http://www.youtube.com/watch?

v=U3J78Wrkgi4&feature=related
Cîntecul / Frunze îți trimit / http://www.youtube.com/watch?v=Mnv-yI2Nnl4
Nu pot să stau drept
Merg cu toamna în piept
Vîntul în toate rănile mă doare
și pe orice drum , ca un vers postum
vine frunza în întîmpinare
Potredul accent a lovit atent
Fiecare fir de iarbă verde
Clipe inbigo, care încotro
Să avem nevoie de a ne pierde

Acum brumeaza fara suflet

Si parca ei plopii se duc in zare
Si vara ea s-a dus de parte
Acum cad mii de frunze moarte

O taina le desprind usor

Azi mai mult ca niciodata
Multe visuri s-au spulberat de-odata
Intr-o noapte atat de-ntunecata

Peste dealuri şi păduri

Vine toamna cea pustie
Veştejind toată natura
Şi pictând în ruginiu
Câmpia cea verde,
Lăsând-o pustie

A venit toamna
Nu-i de gluma
Ziua scurta
Nu te asculta
Noaptea lunga
Pan' la luna
Nicidecum nu vrea
S-adune mere ,pere si gutui pentru cei mai oaspeti buni.

prin arbori trece –un vînt îmbătrînit

stingher cad frunzele , una cîte una
un nor supărat oprește luna
să se străvadă în lacul amorțit

cum vine toamna și ne miră

irepetabilă mereu
deși cîntînd cu aceeași liră
din visul de copil al meu

Eu pur și simplu ascult cum vine

Nici vesel nu-s nici mohorît
E iarăși toamnă și e bine
Eu cred că- e de ajuns atît

Mai caldă mai apropiată

E amintirea nu știu cum
mi-e dor de cîntec,și pîine coaptă
de-a toamnei dulcele ecou

din deal se lasă toamna înspre sat

năvalnic arzînd vedele pe cale
un cocostîrc rămas de cîrd a jale
se ghemuie în pene-nfrigurat

A zburat cu –amar pe suflet

Pui cruduț de rîndunică
Uite cum tînjește satul
Uite vremea cum se strică

zboară păsări fără cînt

toate cuiburile-și lasă
o să ardă frunza deasă
ca o flacără în vînt

Veștede flori – mici , emotive radare

Înregistrează calea tăiată –n amurg
De escadrile de rîndunici și cocoare
E clipa de vîrf al anotimpului murg

Un tablou de bruma se arata,de o-data

Si nu stiu dar mi se pare
Ca-ntr-o noapte innegurata
S-a prabujit o frumoasa fata

îndurerată-a vreme tristă

aduci poruncă la înghețuri
de nu pot codrii să existe
închiși în depărtări țe cețuri

Atat de trist e-n zori

Acum ca plange o taina noua
Cade viata di copaci
Din care frunze ruginii ma ploua

O lume-ntreaga simt cum moare

Intr-o creanga ce se-ndoaie
Vine un zvon in asteptare
Si-un vis distrus in fiecare foaie

Iar frunza – frunza las-să cadă

Ca-n toate toamnele ce-au fost
și creadă cine-o vrea să creadă
că și-n cădere e un rost

Frunzel e curg – ape de foc la picioare

Peste păduri –soarele rostogolit
Ca unimens bolovan prăbușit din altare
Înălțate cîndva la răscruce de spații ți mit
Păsări semănate-n cer
Intră printre crengi tîrziul
Intră în văzduh tîrziul
Ca un crîncen adevăr

Frunză verde. Verde frunză

Gălbejită ai picat
n-ai putut să ții ascunsă
taina micului păcat

prea te-ai bucurat de toate

ai jucat să te-ai fălit
de aceea frunfă poate
vine vremea de pălit

cîte una cîte una

elegantă și-n cădere
frunza ca întotdeauna
țese galbene lăicere

ca într-o cardiogramă ramul

cutremurat ceva îmi scrie
pe norul cerului tomnatic
ca pe o palidă hîrtie

o fi un sens și în căderea
frunzei uscate la pămînt
prelung și lin ca o cîntare
ce-și spune ultimul cuvînt

Cîntecul / E toamna iară / http://www.youtube.com/watch?v=-foPqITylKA

A cîta oară spun e toamnă iară

A cîta oară roadele –mi culeg
A cîta oară ochii numărară
Cocori în cîrduri ,cîrduri cînd plecară
Faci ce să-mi spui acum a cîta oară
În geamul meu bat frunze îngălbenite
Desprinse de pe ramurile lor
În ele văd o lume pe sfîrșite
Sunt triste frunzele sunt ragenite
Faci ce să-mi spui ceva din taina lor

din vîrf copacii prind să îngălbenească

aerul toamnei crengile pe rînd
din miez cîntarea crește sau se lasă
pradă ruginii care e în gînd

cad frunzele cu inimi vestejite

foșnet mort, fosnet rar, foșnet pal
din cer cad serpantine despletite
de parcă –ncepe un bal autumnal

iar dansează chiparoșii

și-n vîrtej de frunze roșii
balul toamnei e în toi
sumbre umbre de lumină
 și solzi galbeni de lumină
cad de-a valma peste noi

Plecată-i pasărea din codru

Frunzișul cade vestejit
De-o tristă muzică e plină
Lumina toamnei ce-a venit

Disting prin frunza toamnei un tic-tac

Abrupt și umed cu surpări de ceară
Vag prevestind prin aerul de seară
Ninsori sărace de sfîrșit de veac

Toamna cu pași siguri s-a certificat

Sfatul medicului acum e neapărat
Puneţi-vă ciorapi groşi
şi pantofii în galoşi
şi beţi lapte cald şi ceai,
că e rost de guturai
folosiți de zor vitamine
pe care toamna le aduce cu coșurile pline

Celelalte frunze triste au căzut

Pe pământul rece, când nimeni n-a ştiut…
Ce se va-ntâmpla cu ele?
Băieţii şi fetele cântă cântecele
De rămas bun.

la dumbrava de pe culmi
toate frunzele de ulmi
printre ramuri se adună
una alteia să-și spună
o poveste despre a lor viață
plina de sens și verdeață

acum plîng încetișor

galbene de chin și dor
și se duc pe drumul lor
drum de viață trecător

A plutit uşor prin ramuri

Şi-n aer … un suspin,
Biata frunză-ngălbenită
Şi-a aflat tristul destin.

Frunzele colindă,
Noi am aşteptat toamna să ne cuprindă
Cu o mare înfiorare,
Ca un val mare,
Dar, iată, a venit
Cu un vânt cumplit!

Nu mai macină căldura

Piatra soarelui de vară
c-un șmuiag de vînt în gură
toamna-și face loc în țară

Din amurg se scoală vîntul

Licărind în mii de salbe
și tot pipăie pămîntul
îmbrăcat în haine dalbe

plutește amenințarea prin văzduhul de-afară

au cine va fi jertfa ce va cădea întîi?
s-a încrîcenat furtuna și se întoarnă iară
și aleargă fără minte și fără căpătîi

numai dintr-o săritură

a ajuns în codrul mîndru
îi mișcă a lui coafură
ce se risipi
și ploaia – ca și altă dată
în toamna semene a plăns
dar numai ea e vinovată
Că-a plîns pe fulger și l-a stins

Sceneta Puiul de vînt

Elev : - Pui de vint, n-auzi ce-ti spun?

Da-te jos din pom!
Acum
Si-apoi, cauta-ti de drum!
Zi si noapte ti-e totuna,
Scuuuturi crengile intr-una!

Vîntul : Asta-i joacă, doar e toamna!!!

Elev : Asta-i joaca?

Zici că-i toamna !
Si că numai ea te-ndeamnă?
Să nu imi Iasi copacii goi?
Să pui frunzele-napoi!

Vîntul : Nu... că frunze arămii,

Ce plac toamnelor tîrzii, in covoare nu prea sînt,
Pentru asta string de zor,
Să le tes eu in covor.

Elev : Deci, faci treaba intr-adins,

Singur spui, vezi că te-am prins !

Vîntul : Frunzele si-asa-s uscate,

Cad ele nescuturate.
Soarele si-a stins taciunii,
Norii stau in pragul Lunii,
Iar eu sint morocănos.
 Ce să fac? Să mă dau jos? —
Elev : Dă-te!
Hai să stringem amîndoi
Frunzele c-un măturoi .
Să le prindem iar in ram,
Altă rugaminte n-am. !

și ploaia – ca și altă dată

în toamna semene a plăns
dar numai ea e vinovată
Că-a plîns pe fulger și l-a stins

azi nu mai contenește ploaia

și nu se oprește vîntul
de ei se ascunde lumea
dar nicidecum –pămîntul

http://www.youtube.com/watch?v=SVEWzZjxikc / Ploaia /
ploaia îmi bate , bate în geam
ploaia îmi bate , bate în geam mereu
ploaia îmi bate , bate în geam
ploaia îmi bate , bate în geam în sufletul meu

ziua începe fără voie, am pe cap numai nevoi

singur sînt și supărat, toată noaptea m-a plouat
soarele ce-a răsărit , chiar nici el nu mi-a zîmbit
mohorît e timpul afară și mă întreb a cîta oară
da ce-i cu viața mea dar eu privesc în geam și cînt

nimeni nu mă înțelege din nimic nu mi s-a alege

nu știu ce-i cu viața mea, nu mai pot trăi așa
mama iar e furioasă , iar eu am ieșit din casă
indispus și supărat, toată noaptea m-a plouat
dar eu privesc în geam și ritm de ploaie vreau
și pare toul dus pe gînduri
în ziua asta somnoroasă
Cînd ploaia în verticale rînduri
Coboară ceru-n vărf de casă

bat ropote de boabe în geamuri

plouă lung. Plouă trist, plouă greu
din cer atîrnă un noian de hamuri
de parcă mînă lumea dumnezeu

cel mult o moleculă jumătate

poți număra în orice strop de ploaie
deși sub greutatea lui se –ndoaie
și ram și orizont, și vietate

O picătură gingaşă de rouă

căzută parcă
de undeva din paradis,
şi-a facut azi o locuinţă nouă,
 pe-o frunză palidă, trecută,
căzută de mult dintr-un cais.

băltoacele pe drumu-ntins – o droaie

de oglinzi cu fețe albe, speriate
sunt doar fragmente de eternitate
sub cerul – o iemsă vînătaie

și pui un sat întreg să tacă

în calea zilelor ploioase
pe unde nu știu ce să facă
țăranii mei închiși în casă

Afară e nnourat și plouă

Eu am o umbrelă nouă
Mă –n soțește pînă la școlă
Soarele s-arată iară

Tu , eu o umbrelă,
Tu, eu ne plimbăm
Cerul ca o acuarelă
Nu nevede sub umbrelă

Dansul Umbrela mea

Am ieșit întîia oară cu unbrela la plimbare

Ploaia veselă alerga nu știu unde se grăbea

Refren : Umbrele mea da- da,prietenă-mi era

Cînd ploaia cea frumos un cîntec fredona
Umbrela mea da- da cuminte asculta
Cum bate inima mea și ea

Uite așa in prag de seară am vorbit cu primăvara

Doar umbrela mea știa gîndul meu unde zbura

Sceneta Greierul și Furnica

Greierul : Iau la ăștea s-au pornit la cîntat, au bucurie , n-au ce face

Eu sărmanul n-am mîncat de o lună încoace
Toamna asta e nemiloasă cu mine, nu se întreabă cînd să vină
Dacă ea mă anunța din timp .Eu reușeam , cu siguranță, ceva să strîng
Dar acuma ce să fac ? rău mă doare al meu stomag!!!!

Toți : Știu greiere știu, ca e toamnă și e tărziu

Frunza cade de pe ram, vîntul e insistent la geam
Greierul : Mă mai duc la vecina mea furnică
Să mă ajute cu hrană să mă împrumute
Să mă duc ? Să nu mă duc ?
Mai fac și eu o încercare ,p oate voi avea noroc în cale .
Și voi fi mai convingător decît greierașii lui Donici, topîrceanu și Crîlov
Un elev: Micuţă furnicuţă,
Firavă,dar hărnicuţă,
Frunzele-ţi aştern pe drum
Covor galben cu parfum
De rod darnic din livadă;
Toamna-ndata iar se-arată!
Picuri grei încep să cadă.
Roboteşti din zori în seară
S-aduni boabe în cămară
Că esti tare hărnicuţă
Grijulie furnicuţă.

Greierul : Dragă , scumpă vecină, nu mă alunga ci mă alină

Doar o rugăminte am, să rezist eu în acest an.

Furnică : Vara cînd eu adunam , tu , ce făceai ?

Greierul : Euuuuu? Eu am cîntat în petrecere cu totii!!!!

Furnica : Da, o vară întreagă ai cîntat și vocabularul ți l-ai perfecționat

Dar ,oricum îmi pare bine că ai cîntat tu pe coline
Acum joacă dacă poți, iar la vară fă ca mine!
.... Ei, ca vecină îți pot oferi , doar merinde pentru -o zi
Sper să-ți fi de învățare , să nu piezi vara în cîntare
Că o zi de vară hrănește un an

Cîntecul Greier , greieruș

Greir, greiruș, negru ca de pluș

Cu a ta vioară ai cîntat o vară Greier , greieruș
Vara a trecut, școala a început
Frunza îngălbenește, toamna iar sosește Vezi tu , greieruș
Greier, greieraș, mic și drăgălaș
Toamna cea bogată ne trimite iată Tot belșugul ei
Nu te întrista, noi te –om ajuta
Ia a ta vioară , hai cu noi la școală Vino, greieruș
Noi vom fi isteți, harnici și glumeți
Vom învșța bine, vom cînta cu tine Dragă greieruș
Greier, greieruț, negru și micuț
Chiar de iarna vine noi vom fi cu tine Greier mic , drăguț

Toamna e în aur îmbrăcată

Masa ne face mai bogată
Cum e toamna în altă parte?
Mă frămîntă a mea curiozitate

Curiozitatea acum îți potolesc

Doar că înengleză am să vorbesc

Dar soarele cînd răsare

Urcînd pe cer cu pas încet suav
Pune nesfîrșite semne de întrebare
La frumusețea plaiului moldav

De aur sînt toamnele moldave

Cînd miroase a frunze amărui de nuc
Așezate în covoare de culoare
Aurul din soare îl aduc

Din aur sînt toamnele pe plaiul meu

Cînd cu daruri masa ne e plină
Și pămîntul roditor pentru belșugul său
În aur își serbează azi destinul

De aur sînt toamnele la noi

În aur e îmbrăcată astăzi țara
Un auraș străluce-n stropi de ploi
Cu aur ne e plină azi cămara

Sceneta Vecinii

Vecinul I: A săltat în valuri jucăușe

Acum foșnește lung la picioare
Cu mătasă la pănușe
Mămăliga viitoare
Vecinul I I: Hei, cumătre, ce tot îți îngîni sub nas ?

Vecinul I: Aștept nepoții să vină să mă ajute

Am niște nepoți harnici și isteți
Sînt și ei din Ghindești!!!!

Vecinul I I: Ai mei sînt mai harnici!!!

Vecinul I: Ai mei !!

Vecinul I I: Hai să facem rămășag

Să nu ne certăm în zadar!

Nepoți , băieți frumoși

Arătați la acești doi moși
Că sînteți băieți voinici
Si la carte și aici

Cîntecul ( refren ) Iubesc Moldova http://www.youtube.com/watch?v=RPuALJ_eqRE

Da sîntem moldoveni , cu asta ne mîndrim .

În moldova ne-am născut, aici o să trăim.
Orice s-ar întîmpla, mereu eu voi rămîne.
Alături de cei dragi și ei de mine.
E toamna iar
Si randunelele au plecat
E toamna iar
Peste cel mai frumos sat.
E toamna iar
Si se coc fructele prin sat
E toamna iar
Peste cel mai mandru sat.

Toamna lunga si bogata

Ea e tare-n-belsugata
Cu o mie de culori
Toamna place tuturor.
Pasarile calatoresc..iar pe noi ne parasesc
In livezi se inmultesc mii de fructe parfumate si zemoase
Ele sunt foarte gustoase

Toamna ninge, toamna plouă

Cîte un pic din amîndouă
Și noi toți îi spunem iară
Zînă bună din cămară

Toamna ne aduce vant si ploi,

Roade bogate,si multe altele!
Florile stau suparate,
Vejtejesc de bruma toate.

De pe deal copiii vin Merele sunt coaple-acum.

Plini de voiosie ; Strugurii suni dulci si buni.
Am adus de la vecini Draga toamna-ti multumim!
Multi struguri din vie . Te rugam mai vino, vin!

mergi la şcoală,dar şi-n vie

la cules de razachie,
şi-n grădină,şi-n livadă
că-au dat pomii multă roadă.
Doar alături de cei mari
Vom deveni noi gospodari.

Iar in vie se mai coc

Strugurii..acum, pe loc!
Frunzele se vestejesc
Si copaci-m-batranesc.

Sus în deal și colo în vie

Frunza –n coardă îngălbenește
Iară iarba din cîmpie
Ici și colo năpîrlește
Gospodari cusîrg adună
Rodul cel ,bogat al gliei
Frunzele ce cad din pomi
Formează un covor maro.
Toamna fură din grădini
Fructe şi legume
Şi umple cămările
De mirosuri bune.

Toamnă, toamnă ai sosit!

Anotimpul meu iubit
Ce surpriză ai adus
Care în coșul tău stă pus?
Multe fructe ce minine
Mere, gutui , pere și prune.
Dovlecei și gogonele,
Nu te mai saturi de ele.

Toamna,toamna draga-mi esti,

tu frumoasa foc imi esti.
Si cu fructe tu mă-mbii
Mere ,pere si gutui
Si-o ladita plină de legume
Plină ochi de vitamine

Mere-mbujorate, fine
Stau în coșurile pline
n-am uitat că în panere
avem struguri , nuci și mere

Toamna e sosită
Chiar de nu se simte
O asteptat cu bucurie
Si cu flori de veselie
Tot ea ne-a adus alune
Nuci si mere foarte bune
Mari gutui pentru dulceata
Si-un butoi de varza creata.

Toamna e frumoasă foc

și de fructe avem noroc
că doar ea are pentru noi
fructe proaspete și moi

coșul plin de fructe dulci

mere, pere, struguri, nuci
Și o lădiță de legume
Plină ochi de vitamine

. Bun gasit, draguta toamna.

Bun sosit la noi!
Ne-ai lipsit atata vreme
Din gradini si din zavoi!

Mere rosii, poama coapta

Munte ne-ai adus!
Nu uita. toamna bogata.
Nucile-s de-ajuns.

vă poftesc la numărare;
câte bobe la hectar,
câte tone în hambar,
câte kile-n galantar
câte lucruri noi în casă
şi câţi elevi i în clasă,
că şi zicătoarea-ndeamnă;
numeri boboceii-n toamnă.

Cîntecul Bună este toamna

Ca un pictor bunul soare a desenat

Fața codrului și zare s-au luminat
și pe ram și în hanbare e numai rod
bucuria și mirarea stau la un loc
Refren : Bună esre toamna și mi-e drag de ea
De culoare și de poame are inima
Bună este toamna ca măicuța mea
Cu regrete și tristețe mă ddespart de ea

Zbor molatic de cocoare, frunze la prag

Jocul vîntului cu floarea tristețe-mi fac
Cerului trimit scrisoare, una să-i cer
Toamnă – mamă iubitoare n-o lăsa singurea în brațe la Moș Ger