03.01.

2023, 12:07 Legendele Olimpului - Wikipedia

Legendele Olimpului este o lucrare în două părți („Zeii” și „Eroii”) aparținând lui Alexandru Mitru, în care sunt narate faptele legendare ale
unor personaje din mitologia greacă. În 1972 a primit premiul Ion Creangă din partea Academiei Române.[1]

Legendele Olimpului
Volumul I tratează geneza și condiția zeilor, pe când volumul II se ocupă de eroi. Vorbim despre vechea Grecie, populația acesteia, luptele și toate
celelalte. S-ar spune că odată, de mult, în Grecia se afla un imens munte, numit Olimp. După un timp, Reea l-a născut pe Zeus. Pentru luptele pe
care le-a purtat, curajul său de luptător și conducător el a devenit un mare Zeu. El era cel mai puternic Zeu cunoscut vreodată. El avea puterea
supremă. Soția sa iubită era Hera. Se spune că acesta avea foarte mulți fii și fiice, majoritatea cu alte femei decât Hera, acest lucru stârnindu-i
furia zeiței. Din aventurile lui Zeus cu muritoare de rând se nășteau eroii, semizeii (Hercule). Cel mai de încredere fiu era zeul Hermes. El îl ajuta
foarte mult pe Zeus și îl respecta. Asculta și îndeplinea toate ordinele date de Zeus. Zeus era cel mai puternic Zeu, dar mai existau și alții, precum:
Haosul, Gheea, Uranus, Cronos, Poseidon, Prometeu. Erau și mulți luptători puternici, precum: Heracle, Perseu etc.

Lumea întreagă era un haos din care s-a desprins pământul care era zeița Gheea ce s-a căsătorit cu Uranus, care era cerul înalt și plin de stele. Din
dragostea lor s-au născut titani, ciclopi cu un singur ochi, apoi hecatonhiri sau cetimani ce aveau o suta de brațe lungi și monstruoase dar și alți
prunci hidoși și necruțători.

Uranus, având posibilitatea să ghicească viitorul, a aflat că unul dintre copii îl va răsturna și-i aruncă pe toți în temniță, dar aceștia sunt ajutați de
mama lor să scape și să-l învingă pe Uranus, locul acestuia fiind luat de Cronos, care este blestemat de Uranus să aibă aceeași soartă și să fie și el
învins de un fiu de-al său. Soarta se repetă și pentru Cronos care-și mânca urmașii de frică să nu se împlinească blestemul tatălui său, dar printr-
un șiretlic, Rheea, soția lui Cronos, îl ascunde pe Zeus, unul dintre fii lor, și, ajutată de acesta, reușește să-l învingă pe Cronos și să-și salveze
ceilalți copii, astfel, Zeus urcă pe muntele Olimp după un război de 10 ani dus împotriva titanilor, de unde conduce lumea împreună cu frații și
surorile sale care sunt: Hestia, Demetra, Hades, Poseidon și Hera.

Astfel Zeus rămâne-n cer, Poseidon primește stăpânirea apelor, Hades ținuturile subterane, Hestia primește focul, Demetra primește holdele
bogate și livezile cu rod, iar Hera devine soția lui Zeus.

Volumul I Zeii
Zeus este stăpânul întregului Olimp și al pământului, fiind necruțător de exemplu cu Prometeu care aduce focul pe pământ oferind căldură și
o nouă viață, cu pământenii cărora le trimite bolile, nenorocirile și toate relele în Cutia Pandorei, dar și cu alți zei care nu i se supuneau
orbește. Tot Zeus păcălește mai multe pământence, având cu ele nenumărați copii, deși era căsătorit cu Hera.
Poseidon devine stăpânul apelor, tuturor mărilor și oceanelor, și se căsătorește cu o frumoasă nimfă Amfitrita rezultând Triton.
Hades era stăpânul Infernului, al morții și-al umbrelor, era posac și nesuferit, avea un monstru la poarta Tartarului ce se numea Cerber. Hades
se căsătorește cu Persefona, pe care o răpește, aceasta fiind fiica zeiței Demetra.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Legendele_Olimpului 1/2
03.01.2023, 12:07 Legendele Olimpului - Wikipedia

Hestia era considerată focul caldelor cămine, focul pe care ardeau jertfele, focul care însemna iubirea. Hestia rămâne-n veci fecioară
neprihănită, având grijă de casele bieților muritori.
Demetra era zeița belșugului și a recoltei făcând ogoarele și livezile să dea roade, umplând casele pământenilor cu bucate. A fost căsătorită
cu fratele ei, Zeus, cu care a avut o fiică, Persefona. Dispariția acesteia în lumea lui Hades, a făcut-o pe Demetra să o caute timp de 9 zile pe
pământ. În cele din urmă reușește să o readucă în lumea zeilor, dar pentru că Persefona mâncase din rodia dată de Hades, aceasta va fi
nevoită ca o parte din an să stea pe tărâmul lui Hades.
Hera devine soția lui Zeus dăruindu-i acestuia copii și încercând o dată să-l răstoarne pe Zeus.
Palas Atena era zeița înțelepciunii, ocrotitoarea eroilor în bătălii, pricepută la arte și meșteșuguri: sculptură, arhitectură, pictură, broderie și
țesături de mână și i-a învățat pe vechii atenieni să cultive măslinul.
Apollo era zeul soarelui, de o frumusețe și mândrie ieșite din comun, cel mai iubit dintre fii lui Zeus.
Artemis era zeița vânătorii, sora marelui Apollo, zeița ce rămâne castă și care umbla prin păduri împreună cu 20 de nimfe.
Hermes avea vorba iscusită, era bun la toate, tâlhar, primind de la Zeus în seamă gimnastica, tinerețea și sănătatea.
Afrodita primise de la Zeus iubirea, viața și frumusețea având un fiu, pe Eros care umbla cu arcul în spate și care avea în tolbă două feluri de
săgeți: unele de aur înmuiate în foc și miere, iar altele de plumb înmuiate în otravă.
Hefaistos era zeul meșteșugului, locuia în mare și era fiul lui Zeus și al Herei, slut și schilod, căsătorit cu zeița frumuseții Afrodita, care-l înșela
cu Ares
Ares era zeul războiului, se povestește că era chipeș, dibaci dar ticălos.
Dionisos era zeul vinului, al dansului și al dezmățului, umblând prin lume cu nimfe și satiri să împrăștie vița de vie și să petreacă la nesfârșit.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Legendele_Olimpului 2/2