Nașterea Titanilor: Gheea naște șase feciori și șase fete, numiți titani,
incluzând pe Ocean și Cronos.
Nașterea Ciclopilor și Hecatonhirilor: După titani, se nasc ciclopii, trei
frați cu câte un ochi în frunte și apoi hecatonhirii, ființe cu câte o sută de
brațe.
Profeția lui Uranus: Uranus, capabil să vadă viitorul, prezice că va fi
răsturnat de unul dintre fiii săi.
Confruntarea și Pedepsele lui Uranus
Frica lui Uranus: Uranus, temându-se de profeție, își pierde încrederea
în toți, inclusiv în Gheea, și aruncă pe toți copiii în Tartar, o închisoare
subterană.
Reacția Gheei: Gheea se mânie și se hotărăște să se răzbune pe Uranus
pentru cruzimea lui.
Cronos înfruntă pe Uranus
Ajutorul Gheei pentru Cronos: Gheea creează o secera din diamant și o
oferă lui Cronos, cel mai îndrăzneț dintre titani, pentru a-l înfrunta pe
Uranus.
Lupta și Căderea lui Uranus: Cronos, cu ajutorul Gheei, îl atacă pe
Uranus și îl rănește grav, preluând astfel puterea.
Ascensiunea lui Cronos
Stabilirea Puterii lui Cronos: Cronos își asumă puterea, eliberează pe
ceilalți titani din Tartar și se căsătorește cu Reea. Ei au o nuntă mare și
triumfală.
Începutul Domniei lui Cronos: Cronos începe să domnească, dar în
același timp, zeița Nix (noaptea) plănuiește răzbunarea pe Uranus,
născând o serie de ființe întunecate pentru a aduce nenorociri pe pământ.
Începutul Liniștit: După luptele zeilor olimpieni cu Cronos, titanii și
giganții, o perioadă de liniște pare să se instaureze în Olimp. Dar Gheea,
mama Pământului, nu-l iartă pe Zeus pentru tratamentul aplicat unora
dintre fiii săi.
Apariția lui Tifon: Gheea mai are un fiu, Tifon, un gigant de o forță
imensă, cu un corp monstruos, capabil să atingă cerul și să producă flăcări
și sunete înspăimântătoare.
Fuga Zeilor din Olimp: Confruntat cu Tifon, zeii olimpieni, inclusiv
Zeus, fug din Olimp. Mulți dintre ei se refugiază în Egipt, transformându-
se în diverse animale pentru a se ascunde de Tifon.
Lupta lui Zeus cu Tifon: Singurul zeu care nu fuge este Zeus, care
începe lupta cu Tifon. Deși Zeus luptă curajos, în cele din urmă este
capturat de Tifon, care îi retează mușchii și nervii.
Salvarea lui Zeus de către Hermes: Hermes, fiul lui Zeus, află unde
este prizonier tatăl său și reușește să-l elibereze, folosindu-se de istețime
pentru a recupera mușchii și nervii lui Zeus.
Renașterea lui Zeus și Finalul Luptei: Zeus se ridică din nou, puternic
și pregătit să continue lupta. Confruntarea finală cu Tifon se desfășoară în
munții Balcani, unde Zeus reușește să învingă monstrul, îngropându-l sub
muntele Etna.
Celebrarea Victoriei: După înfrângerea lui Tifon, zeii din Olimp
sărbătoresc victoria. Zeus, în calitate de conducător al Olimpului, își
reafirmă puterea și avertizează asupra consecințelor nerespectării
poruncilor sale.
Făurirea Pandorei: Zeus, mâniat de furtul focului de către Prometeu,
poruncește lui Hefaistos să creeze o femeie muritoare, Pandora, frumoasă
ca o zeiță. Toți zeii din Olimp contribuie la înzestrarea ei cu daruri,
printre care Afrodita îi dăruiește puterea de a sădi iubirea în inimi, iar
Hermes îi conferă vorbirea mângâietoare.
Pandora și Cutia: Zeus o dăruiește pe Pandora lui Epimeteu, fratele lui
Prometeu, alături de o cutie misterioasă. În ciuda avertismentelor lui
Prometeu de a nu accepta daruri de la Zeus, Epimeteu o primește pe
Pandora și deschide cutia, eliberând toate nenorocirile lumii.
Înlănțuirea lui Prometeu: Zeus, pentru a răzbuna umilirea sa, îl
pedepsește pe Prometeu prin înlănțuirea pe muntele Caucaz, unde zilnic
este chinuit de un vultur care îi mănâncă ficatul.
Filemon și Baucis: Zeus și Hermes vizitează pământul sub forma unor
drumeți, căutând ospitalitate. După ce sunt refuzați de mulți, sunt primiți
cu căldură de bătrânii Filemon și Baucis. Drept răsplată pentru
ospitalitatea lor, Zeus le îndeplinește dorința de a muri împreună,
transformându-i în copaci împletiți.
Potopul: Nemulțumit de comportamentul oamenilor, Zeus hotărăște să
distrugă umanitatea printr-un potop. Deucalion, fiul lui Prometeu, și soția
sa Pira, supraviețuiesc potopului datorită unei bărci construite la sfatul
tatălui său.
Finalul Potopului: După ce potopul se oprește, Deucalion și Pira sunt
singurii supraviețuitori pe pământ. Ei se roagă zeiței Temis, care le spune
să arunce pietre peste umeri, din care se nasc noi oameni, repopulând
astfel lumea.
Hefaistos, zeul focului şi al metalurgiei, cunoscut pentru meșteșugul său
excepțional, a decis să se răzbune pe Hera pentru respingerea sa. El a
creat un tron de aur frumos decorat și i l-a oferit mamei sale, Hera, ca un
dar. Hera, impresionată de frumusețea tronului, s-a așezat pe el, dar în
momentul în care a încercat să se ridice, a descoperit că era prinsă și nu
putea să se elibereze. Tronul fusese proiectat de Hefaistos astfel încât să o
captiveze pe Hera.
Ares, zeul războiului și un alt fiu al lui Zeus și Hera, a încercat să o
elibereze pe Hera, dar Hefaistos l-a respins. În cele din urmă, Dionisos,
zeul vinului, a intervenit. Dionisos a reușit să-l convingă pe Hefaistos să o
elibereze pe Hera, adesea prin inducerea acestuia într-o stare de ebrietate
și persuadându-l să se întoarcă în Olimp pentru a-și elibera mama
Hefaistos cere o răsplată mare
Dionisos, folosind vinul, îl amețește pe Hefaistos și îl aduce înapoi în cer
pentru a-l convinge să o elibereze pe Hera. Hefaistos cere ca răsplată să
se căsătorească cu Afrodita.
Slutul se însoară cu Zeița Frumuseții
Hefaistos, disprețuit pentru înfățișarea sa, cere dreptate și recunoaștere a
muncii sale prin căsătoria cu Afrodita, demonstrând că munca și arta sunt
inseparabile de frumusețe.
Ticăloșia lui Ares
Ares și Afrodita sunt prinși în infidelitate de Hefaistos, iar acesta îi
expune în fața celorlalți zei. Ares și Afrodita sunt pedepsiți, ilustrând
consecințele infidelității.
Palas Atena
Acest capitol descrie competiția dintre Poseidon și Atena pentru a deveni
ocrotitorul Atenei. Atena câștigă cu darul măslinului, simbolizând pacea
și prosperitatea.
Atica este inundată de Zeul Mărilor
Furios pentru pierderea competiției, Poseidon inundă Atica. Acest
eveniment duce la pierderea egalității dintre bărbați și femei în societatea
ateniană.
Strălucitorul Apolo
Acest capitol povestește despre Apolo, zeul soarelui și muzicii, și despre
rolul său în mitologia greacă, ilustrând influența și puterea sa divină.
Fântâna Castaliei
Povestea detaliază originea Fântânii Castaliei și legătura ei cu zeița
muzicii și poeziei, indicând importanța inspirației divine în creație.
Artemis Capitolul descrie caracterul și acțiunile zeiței vânătorii, Artemis,
inclusiv relația ei cu Orion și pedeapsa aspră împotriva Niobeei pentru
aroganța acesteia.
Vechii greci aduceau jertfe și libațiuni lui Hermes când se întorceau acasă
din cetăți îndepărtate, pline de bogății.
Hermes era venerat pentru că le dădea puterea de a călători pe mări și
pentru vorbirea iscusită în afaceri.
Hermes era fiul lui Zeus și Maia, fiica titanului Atlas.
Încă de mic, Hermes a manifestat dorința de a călători și a făcut sandale
din ramuri de mirt și tamarisc pentru a-și acoperi picioarele.
Acesta a fost momentul în care a creat prima sa liră dintr-o țestoasă și a
început să cânte povestea dragostei lui Zeus și a mamei sale, Maia.
Hermes s-a dovedit a fi un hoț abil, furând de la zei ca Apolo, Hefaistos,
Poseidon și Afrodita, dar și de la eroi ca Perseu și Heracle.
Afrodita, Zeița Iubirii și Frumuseții Afrodita era una dintre cele mai
importante zeițe din panteonul grec și era cunoscută ca zeița iubirii și
frumuseții. Ea era adesea reprezentată ca o femeie frumoasă, înconjurată
de flori și simboluri ale fertilității. Zeii și oamenii se închinau ei pentru a
obține binecuvântarea ei în iubire și relațiile lor.
Puterea Zeiței Afrodita Afrodita deținea puterea de a pătrunde în inimile
oamenilor și zeilor, făcându-i să se îndrăgostească pasional. Ea folosea
farmecele ei pentru a stârni dorința și a face ca oamenii să se simtă atrași
unii de alții. Zeița era cunoscută pentru capacitatea ei de a influența și
controla iubirea și atracția sexuală.
Afrodita și Alți Zei Chiar și zeii puternici din Olimp nu erau imuni la
farmecele lui Afrodita. Mitologia relatează cum Zeus, stăpânul zeilor, a
fost tulburat de zeița iubirii și a devenit un taur, un vultur sau alte animale
pentru a o impresiona sau a-i câștiga favorurile. Astfel, Afrodita avea o
influență considerabilă asupra vieții zeilor și a evenimentelor din lumea
lor.
Zeus inspiră Afroditei o dragoste nesăbuită :În acest capitol, se
menționează că Zeus îi inspiră zeiței Afrodita o dragoste intensă și
nepotolită.
Zeus are o părere proastă despre Afrodita și vrea să se răzbune pe ea, așa
că o face să se îndrăgostească de un muritor.
Afrodita își găsește iubirea într-un tânăr pe nume Anhise, din care se
zvonește că s-ar fi născut Enea, fondatorul Romei.
Zeița Afrodita își ascunde această dragoste din cauza consecințelor
nedorite și îi spune lui Anhise că, dacă dezvăluie acest secret, Zeus îl va
pedepsi.
Adonis
În acest capitol, se dezvăluie povestea lui Adonis.
Afrodita l-a creat pe Adonis în urma unui accident în timp ce încerca să-l
sărute pe fiul său Eros.
Adonis devine un vânător frumos și pasionat.
Afrodita se îndrăgostește de Adonis, dar acesta nu este interesat de
găteală sau de atracțiile ei feminine.
Adonis preferă vânătoarea și sfătuiește pe Afrodita să nu se teamă pentru
el.
Crima lui Ares
Ares, zeul războiului, este gelos pe Adonis și îl atacă în formă de mistreț
în timpul vânătorii.
Adonis luptă cu mistrețul, dar este rănit mortal în timpul confruntării.
Afrodita aude strigătele lui Adonis și ajunge prea târziu să-l salveze.
Descoperă că mistrețul era de fapt Ares, care a vrut să-l omoare pe
Adonis din gelozie.
Afrodita este devastată de pierderea lui Adonis și plânge timp de două
zile.
Lacrimile ei se transformă în flori de anemone, iar sângele lui Adonis
colorează trandafirii în roșu.
Zeița organizează anual serbarea "Adonii" în cinstea lui Adonis și a
dragostei pure.
Sculptorul și sihastrul
Acest capitol introduce povestea sculptorului Pigmalion, care locuia în
Cipru și era faimos pentru talentul său.
Pigmalion nu dorea să se căsătorească cu nicio femeie din Cipru,
deoarece era dezamăgit de purtările lor.
În schimb, Pigmalion decide să creeze o statuie din fildeș a unei femei
ideale, după propriile sale vise și idealuri.
El lucrează cu pasiune la sculptura sa, iar statuia devine atât de frumoasă
încât o consideră perfectă.
Pigmalion își numește creația Galateea și începe să îi acorde afecțiune și
să-i vorbească.
Statuia prinde viață
Primăvara aduce sărbătoarea zeiței Afrodita, iar Pigmalion se roagă la
altarul zeiței pentru a primi o scânteie de iubire pentru Galateea.
Întorcându-se acasă, el descoperă că Galateea a prins viață și este acum o
femeie reală.
Pigmalion este copleșit de bucurie și dragoste pentru Galateea, iar ei
încep
Fata frumoasă Psiheea
În Creta, trăia un rege și o regină care aveau trei fete.
Psiheea, cea mai mică dintre ele, era atât de frumoasă încât oamenii o
compara cu zeițele.
Poeții și locuitorii o admirau, iar Afrodita, zeița frumuseții, era geloasă pe
frumusețea ei și pe atenția pe care o primea.
Planul malefic al Afroditei
Afrodita, furioasă din cauza popularității lui Psiheea, îl chemă pe fiul său
Eros, zeul iubirii, și-i poruncește să facă să cadă în dragoste pentru o
persoană oribilă pe fata frumoasă Psiheea.
Eros își îndeplinește misiunea, dar se îndrăgostește și el de Psiheea în
timpul procesului și se ascunde.
Psiheea la palatul fermecat
Psiheea este dusă de vântul Zefir la un palat fermecat și misterios.
Acolo, ea trăiește ca o regină, dar nu îl vede niciodată pe soțul ei, care
vine doar noaptea și pleacă dimineața.
Ea are tot ce și-ar putea dori, dar nu vede nicio ființă vie în palat, ci doar
umbre nevăzute care îi îndeplinesc dorințele.
Vizita surorilor lui Psiheea
Surorile mai mari ale Psiheeei o vizitează și sunt invidioase pe bogăția și
frumusețea ei.
Ele îi sugerează că soțul ei ar putea fi un monstru și îi cer să-l vadă.
Psiheea acceptă sugestia surorilor și, cu o lămpiță, încearcă să-l vadă pe
soțul ei în timp ce el doarme.
Pierderea lui Eros
În timpul încercării de a-l vedea pe soțul ei, Psiheea îl trezește pe Eros și
îl face să plece.
Palatul fermecat și toate comorile dispar, lăsând-o pe Psiheea într-un loc
pustiu.
Afrodita îl pedepsește pe Eros și îi ia puterile zeiești.
Psiheea rămâne singură și începe o căutare pentru a-și găsi dragostea
pierdută, iar Eros se întoarce în Olimp ca un zeu silit să devină sclav.
Rezumatul pe capitole pentru "Psiheea pornește în căutarea soțului" este
după cum urmează:
Plângerea lui Psiheea Psiheea pleacă în căutarea soțului ei, Eros, care
este închis în casă. Ea plânge și se simte singură, dar hotărăște să-l
găsească cu orice preț.
Rugămintea la zei Psiheea se duce la templul Herei și se roagă zeiței să
o ajute să-și găsească soțul. Ea imploră și pe alți zei, dar nimeni nu pare
să o asculte.
Întâlnirea cu Afrodita Psiheea merge la palatul zeiței Afrodita și îi
spune că este soția lui Eros și că este însărcinată. Afrodita, geloasă de
frumusețea ei, o supune la diverse umilințe și abuzuri.
Munca grea și primejdioasă Afrodita îi dă Psiheeei sarcini grele, cum ar
fi să aleagă boabe de diferite soiuri și să aducă lână dintr-o turmă de oi
turbate. Ea îi poruncește și să aducă apă dintr-un fluviu care curge spre
Tartar și să obțină balsam de la Persefona, soția lui Hades.
Călătoria în ținutul lui Hades Psiheea se confruntă cu numeroase
primejdii în timpul călătoriei sale. Ea ajunge în ținutul lui Hades, sub
pământ, și cere balsamul de la Persefona. Cu toate acestea, în timpul
călătoriei de întoarcere, ea este ispitită să deschidă cutia cu balsam și
adoarme adânc.
Trezirea lui Psiheea Eros, care a văzut totul prin vraja sa, ajunge la
Psiheea și adună aburii somnului din jurul ei. El o trezește și îi explică
situația. Apoi, Eros îi cere lui Zeus să-i permită să se căsătorească cu
Psiheea, iar Zeus acceptă și o face pe Psiheea zeiță.
: Nunta în Olimp Eros și Psiheea se căsătoresc în Olimp, iar zeii și
zeițele se bucură de nunta lor. Astfel, povestea se încheie cu fericirea
celor doi îndrăgostiți în Olimp.
Poseidon și Amfitrita
Urmărirea nimfei
Ciclopul Polifem
Hestia
În acest capitol, se vorbește despre Hestia, una dintre fiicele lui Cronos și
soția lui Zeus. Hestia avea grijă de focul sacru, simbol al iubirii și
credinței în familie. Ea a fost recunoscută și venerată în toate casele și
templele din Elada. Oamenii o cinsteau înainte de a face sacrificii altor
zei.
Demetra la Eleusis
Aici, povestea se concentrează pe Demetra, o altă fiică a lui Cronos și
soră a lui Hestia. Demetra a învățat oamenii cum să cultive pământul și să
facă grâne să crească. Ea a ajuns în Eleusis, unde a întâlnit o familie bună
și a ajutat un băiat bolnav să se vindece. Demetra i-a arătat omenirii
misterele eleusine și a învățat oamenii să cultive pământul.