Panteonul grecesc reprezinta cei mai importanti zei ai grecilor antici care au reusit sa transceada timpul si sa

ramana in inimile si mintile oamenilor. Cei doisprezece zei principali sunt cei care locuiau pe muntele Olimp
dupa ce au reusit sa isi castige suprematia intr-un razboi al zeilor in care Zeus si fratii sai au reusit sa ii invinga
pe Titani. Legendele Olimpului se afla printre cele mai interesante si captivante mitologii ale lumii, acestea fiind
pline de suspans, actiune, religie si violenta. Atat cei mari cat si cei mici citesc si in prezent cu placere povestile
mitice ale eroilor si zeilor greci si se bucura ca pot afla mai multe despre zeii olimpieni.
Primele referiri la zeii din panteonul grecesc au fost realizate in operele homerice, mai exact in imnul catre
Hermes. Cultul grec al zeilor olimpieni dateaza de prin secolul VI inaintea erei noastre si are origini anatoliene.
Cei doisprezece zei canonici care au aparut in arta si poezie sunt Zeus, Poseidon, Hera, Demeter, Hestia,
Atena, Apolo, Ares, Artemis, Hefaestus, Afrodita, Hermes si Dionis care i-a luat locul Hestiei. Alti zei au fost
inclusi mai tarziu, iar Hades are povestea proprie pentru care nu se afla intre primii 12. El isi petrecea mai tot
timpul in Lumea de Dincolo.
In panteonul grecesc, Zeus detinea rolul cel mai important. El era regele zeilor si echivalentul sau in panteonul
roman era Jupiter. Liderul muntelui Olimp avea putere peste cer si tunet si o exercita oricand era nevoie. El
este cel mai tanar copil al titanilor Rhea si Cronos. Printre simbolurile care il definesc se numara fulgerul,
soimul, sceptrul, stejarul si solzii. El a avut multe femei umane si zeite, insa sotia sa era Hera.
Hera, Juno in mitul roman, este nimeni alta decat regina zeilor si zeita familiei si a casatoriei. Ea era o fiica a
lui Cronos cu Rhea, sotie si sora a lui Zeus. Simbolurile sale specifice erau paunul, coroana, leul si vaca. Avand
in vedere ca Hera era zeita casatoriei, ea era geloasa pe femeile cu care sotul si fratele ei avea aventuri, de
aceea se razbuna pe ele si pe copiii lor.
In panteonul grecesc, Poseidon detine un rol important. Zeul marilor si oceanelor, al cailor si cutremurelor, el
era cel de-al doilea copil al lui Cronos si Rhea si fratele lui Hades si Zeus. Printre simbolurile sale se numara
calutul de mare, tridentul, delfinul si taurul. A avut si el, ca si ceilalti zei, multe amante, insa sotia sa a fost
nereida Amfitriti.
Apolo, zeul cunoasterii, al muzicii, luminii, poeziei, profetiei si sagetilor era fiul lui Zeus cu Leto. Fratele geaman
al lui Artemis are drept simboluri reprezentative arcul cu sageti, soarele, lira, delfinul, lupul, soarecele si
lebada.
Dionis era zeul vinului, al celebrarilor si al extazului. Patronul artelor teatrului, el era fiul lui Zeus cu muritoarea
Semele. Singurul zeu nascut dintr-o muritoare, Dionis era cel mai tanar dintre zeitati si s-a casatorit cu o
printesa cretana. Simbolurile sale specifice sunt tigrul, pantera, leopardul, strugurele, capra si delfinul.
In panteonul grecesc Artemis era zeita virgina a nasterii, vanatului, virginitatii, arcasilor si animalelor. Sora
geamana a lui Apolo avea ca simboluri luna, sarpele, ursoaica, tolba cu sageti si caprioara.

Atena,
zeita virgina a apararii, intelepciunii, strategiei si mestesugului, a fost fiica lui Zeus cu oceanida Metis si avea
ca simboluri bufnita si maslinul. Ea a zamislit din capul tatalui ei imbracata in armura si si-a inghitit mama.

Hermes, mesagerul zeilor, zeul hotilor si al comertului, a luat nastere din Zeus si nimfa Maia. Simbolurile sale
sunt caduceul, sandalele cu aripi si broasca testoasa. El s-a casatorit cu Driope si a dat nastere lui Pan, zeul
naturii, care a devenit prietenul lui Dionis.
Ares, zeul razboiului, al varsarii de sange si al violentei, era urat de toti ceilalti zei ai panteonului. Singura care
il admira era Afrodita. El a fost produsul iubirii dintre Zeus si Hera. Simbolurile reprezentative pentru el au fost
sarpele, vulturul, scutul, sulita si porcul mistret.
Hefaestus este zeul focului si al fierariei. El este cel care le facea armurile celorlalti zei, iar simbolurile sale sunt
focul, ciocanul, nicovala, cainele si clestii. Fiul Herei s-a nascut fara sau cu ajutorul lui Zeus, acest lucru
ramanand neclar. El s-a casatorit cu Afrodita si i-a ramas fidel acesteia.
In penteonul grecesc, Afrodita este zeita frumusetii, dorintei si a iubirii. Produsul iubirii dintre Zeus si oceanida
Dione era casatorita cu Hefaestus insa il insela de nenumarate ori, facand acest lucru si cu Ares. O alta
legenda spune ca ea a luat nastere din spuma marii care a atins sangele lui Uranus dupa ce Cronos l-a invins.
Printre simbolurile sale se numara pasarile, macul, marul, albina, lebada, porumbelul si trandafirul.
Demeter, zeita fertilitatii, a naturii, agriculturii si anotimpurilor era fiica mijlocie a lui Cronos cu Rhea.
Simbolurile sale sunt macul, graul, torta si porcul.
Pe langa acesti doisprezece olimpieni din panteonul roman au mai existat si alte zeitati extrem de
populare. In plus, eroii panteonului au zguduit intreaga lume divina greceasca, fiind ajutati sau
luptand impotriva zeilor.
Hades este cunoscutul zeu grec al Lumii de Dincolo, al mortilor si bogatiilor din adancul pamantului. El este
unul dintre zeii primei generatii olimpiene insa nu se shinchisea sa isi faca aparitia pe muntele zeilor, preferand
Lumea de Dincolo. Tocmai de aceea, el nu este inclus in cei 12 olimpieni principali.
Hestia, zeita inimii si a oranduielii in familie, s-a nascut printre primii olimpieni si a facut parte din primii 12.
Legendele grecesti sugereaza insa ca la un moment dat, Dionis a venit pe muntele Olimp si a dorit sa fie inclus
in cei doisprezece. Hestia i-a cedat locul ei pentru a evita certurile dintre zei.

Eros este zeul iubirii sexuale si al frumusetii din panteonul grecesc. Venerat
si ca zeitate a fertilitatii, Eros a fost fiul lui Ares cu Afrodita. El este deseori descris ca purtand o lira si o tolba
cu sageti si este inconjurat de torte, delfini si trandafiri.
Asclepius este zeul vindecarii si al medicinei. El este cel care reprezinta vindecarea in artele medicale iar fiicele
sale reprezinta cate un aspect al remediului medical.
Hebe este fiica lui Zeus cu Hera. Ea era purtatoarea de cupe a olimpienilor, servindu-le acestora ambrozia si
nectarul, insa a renuntat sa mai faca acest lucru cand s-a casatorit cu Heracle.
Zeul Pan patrona salbaticia, pastorii si turmele, muzica rustica, salbaticiile muntilor si nimfele. El isi petrecea
timpul in preajma nimfelor si a lui Dionis.

Heracle este singurul si cel mai mare erou care s-a aflat aproape de zei. Fiul lui Zeus cu Alcmene a fost crescut
de Amfitrion si astfel el a fost fratele vitreg al lui Perseu. Eroul cel mai mare al grecilor insuma toate calitatile
masculine si a fost desemnat campionul olimpian asupra monstrilor ctonici.
Ultima zeita din panteonul grecesc, Persefona, era fiica lui Zeus cu Demeter. Ea era totodata regina Lumii de
Dincolo, ea a devenit sotia lui Hades cand acesta a mostenit Lumea de Dincolo, insa fara voia ei, zeul mortii
rapind-o. Ea este zeita primaverii si cea care a creat anotimpurile. Plangandu-si fiica decedata, Persefona a
neglijat pamantul si a oprit cresterea granelor, aducand iarna. Zeus a facut o intelegere cu Hades prin care
Presefona putea sa iasa din Lumea de Dincolo si sa petreaca sapte luni cu mama ei (cele sapte luni
reprezentand primavara si vara). Intrebata fiind ce a mancat cat a fost prizoniera lui Hades, ea a raspuns ca a
consumat cinci seminte de strugure si de aici a pornit legenda conform careia frumoasa zeita petrece cinci luni
in Lumea de Dincolo punand la cale anotimpul iernii.
Pe langa acesti zei, panteonul roman mai cuprinde si alte figuri mitice, unele mai cunoscute decat altele. Cei
doisperezece zei olimpieni primeaza insa, acestia fiind cei mai cunoscuti si cei care poseda importanta cea mai
mare in cadrul legendelor si miturilor grecesti.