Toamna târziu (poezie)
de Monica Tomescu
Pui-de-vânt, n-auzi ce-ți spun?
Dă-te jos din pom acum!
Și-apoi caută-ți de drum!
Zi și noapte ți-e totuna.
Asta-i joacă? Zici că-i toamnă
Și că numai ea te-ndeamnă
Să imi lași copacii goi?
Să pui frunzele-napoi!
- Nu ...ca frunze arămii,
Ce plac toamnelor târzii,
În coroane nu prea sunt,
Îi răspunse Pui-de-vânt.
Pentru asta strâng de zor,
Să le țeasă în covor!
Mândră-i toamna (cântec)
Mândră-i toamna şi bogată
În legume, şi-apoi, iată !
Are fructe câte vrei
Şi must bun din strugurei. - bis
Frunzele s-aştern covor,
Codrii toţi rămân cu dor,
De verdeaţă şi de flori
Şi de cântec de miori. - bis
Se porneşte toamna-n toi
Cu vânt rece şi cu ploi,
Vestind-o pe sora ei,
Iarna albă cu polei. - bis