Cireşarii vol.

I
Cavalerii florii de cireş

Romanul începe descriind slujba ca paznic a lui Moş Timofte. Acesta lucra la liceu de 50 de ani şi suna
clopoţelul la ora exactă. Ca întotdeauna avea protejaţi şi nesuferiţi.
Clopoţelul lui Moş Timofte a sunat, iar toţi elevii au ieşit în recreaţie. Unii jucau fotbal, alţii priveau
acrobaţiile vlăjganului de clasa a VIII-a, Ursu, iar elevii cei mari se plimbau la umbra castanilor.
Dan, un băiat oacheş şi rotofei, l-a întrerupt pe Ursu din acrobaţii şi i-a spus că Victor îi aşteaptă cu harta
la castanul de lângă cişmea. Acesta a plecat spre două fete, Maria şi Lucia şi pornesc toţi trei spre Victor. Harta
a ridicat o mare problemă pentru Cireşari: cum vor traversa râurile şi lacurile din peşteră?
Ora următoare, de geografie şi naturale a fost foarte folositoare, deoarece s-a discutat despre lumea
peşterilor. Cireşarii au luat notiţe şi au schimbat bilete între ei toată ora, în Alfabetul Morse. Sergiu, care stătea
în spatele lui Victor a copiat tot ce a scris el deşi nu înţelegea nimic.
Mai târziu, acasă, Tic încerca s-o convingă pe sora lui, Maria, să-i spună taina Cireşarilor, dar fata cu
cozi negre nu se lăsa înduplecată. Peste câteva clipe, au apărut Dan, Victor şi Ursu. Dându-şi seama că
prichindelul în spionează, Dan îl trimite pe Tic la Moş Timofte. Acesta însă nu pleacă, deoarece pe poartă au
intrat Ionel şi Lucia, care aveau noutăţi. Tocmai au terminat de construit două aparate T.F.F, simple, portabile cu
care puteau comunica în peşteră.
O problemă a rămas totuşi nerezolvată: cum vor traversa râurile şi lacurile subterane? Dan le-a dat o
idee: Petrăchescu, vânătorul, aveau o barcă de cauciuc, dar ştiau bine că nu le-o va da, aşa că au renunţat.
Tic a renunţat să-i mai spioneze pe Cireşari şi a plecat la Moş Timofte în căutare de un basm grozav cu
care să-i uimească pe toţi la şcoală. Moş Timofte ţinea mult la prichindelul ciufulit, aşa că i-a spus o poveste
despre o cutie vrăjită.
Ultima zi de şcoală: premierea elevilor în amfiteatrul liceului. Cele două premii speciale, cel de Onoare
şi cel Bombă, au fost acordate lui Victor şi Ursu.
Seara, Cireşarii erau în parcul oraşului. Deodată, Maria l-a zărit pe Petrăchescu şi au mers la el cu
speranţa că-l vor convinge să le dea barca, însă fără succes.
Acasă, prichindelul cârn a aflat de expediţia ştiinţifică a Cireşarilor, însă nu avea voie să meargă. L-a
rugat pe Moş Timofte să-l ajute. Tatăl lui Tic l-a ascultat pe paznicul liceului şi l-a lăsat pe Tic să plece.
A doua zi, dis-de-dimineaţă, Cireşarii au plecat, lăsându-l pe prichindel în urmă. Acesta l-a luat pe
Ţombi, şi au plecat spre Peştera Neagră.
În drumul lor, Cireşarii au făcut un popas. Ursu l-a zărit pe Tic şi i-a lăsat mâncare şi un bilet. Cu toate
acestea, prichindelul s-a rătăcit.
După ce au ajuns la gura peşterii şi au instalat corturile, Ursu, Dan, Victor şi Ionel au început să-l caute
pe Tic şi l-au găsit.
A doua zi, s-au despărţit în două grupe. Prima grupă: Ionel, Victor, Maria şi Tic, care urma să intre în
peşteră, iar a doua grupă: Ursu, Dan şi Lucia care trebuia să urce pe coama peşterii şi să-i anunţe pe cei din
peşteră de orice cutremur sau prăbuşire.
A doua zi, Cireşarii s-au despărţit. Prima grupă a intrat în peşteră. Toţi au fost uimiţi de frumuseţea
stalactitelor şi stalagmitelor. După scurt timp au ajuns la primul lac care era foarte adânc. Au construit o plută
din bârne, iar Victor a hotărât să meargă el primul, apoi au traversat toţi. Au mers de-a lungul râului mai mult
1
timp, până ce Tic a găsit o cutie de sardele, două mucuri de ţigară.
Ionel s-a pregătit pentru a lua legătura cu Cireşarii soarelui. Aceştia le-au spus că s-au întânlnit cu
Petrăchescu, care vroia, prima oară, să-l împuşte pe Ursu. Apoi şi-au urat “Noroc bun” până la următoarea
emisie.
Cireşarii din peşteră au trecut uşor de cel de-al doilea lac şi se apropiau, după hartă, de punctul terminus.
Au ajuns la cel de-al treilea lac, un lac foarte mare. Victor spunea că peştera continuă şi că ar trebui să meargă
mai departe, însă Ionel dorea să se întoarcă.
În cele din urmă, au hotărât să meargă mai departe. Victor a mers primul, urmat de ceilalţi. Au avut de
înfruntat un tunel foarte îngust, dar au trecut cu bine. Ultimul a fost Ticuşor, iar alături de le era credinciosul
Ţombi şi aparatul T.F.F. Printr-o întâmplare nefericită, câinele şi aparatul au căzut într-o cascadă.
Îngrijoraţi, au continuat drumul. Din fericire, Tic a găsit barca de cauciuc a lui Petrăchescu şi o cutie, pe
care el a considerat-o vrăjită. Au continuat drumul prin beznă.
Ajunşi în grota ascunsă, Petrăchescu şi prietenul lui au fost surprinşi când au văzut că barca dispăruse, şi
la fel şi cutia.
Cireşarii soarelui erau foarte îngrijoraţi, deoarece nu au mai aflat nimic de la cei din peşteră şi îşi
imaginau tot ce era mai rău.
Petrăchescu şi prietenul său, au reuşit între timp să pătrundă prin tunelul lui Tic şi erau pe urmele
Cireşarilor.
Cireşarii soarelui au fost nevoiţi să strângă totul dimineaţa următoare şi să plece spre cabană, deoarece s-
a pornit o furtună extraordinară.
În peşteră, Cireşarii au mai găsit o cutie cu un bilet de la Sergiu şi Pompilică. Maria a descoperit secretul
lui Tic, iar Ionel era în culmea fericirii, deoarece cutia vrăjită a lui Tic, era, de fapt, un aparat T.F.F cu care
puteau să comunice cu cei de afară. Cu toate acestea, Ionel s-a hotărât să se întoarcă, dar a fost prins de
Petrăchescu şi de prietenul său. Din fericire, Tic l-a găsit pe Ionel, şi au plecat imediat.
Ionel a reuşit să le trimită celor de afară semnale S.O.S . Cireşarii din peşteră au ajuns la o cascadă, de
unde se vedea o rază de lumină. Au hotărât să aştepte sosirea ajutoarelor. Totuşi, trebuiau să fie pregătiţi, în caz
că Petrăchescu apare din nou.
Din fericire, Ursu a ajuns înaintea vânătorului şi i-a tras pe Ionel, Maria şi Tic deasupra peşterii unde
erau salvaţi. Victor nu a mai avut timp să fie tras de Ursu deasupra peşterii, aşa că s-a ascuns într-o scobitură din
pereţii peşterii pentru că venea vânătorul. Acesta l-a văzut pe Victor şi a tras câteva focuri de armă spre el.
Cireşarii au plecat spre cabană, unde îi aştepta Moş Timofte. Petrăchescu a pornit disperat înspre grota
ascunsă.
Seara, Ursu a plecat la peşteră pentru a vedea ce s-a întâmplat cu vânătorul. Doi călăreţii l-au întâmpinat
mulţumind-i lui şi celorlalţi pentru că au ajutat la prinderea „Expresului negru”.