Pop Rotaru Info Aplicata

IOANA POP ANCUȚA ROTARU
INFORMATICĂ APLICATĂ
ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE
2022
Referenți Științifici
Prof. Dr. Florica MATEI
Conf. Dr. Rodica SOBOLU
Informatică aplicată - Ioana Pop & Ancuța Rotaru
CUPRINS
Lucrarea practică nr. 1 .....................................................................................7
Documente Google ......................................................................................7
Operatori arimetici și funcțiile asociate acestora .......................................10
Editarea unor formule ................................................................................13
Manipularea foilor în interiorul unui fișier ................................................15
Probleme propuse.......................................................................................19
Lucrarea practică nr. 2 ...................................................................................22
Funcţii de tip sumă .....................................................................................22
Calculul mediilor .......................................................................................36
Reprezentări grafice ...................................................................................51
Goal Seek și Solver ....................................................................................68
3|Pag.
Analiza What-If .........................................................................................79
Realizarea unui QR Code...........................................................................87
Funcții și Baze de date ...............................................................................89
Crearea unei liste derulante dependente ................................................89
Utilizarea funcției IMPORTRANGE .....................................................91
Utilizarea funcției ARRAYFORMULA ................................................92
Formatarea condiționată.........................................................................93
Panoul Explorați.....................................................................................95
Funcția de traducere automată ...............................................................96
Funția MATCH ......................................................................................97
Funcția QUERY .....................................................................................98
Probleme propuse.....................................................................................100
Lucrarea practică nr. 8 .................................................................................101
Baze de date .............................................................................................101
Lucrarea practică nr. 9-10 ............................................................................111
Baze de date .............................................................................................111
Bibliografie ..............................................................................................121
4|Pag.
Lucrarea practică nr. 10 ...............................................................................122
Baze de date .............................................................................................122
Bibliografie ..............................................................................................134
Crearea diagramelor .................................................................................135
Diagrama Gantt ........................................................................................141
Bibliografie ..............................................................................................145
Crearea formularelor ................................................................................146
Realizarea conexiunii dintre conținutul unui fișier Google Sheets și un fișier

de tip prezentare sau document ................................................................156
Prezentări în Google ................................................................................173
Tipuri de diagrame care pot fi inserate într-un slide ............................175
Tranziția între slide-uri ........................................................................177
Efecte pentru obiectele dintr-un slide ..................................................178
Numerotarea slide-urilor ......................................................................180
Aranjarea obiectelor în interiorul slide-ului .........................................180
5|Pag.
Aplicare formatări ................................................................................181
Realizarea documentului în echipă ......................................................182
6|Pag.
Documente Google
Crearea documentelor Google (Google Docs) necesită crearea unui

cont de email pe gmail.com. Accesând contul de email pentru crearea
documentelor se utilizează icon-ul . Din fereastra corespunzătoare se

utilizează opțiunea Drive. Fereastra corespunzătoare este:
Pentru fiecare categorie de documente pe care urmează să le creați se

va crea un Dosar (Folder) nou. Pentru aceasta se execută click pe butonul Nou,
din partea stângă a ecranului, iar din meniu se va alege opțiunea Dosar. Pentru
Dosarul nou creat se va edita un titlu:
7|Pag.
Utilizând dublu click de mouse se accesează folder-ul (dosarul). În folder-ul

creat, Informatică aplicată se vor realiza, ulterior, fișierele sau se vor
copia/încărca noi fișiere.
Din meniul Drive utilizându-se butonul Nou și alegându-se comanda
Foi de calcul Google se va crea un fișier nou de tip calcul tabelar.
Redenumirea acestui fișier se realizează executându-se click în zona Foaie de

calcul fără titlu și editându-se denumirea dorită. Fișierul se va salva automat
în timpul editării, nefiind utilizată comanda specială de Salvare.
Exemplul 1: Fie următoarele șiruri de numere:
Se remarcă faptul că valorile au fost editate pe primele două linii. Pentru

rezolvare se vor translata valorile într-o foaie nouă pe coloane astfel:
se selectează șirurile, se alege din meniul Editare comanda Copiați, se execută
click pe simbolul + din partea de jos a foii de calcul pentru crearea unei noi
file.
8|Pag.
În Foaie2 se poziționează cursorul în poziția dorită, se execută click pe meniul

Editare și se alege comanda Inserare specială, respectiv Inserați datele
transpuse. Se recomandă utilizarea coloanei A pentru tehnoredactare, astfel
datele se vor adăuga începând cu coloana B.
Conturul de tip tabel se realizează utilizându-se icon-ul Borduri și
opțiunile cuprinse în fereastra corespunzătoare acestuia:
Bordurile pot fi simple sau pot fi particularizate modificându-se grosimea,

modelul și culoarea acestora. Bordurile pot fi aplicate pe anumite zone ale
tabelului conform design-ului sugestiv al acestora.
Alinierile în interiorul celulelor pot fi raportate la marginile orizontale,
respectiv verticale conform icon-urilor:
Pentru un text a cărui lungime depășește lăţimea coloanei fie se mărește

lățimea acesteia, fie se utilizează una dintre opțiunile corespunzătoare icon-
ului:
Primul icon împarte textul în linii de lățime egală cu lățimea

coloanei, al doilea icon ascunde vizualizarea în foaia de calcul a textului care
depășește lățimea coloanei el rămânând vizibil în zona de formule.
9|Pag.
Textul inițial:
Celula după aplicarea comenzii de ascundere a surplusului:

Vizualizarea textului integral în linia de formule:
În interiorul unei celule textul este scris implicit pe orizontală. Poziția

acestuia se poate modifica utilizând una dintre comenzile de mai jos:
Modificarea numărului de zecimale pentru datele dintr-un șir se

realizează utilizându-se opțiunile:
Culoarea textului se modifică utilizându-se icon-ul:
Operatori arimetici și funcțiile asociate acestora
Pentru efectuarea calculelor în celule se vor utiliza operatorii aritmetici

sau funcțiile corespunzătoare acestora. Calculul se va efectua dacă expresia
care urmează a fi calculată este precedată de semnul =.
Se va considera exemplul de mai jos care conține calcule realizate pe
baza operatorilor aritmetici.
Simbolul care se utilizează pentru scrierea numărului zecimal poate fi
punctul sau virgula în funcție de setările calculatorului. În celule textul se
alinează implicit în partea stângă, iar numerele în partea dreaptă.
10 | P a g .
În exemplul anterior se remarcă faptul că separatorul pentru numere zecimale

este virgula.
Pentru vizualizarea formulelor din spatele calculelor se utilizează comutarea

de pe vizualizarea rezultatelor pe vizualizarea formulelor utilizându-se
comanda Afișați formulele din meniul Afișați.
Pentru aplicarea unei formule care are aceeași structură pe o coloană se

utilizează comanda Completare automată.
11 | P a g .
Se editează pe prima linie formula, iar apoi pentru completarea automată a

coloanei se execută click pe simbolul + din partea partea dreaptă jos a celulei
care conține formula și se glisează în jos cu cursorul mouse-ului. Alternativa
pentru utilizarea simbolului + este utilizarea tastelor CTRL+ENTER având
celulele, ce urmează a fi completate automat cu calcule, selectate.
Pentru utilizarea funcțiilor se acceseză meniul Inserare și comanda
Funcție. Funcțiile sunt prezentate în meniu organizate în categorii, dar se
regăsesc Toate și în ordine alfabetică. Prin poziționarea cursorului pe numele
unei funcții se vizualizează implicit semnificația acesteia explicată în cuvinte.
În argumentul funcțiilor se utilizează două tipuri de separatori între numele

celulelor:
; - între două valori,
: - pentru un șir de valori.
Se observă că funcțiile SUM și PRODUCT se aplică șirurilor de numere, în
timp ce funcțiile POWER (ridicarea la putere a unui număr), DIVIDE
(rezultatul împărțirii unui număr la un alt număr), ADD (suma a două numere),
MINUS (diferența a două numere) și MULTIPLY (produsul a două numere)
se utilizează pentru valori numerice concrete.
12 | P a g .
Utilizându-se funcția QUOTIENT se va calcula rezultatul împărțirii unui

număr la un alt număr dacă această împărțire se face exact neavând rest.
Funcțiile utilizate pentru numărarea celulelor selectate sunt:
COUNT numără celulele care conțin valori numerice,
COUNTA numără celulele care conțin atât valori numerice cât și valori
de tip text.
Pentru a obține editarea textului pe mai multe linii se va utiliza comanda:
Editarea unor formule

Se vor prezenta funcțiile și etapele necesare determinării rezultatului
corespunzător expresiei:
∑ 𝑥𝑖 − ln⁡(∑ 𝑌𝑖 ) − 𝑙𝑜𝑔4 (∑ 𝑋𝑖3 + √∑ 𝑌𝑖2 ⁡)

𝐸𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑒 =
𝑙𝑜𝑔10 (∑ 𝑋𝑖2 )
Funcțiile care se vor utiliza pentru calcularea expresiei anterioare sunt:
LOG (valoare; bază) = funcția logaritm dintr-o valoare calculată într-o
bază dată.
LOG10(valoare) = calculează logaritmul unui număr în baza 10.
LN(valoare) = calculează logaritmul unui număr în baza e.
SQRT(valoare) = calculează radicalul de ordinul 2 dintr-un număr
pozitiv.
Considerente necesare în rezolvarea eficientă și corectă a calculelor:
 Expresia de la numarător se va scrie între paranteze rotunde indicând astfel
programului ordinea operațiilor.
 Se vor utiliza calcule ajutătoare:
13 | P a g .
o Suma valorilor Xi la puterea a 3-a

o Suma valorilor Yi la puterea a 2-a
o Suma valorilor Xi la puterea a 2-a
Foaia de calcul cu formulele și pașii care determină rezultatul final este:
S-au utilizat următoarele formatări:
 Rezultatele au 2 zecimale:
 Celulele care conțin calcule au linia de contur roșie și mai groasă decât
celelalte celule:
 Valorile în celule sunt aliniate centrat.
 Pentru transformarea unui text din litere mici în litere mari sau invers se
vor utiliza funcțiile:
o UPPER(expresie) => transformă literele mici în litere de tipar
o LOWER(expresie) => transformă literele de tipar în litere mici
14 | P a g .
Manipularea foilor în interiorul unui fișier
Un fișier de tip Foaie de calcul poate conține mai multe foi distincte
pentru fiecare problemă în parte. În partea de jos a ecranului se regăsesc
următoarele opțiuni:
Butonul + se utilizează pentru crearea unei noi foi de calcul. Butonului

îi corespunde lista foilor existente. În continuare se vizualizează foile existente
în momentul capturii imaginii în acest fișier. Se remarcă faptul ca fiecare foaie
conține în partea dreaptă a numelui o săgeată . Activând această săgeată se
15 | P a g .
deschide un meniu care conține opțiunile corespunzătoare manipulării foilor

în interiorul fișierului:
Se poate șterge foaia

Se poate duplica foaia
Se poate copia foaia într-un fișier
care se crează în momentul copierii
sau într-un fișier care se poate alege
dintre cele existente în drive.
Se poate redenumi foaia.
Se poate schimba culoarea, adică se
poate schimba culoarea dreptun-
ghiurilor care conțin numele foilor
de calcul.
Comanda Protejați foaia corespunde adăugării unei parole pentru editarea foii
de calcul astfel încât să nu poată fi modificată ci doar citită. Se pot adăuga
restricții pentru anumite zone din interiorul foii de calcul.
Foaia poate fi ascunsă, ascundeți foaia, astfel încât să nu apară în partea de jos
a ecranului în lista de foi. Pentru a anula această comandă din meniul Afișați
se alege opțiunea , respectiv denumirea foii

ascunse.
Comenzile Mutați la dreapta/Mutați la stânga se vor utiliza pentru modificarea
ordinii vizualizării foilor de calcul.
Utilizându-se comanda Descărcați din meniul Fișier se va exporta
fișierul Foaie de calcul în Microsoft Excel. În Excel aspectul grafic al
butoanelor care corespund denumirii foilor arată conform capturii de mai jos:
16 | P a g .
Se va remarca și faptul ca ADD, DIVIDE, MINUS și MULTIPLY nu există

în Excel din faptul că pentru celulele unde s-au utilizat aceste funcții Excel
returnează un mesaj de eroare.

Exemplul 2:
Se crează o foaie nouă în care se vor introduce datele de mai jos conform
modelului:
S-a lăsat o coloană liberă între coloana A în care s-au editat denumirile
calculelor care se vor efectua și coloanele pentru care se vor realiza calculele.
Se va apropia cursorul de titlul coloanei B vizualizându-se astfel săgeata care
utilizată va deschide un meniu contextual. Din acest meniu se va utiliza
comanda Ascundeți coloana. În acest mod coloana nu mai apare în foaia de
calcul, dar nu este ștearsă.
Efectul acestei comenzi:
Pentru reafișarea coloanei B se va executa click pe săgeata spre dreapta.
17 | P a g .
Range calculează diferența dintre cel mai mare și cel mai mic număr din cadrul
unui șir.
Cele două șiruri conțin atât numere zecimale, cât și numere întregi. Pentru a
adăuga zecimale astfel încât toate numerele să aibă două zecimale se va utiliza
comanda O altă metodă de uniformizare este să se transforme toate

numerele în fracții:
Se vor selecta celulele care conțin cele 2 șiruri.
Se utilizează butonul .
Din lista de comenzi se alege comanda Mai multe formate, respectiv Format
personalizat pentru numere.
18 | P a g .
Se pot defini două modele de fracții: ??/?? (? - înlocuiește o cifră), ??/100

(numărul va avea numitorul 100).
Probleme propuse
Problema 1. Se dau şirurile:

Xi 8.11 9.9 4.9 12 9.21 9.13 3.1 21.7 11 9.9 4.4
Yi 11.1 13.9 6.7 8.0 13.30 10.80 9.7 2.35 7.21 4.4 34.1
Zi 8.8 12.3 7.3 7.9 10.43 45.23 8.9 12.34 7.34 9.9 8.9
Ui 7.6 10.2 6.9 6.9 11.23 7.60 9.31 9.29 23 23 23.1
Se cere:
a) Să se introducă șirurile ca și în tabelul de mai sus, apoi să se copieze într-o
nouă foaie pe verticală.
b) Pentru fiecare şir să se determină suma, valoarea minimă şi valoarea
maximă, numărul de valori, diferența dintre valoarea minimă și valoarea
maximă, numărul de valori numerice din fiecare șir.
c) Să se copieze şirurile Zi şi Ui într-o foaie nouă denumită Problema 1 și să
se transforme numerele în fracții cu numitor 100.
d) Să se coloreze fiecare foaie în culori diferite.
e) Să se calculeze expresia:
19 | P a g .
2
∑ 𝑌𝑖 + ∑ 𝑋𝑖 ∗ 𝐿𝑜𝑔4 (∑ 𝑌𝑖 ) − ∑(𝐿𝑜𝑔2 (𝑋𝑖3 )) + (∑ 𝑍𝑖 ) ∗ √∑ 𝑈𝑖
𝐸=
𝑋
𝐿𝑜𝑔10 98 ∗ ∑(𝑌𝑖 ∗ 𝑍𝑖 )
𝑖
Problema 2.
Utilizându-se funcția RANDBETWEEN să se genereze un șir Xi cu valori

cuprinse între 12 și 36, respectiv un șir Yi cu valori cuprinse între 15 și 29.
Șirurile vor avea 11 valori fiecare.
Se va remarca faptul că de câte ori se va lucra în interiorul foii de calcul

numerele se vor modifica păstrând restricția din enunț, adică numerele
modificate vor fi tot în intervalele date în enunț.
Pentru a păstra șirurile nemodificate se procedează astfel:
 Se selectează cele două șiruri;
 Se poziționează cursorul pe celula E1;
 Din meniul Editați/Inserare specială/Inserați numai valori.
Se cere:
a) Să se creeze 3 foi și fiecare să se redenumească.
b) Denumirile celor 3 foi se vor colora.
c) Se vor aplica toate funcțiile prezentate anterior.
d) Se vor tranforma numerele în fracții cu numitor 100 și se vor copia într-o
foaie nouă.
e) Se vor copia cele două șiruri într-o foaie nouă. În noua foaie se va ascunde
coloana cu valorile Xi. Se va calcula expresia de mai jos:
20 | P a g .
∑ 𝑌𝑖 + √(∑ 𝑌𝑖3 )/11

𝐸=
𝑌𝑖2
𝐿𝑜𝑔10 56 ∗ ∑(𝑌𝑖 ∗ )
√∑ 𝑌𝑖2
f) Se vor copia cele două șiruri într-o foaie nouă. În noua foaie se va ascunde
coloana cu valorile Yi. Se va calcula expresia de mai jos:
∑ 𝑋𝑖 + √(∑ 𝑋𝑖2 )/9

𝐸=
𝑋𝑖3
𝐿𝑜𝑔10 65 ∗ ∑(𝑋𝑖 ∗ )
√∑ 𝑋𝑖2
21 | P a g .
Funcţii de tip sumă
Se va realiza următoarea bază de date:
Pentru conturul tabelului s-au utilizat urmatoarele proprietăți: culoarea
albastră, iar modelul de linie .
Pentru câmpul data s-a utilizat comanda și modelul predefinit
.
Se remarcă în interiorul anumitor coloane simbolul săgeată în jos. Acest
simbol caracterizează un câmp de tip listă derulantă (dropdown). Pentru a crea
o listă derulantă se procedează astfel:
 Se selectează celulele cărora li se va atașa lista derulantă de opțiuni;
 Din meniul Date se alege comanda Validarea datelor și fereastra
corespunzătoare este:
22 | P a g .
Se alege comada Lista de elemente, iar în căsuța din dreapta ei se editează

opțiunile care vor apărea în această listă. Separatorul utilizat va fi virgula.
Această listă poate fi modificată ulterior prin adăugarea sau eliminarea unor
opțiuni cu condiția selectării prealabile a celulelor cărora li se aplică
modificarea.
Pentru fiecare din cele 3 coloane pentru care s-a creat listă derulantă în zona
Criterii s-a ales opțiunea Lista de elemente. Această opțiune aleasă determină
apariția simbolului sugestiv săgeată în jos din fiecare celulă care face parte
dintr-o listă derulantă.
Observație: Se recomandă ca modificările/calculele care se vor face în
continuare să se realizeze pe o copie a acestei baze de date. Pentru a obține o
copie a foii de calcul se procedează astfel:
23 | P a g .
, , , se
selectează fișierul în care se lucrează în acest moment și se va executa click pe
butonul Selectați. Rezultatul acestei comenzi va fi:
.
Foile se vor redenumi astfel:
Funcţiile de tip sumă

SUM(şir) = funcţia care calculează suma numerelor cuprinse între prima
celulă selectată, respectiv ultima celulă selectată din cadrul şirului.
SUMIF(zonă; criteriu; [sumă_zonă]) = funcţia care va calcula suma
valorilor care îndeplinesc condiţia impusă în criteriu;
Zonă = coloana care conține datele în care se va face selecția
corespunzătoare criteriului;
Criteriu = condiţia pe care trebuie să o îndeplinească datele ce se vor
aduna;
Sumă_zonă = se vor aduna valorile numerice din celulele care conţin
valorile corespunzătoare șirului Zona şi care respectă criteriul impus.
Acest argument este opțional. Dacă nu se completează atunci funcția se
aplică doar pentru coloana Zona.
Pentru baza de date de mai sus se cere :
a) Să se adune valorile, din coloana Bucăți, care sunt mai mari decât 50.
b) Să se determine câte bucăți de Arțar japonez s-au vândut.
c) Să se determine câte bucăți de Glicină s-au vândut.
d) Să se determine câte bucăți de Molid conic s-au vândut.
24 | P a g .
Observație : Dacă în interiorul tabelului (bazei de date) s-au utilizat diacritice,

atunci și în interiorul funcției se vor utiliza diacritice la denumirile căutate.
Rezultatele sunt:
Observație : Pentru adunările condiționate de un singur criteriu se va utiliza

funcția SUMIF, dacă trebuie să se realizeze adunări care respectă mai mult de
un criteriu se va utiliza funcția SUMIFS.
SUMIFS (sumă_zonă; criterii_zonă1; criteriul1; [criterii_zonă2; …];
[criteriu2; …]) = adună valorile care respectă simultan mai multe condiţii;
Sumă_zonă = zona de celule care conţine numerele care vor intra în
calcule;
Criterii_zonă1 = celulele în interiorul cărora se aplică prima condiție;
Criteriul1 = prima condiţie;
Criterii_zonă2 = celulele în interiorul cărora se aplică a doua condiţie;
Criteriul2 = a doua condiţie.
Observație : Se pot aplica mai multe condiții în interiorul funcției SUMIFS.
e) Ce încasări a avut fiecare distribuitor pentru fiecare produs vândut în
județele în care a realizat vânzările ?
f) Câte bucăți din fiecare produs a vândut fiecare distribuitor ?
25 | P a g .
g) Pentru fiecare județ în parte să se calculeze câte bucăți din fiecare produs s-
au vândut.
h) Să se determine ce încasări a realizat fiecare distribuitor în județele în care
a avut activitate.
Rezolvare.
e) Se completează baza de date cu coloana Încasări. Formula de calcul va fi :
f) Pentru a rezolva cerința acestui punct se vor realiza niște pași ajutători.
Astfel, se va realiza coloana cu lista distribuitorilor în care acronimul fiecărui
distribuitor va apărea o singură dată. Pentru aceasta se va utiliza din meniul
Date, comanda Eliminați dublurile.
Pași:
 Se selectează coloana cu numele distribuitorilor;
 Se copiază în altă zonă a foii de calcul;
 Se apelează din meniul Data, comanda Eliminați dublurile.
26 | P a g .
g) Se copiază coloanele Județ și Produs într-o foaie nouă de calcul. În această

foaie pentru fiecare coloană în parte se aplică din meniul Date comanda
Eliminați dubluri. Se copiază valorile obținute din coloana Produs pe verticală
în foaia de calcul cu calculele anterioare, respectiv coloana Județ pe orizontală
(se selectează datele, se alege comanda Copiere, se comută cursorul în foaia și
poziția dorită și din meniul Editați se alege comanda Inserare specială –
Inserați datele transpuse) ca în modelul de mai jos.
27 | P a g .
S-au utilizat simbolurile $ pentru a bloca numele celulelor atunci când s-a
utilizat completare automată.
Dacă s-au editat formulele pentru prima coloană utilizând simbolurile $ cu
glisare spre dreapta s-au completat automat toate coloanele. Pentru calculul
corect pe fiecare coloană în interiorul formulelor trebuie modificat numele
județului în concordanță cu județul pe coloana căruia se realizează calculul.
Foaia de calcul cu rezultate este :
h) Foaia de calcul se va redacta ca cea de la punctul anterior. În editarea

formulei se va utiliza simbolul $ pentru a bloca celulele, facilitate care va
permite utilizarea completării automate. Ulterior în fiecare formulă se va
modifica Produs sau Județ în funcție de coordonatele coloanei sau liniei pentru
care se realizează calculul.
28 | P a g .

i) Să se împartă coloana Data în 3 coloane astfel încât să rezulte coloanele
Ziua, Luna și Anul.
j) Să se determine încasările din cei 3 ani care apar în baza de date. Să se
determine din totalul încasărilor ce procent reprezintă încasările realizate în
fiecare an.
k) Să se determine câte bucăţi din fiecare produs a vândut fiecare distribuitor
în anul 2019, 2020, respectiv 2021.
Rezolvare.
i) Baza de date inițială se completează cu coloana încasări. Se duplică foaia
Baza de date iniţială.
Se selectează coloana Data și din meniul contextual se alege comanda Inserati

1 coloana la dreapta. Se aplică această comandă de două ori pentru a se crea 2
coloane goale.
29 | P a g .
Se selectează conținutul coloanei Data.

Din meniul Date se alege comanda Împărțiți textul în coloane și rezultă
următoarea comandă :
Dacă se dorește determinarea manuală a separatorului se execută click pe

săgeți și apare meniul contextual :
În cazul câmpului Data separatorul este punctul.
Cele 3 coloane se vor denumi : Ziua, Luna, Anul.

j) Se aplică funcția SUMIF pentru coloanele Anul și Încasări.
Foaia de calcul cu formule este:
Foaia de calcul cu rezultate este:
Pentru a determina procentul avem foaia de calcule:
30 | P a g .
Pentru a transforma valorile obținute în coloana Procent din numere zecimale
în procente se selectează cele trei celule, iar din lista de comenzi se

alege Procent. Foaia de calcul cu rezultate va fi:
k) Din foaia de calcul Baza de date Calcule se copiază lista cu produsele

distincte, respectiv cu numele distincte ale distribuitorilor. Se realizează
tabelul de mai jos:
S-a utilizat funcția SUMIFS.

Pentru a determina câte bucăți de Arțar japonez a vândut distribuitorul AB în
anul 2021 formula de calcul este:
H2:H20 – coloana care conține numărul de bucați;

F2:F20 – coloana care conține produsele; Pentru această coloană se introduce
condiție.
D2:D20 – coloana care conține numele distribuitorilor; Pentru această coloană
se întroduce condiție.
31 | P a g .
C2:C20 – coloana care conține anul calendaristic. Pentru această coloană se

introduce condiție.
Analog se determină celelalte valori.
SUMPRODUCT(şir1 ;şir2 ;șir3 ;...) = returnează suma produselor valorilor

a două sau mai multe şiruri.
Se consideră şirurile:
𝑋𝑖 :⁡⁡𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 , 𝑥𝑖 ∈ ℝ
⁡𝑌𝑖 :⁡⁡𝑦1 , 𝑦2 , … , 𝑦𝑛 , 𝑦𝑖 ∈ ℝ
𝑍𝑖 :⁡⁡𝑧1 , 𝑧2 , … , 𝑧𝑛 , 𝑧𝑖 ∈ ℝ
unde ℝ este mulţimea numerelor reale. Produsul valorilor celor trei şiruri Xi,
Yi și Zi se scrie astfel:
𝑛
∑ 𝑥𝑖 ∗ 𝑦𝑖 ∗ 𝑧𝑖 = 𝑥1 ∗ 𝑦1 ∗ 𝑧1 + 𝑥2 ∗ 𝑦2 ∗ 𝑧2 + ⋯ + 𝑥𝑛 ∗ 𝑦𝑛 ∗ 𝑧𝑛
𝑖=1
SUMSQ(şir1; şir2; șir3) = suma pătratelor elementelor a două sau mai multe
şiruri.
Se consideră şirurile:
𝑋𝑖 :⁡⁡𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 , 𝑥𝑖 ∈ ℝ
⁡𝑌𝑖 :⁡⁡𝑦1 , 𝑦2 , … , 𝑦𝑛 , 𝑦𝑖 ∈ ℝ
𝑍𝑖 :⁡⁡𝑧1 , 𝑧2 , … , 𝑧𝑛 , 𝑧𝑖 ∈ ℝ
unde ℝ este mulţimea numerelor reale. Suma pătratelor elementelor
corespunzătoare şirurilor Xi, Yi și Zi se scrie astfel:
𝑛 𝑛 𝑛
∑ 𝑥𝑖2 + ∑ 𝑦𝑖2 + ∑ 𝑧𝑖2 = (𝑥12 + 𝑥22 + ⋯ + 𝑥𝑛2 ) + (𝑦12 + 𝑦22 + ⋯ + 𝑦𝑛2 )

𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
+ (𝑧12 + 𝑧22 + ⋯ + 𝑧𝑛2 )

Observaţie. Funcția SUMSQ se poate utiliza atât pentru şiruri care au număr
egal de elemente, precum și pentru șiruri care au număr diferit de elemente.
32 | P a g .
SUMX2PY2 = suma pătratelor valorilor a două şiruri cu număr egal de valori.

Suma pătratelor elementelor corespunzătoare şirurilor Xi şi Yi se scrie
matematic astfel:
𝑛
∑(𝑥𝑖2 + 𝑦𝑖2 ) = (𝑥12 + 𝑦12 ) + (𝑥22 + 𝑦22 ) + ⋯ + (𝑥𝑛2 + 𝑦𝑛2 )

𝑖=1
SUMX2MY2 = suma pătratelor diferenţelor valorilor a două şiruri cu număr

egal de valori.
Suma diferenţelor pătratelor elementelor corespunzătoare şirurilor Xi şi Yi se
scrie matematic astfel:
𝑛
∑(𝑥𝑖2 − 𝑦𝑖2 ) = (𝑥12 − 𝑦12 ) + (𝑥22 − 𝑦22 ) + ⋯ + (𝑥𝑛2 − 𝑦𝑛2 )

𝑖=1
SUMXMY2 = suma diferenţelor la pătrat a elementelor a două şiruri egale.

Suma diferenţelor la pătrat a elementelor din cele două șiruri se scrie
matematic astfel:
𝑛
∑(𝑥𝑖 − 𝑦𝑖 )2 = (𝑥1 − 𝑦1 )2 + (𝑥2 − 𝑦2 )2 + ⋯ + (𝑥𝑛 − 𝑦𝑛 )2

𝑖=1
Probleme propuse
1. Utilizându-se funcția RAND() să se genereze trei șiruri a câte 10 valori

fiecare. Pentru aceste șiruri să se aplice funcțiile de tip sumă prezentate
anterior.
Observație. Funcția RAND() va genera numere zecimale cuprinse între 0 și
1. La fel ca și în cazul șirurilor generate cu ajutorul funcției RANDBETWEEN
șirurile rezultate se vor copia în alte coloane sau în altă foaie de calcul
33 | P a g .
utilizându-se din meniul Editați comanda Inserare special/Inserați numai

valori.
2. Să se construiască trei şiruri de numere cu valori cuprinse ȋntre 13 şi 58.
Șirurile vor avea număr egal de valori. Acestea se vor genera utilizându-se
funcția RANDBETWEEN. Pentru cele trei șiruri să se aplice funcțiile de tip
sumă prezentate anterior.
Observație.
Dacă în urma calculelor se obține un număr cu o valoare foarte mare sau foarte
mică acesta poate fi scris în format științific astfel:
Pentru a transforma un număr din format general în format științific se
utilizează și comanda
Transcrierea matematică: 7,65E+11=7,65*1011 și 7,65E-01=7,65*10-1 .
3. Pentru fișierul în care ați rezolvat problemele propuse adăugați Antet și
Subsol.
Indicație.
În foile de calcul din Google se pot insera antete sau comentarii de subsol dacă
se apelează comanda Printați din meniul Fișier. În modul de vizualizare Setări
pentru printare se va utiliza meniul din partea dreaptă a ecranului.
34 | P a g .
Aceste setări nu se salvează în fișierul Foaie de calcul. Fișierul anterior poate

fi printat sau salvat în format pdf.
35 | P a g .
Calculul mediilor
Media aritmetică se calculează:

𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑛
𝑋̅ =
𝑛
Funcția care se utilizează este AVERAGE(prima valoare ; ultima valoare)
Media aritmetică ponderată se calculează:
𝑥1 ∗ 𝑛1 + 𝑥2 ∗ 𝑛2 + ⋯ + 𝑥𝑘 ∗ 𝑛𝑘
̅𝑋̅̅̅𝑝 =
𝑛1 + 𝑛2 + ⋯ + 𝑛𝑘
unde 𝑛𝑖 sunt ponderile. Ponderea 𝑛𝑖 arată frecvența valoarii 𝑥𝑖 în cadrul

șirului, adică de câte ori se repetă (𝑛𝑖 – ori).
Funcția care se utilizează este
AVERAGE.WEIGHTED(primul șir ; al doilea șir)
Exemplu.
Să se realizeze următoarea foaie de calcul.
Pași :
1) Se introduce șirul de valori Xi (primul șir) ;
2) Se copiază șirul de valori Xi în coloana C ;
3) Se selectează șirul de valori Xi, inclusiv denumirea coloanei, iar din meniul
Date se alege comanda Eliminați dublurile ;
Observație : în fereastra corespunzătoare comenzii se va bifa opțiunea Datele
conțin rând de antet.
36 | P a g .
4) După eliminarea dublurilor, se selectează rezultatul, inclusiv denumirea

coloanei și din meniul Date se alege comanda Sortați intervalul :
5) Pentru a determina de câte ori apare o valoare în șirul Xi extins se utilizează

funcția FREQUENCY(șirul inițial ; șirul obținut în urma eliminării
duplicatelor). Coloana se completează automat.
Observație. Coloana cu valori corespunzătoare frecvențelor poate fi ștersă
doar integral.
6) Funcția AVERAGE se poate utiliza doar când datele sunt extinse.
7) Dacă datele sunt organizate sub forma datelor distincte, respectiv
frecvențele acestora atunci se va utiliza funcția AVERAGE.WEIGHTED(șir
de valori Xi distincte ; șirul de valori corespunzătoare frecvențelor).
37 | P a g .
8) Media ponderată se poate calcula și utilizând scrierea matematică suma

produselor împărțită la suma frecvențelor.
Exercițiu. Se dă șirul de valori:
38 | P a g .
Utilizând pașii din exemplul anterior să se calculeze media aritmetică și media

ponderată.
Pentru celula A1 se va adăuga comentariu astfel: se poziționează cursorul pe
celulă și din meniul Inserare se alege comanda Comentariu.
Pentru celula I1 se va utiliza din meniul Inserare comanda Notă:
Pentru realizarea calculelor șirul se va copia în altă foaie organizând valorile

pe verticală.
Observație. Se remarcă faptul că foile care conțin comentarii au avertizare în
denumirea foii.
Dacă se poziționează cursorul pe simbolul se deschide o fereastră care

anunță în ce celule s-au introdus comentarii:
Funcția AVERAGEA ia în calcul și valori de tip textul astfel: adună doar

valorile numerice, dar când face împărțirea împarte la numărul total de celule
care intră în sintaxa funcției.
39 | P a g .
Media geometrică se calculează utilizând formula:
̅̅̅
𝑋𝑔 = 𝑛√𝑥1 ∗ 𝑥2 ∗ ⋯ ∗ 𝑥𝑛
Funcția corespunzătoare din Foi de calcul Google este
GEOMEAN(șir valorilor xi)
Media geometrică ponderată se calculează astfel:
𝑘𝑘 𝑘 𝑘
̅̅̅̅̅
𝑋𝑔𝑝 = √𝑥1 1 ∗ 𝑥2 2 ∗ ⋯ ∗ 𝑥𝑛𝑛
unde 𝑘𝑖 , 𝑖 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 , 𝑘 = 𝑘1 + 𝑘2 + ⋯ + 𝑘𝑛 sunt ponderile.
Pentru media geometrică ponderată se utilizează formula matematică.
Pentru a calcula media geometrică matematic este nevoie de calculul

radicalului de ordinul n, unde n este numărul de valori din care se extrage
radicalul.
Funcția care calculează radicalul este SQRT(valoare). Această funcție
calculează doar radicalul de ordinul 2.
Dacă este nevoie de calculul radicalului de ordin superior atunci se va utiliza
transformarea funcției radical în funcția putere astfe:
𝑛
𝑚
√𝑥 𝑚 = 𝑥 𝑛
40 | P a g .
Exemplu: Se consideră șirul de mai jos. Se calculează media geometrică atât

matematic, cât și utilizând funcția GEOMEAN. Să se calculeze media
geometrică ponderată.
Pentru celulele care conțin formulele în modul de vizualizare Afișați formule

s-au utilizat următoarele proprietăți:
- din meniul Formatare comanda Îmbinați celulele/Îmbinați pe orizontală
- pentru scrierea textului pe două rânduri s-a utilizat comanda
- pentru alinierea formulelor în interiorul celulelor s-a utilizat comanda
41 | P a g .
- după eliminarea modului de vizualizare Afișați formule s-a utilizat din

meniul Formatare comanda Îmbinați celulele/Eliminați îmbinarea.
- după eliminarea îmbinării celulelor s-a reorganizat și conturul color al
celulelor care conțin calcule.
Exerciții.
1) Se dă șirul:
Să se aplice funcțiile AVERAGE și AVERAGEA.

2) Se dau șirurile:
Să se calculeze media geometrică atât matematic, cât și utilizând funcția

GEOMEAN. Să se calculeze media geometrică ponderată.
Media armonică simplă se calculează utilizând formula:
𝑛
̅𝑋̅̅𝑎̅ =
1 1 1
𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑛
Funcția Google din foaia de calcul cu ajutorul căreia se calculează media

armonică simplă este
HARMEAN(șirul valorilor xi)
Media armonică ponderată se calculează utilizând formula:
𝑚1 + 𝑚2 + ⋯ + 𝑚𝑛
̅̅̅̅̅
𝑋𝑎𝑝 = 𝑚
1 𝑚2 𝑚𝑛
𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑛
Pentru calculul mediei armonice ponderată se va utiliza transcrierea

matematică a formulei.
42 | P a g .
Exemplu: Se consideră șirul de mai jos. Se calculează media armonică simplă

atât matematic, cât și utilizând funcția HARMEAN. Să se calculeze media
armonică ponderată.
Pentru celulele care conțin formulele în modul de vizualizare Afișați formule

s-au utilizat următoarele proprietăți:
- din meniul Formatare comanda Îmbinați celulele/Îmbinați pe orizontală.
- pentru scrierea textului pe două rânduri s-a utilizat comanda
- pentru alinierea formulelor în interiorul celulelor s-a utilizat comanda

- după eliminarea modului de vizualizare Afișați formule s-a utilizat din
meniul Formatare comanda Îmbinați celulele/Eliminați îmbinarea.
43 | P a g .
- după eliminarea îmbinării celulelor s-a reorganizat și conturul color al

celulelor care conțin calcule.
Exercițiu. Se dă șirul de mai jos.
Să se calculeze media armonică simplă atât matematic, cât și utilizând funcția

HARMEAN. Să se calculeze media armonică ponderată.
Funcția TRIMMEAN calculează media după ce în prealabil exclude acele

valori care sunt cele mai mici, respectiv cele mai mari în funcție de
procentul editat de utilizator. Procentul se va edita în format zecimal sau în
format procentual. TRIMMEAN rotunjește în jos numărul de numere care vor
fi excluse până la cel mai apropiat multiplu de 2.
Sintaxa funcției este:
TRIMMEAN(șirul de valori; procentul exprimat zecimal sau procentual)
Exemplu. Se dă șirul de date de mai jos. Pentru acest șir să se aplice funcția
TRIMMEAN.
Pași.
- s-au introdus valorile șirului Xi.
44 | P a g .
- s-a copiat șirul Xi și în coloana C. În această coloană s-au ordonat datele

crescător utilizându-se din meniul Date comanda Sortați intervalul și
selectându-se în prealabil celulele C1:C7.
- s-a calculat în celula C8 numărul de valori din șirul B2:B7 utilizându-se
funcția COUNT.
- s-a calculat cât reprezintă 10% din 6, respectiv cât reprezintă 50% din 6
pentru a ne da seama câte valori va elimina funcția TRIMMEAN din calcul.
- Se remarcă faptul ca 10% dintre valorile șirului Xi este 0,60. Având în vedere
că funcția TRIMMEAN aproximează această valoare la cel mai apropiat
număr multiplu de 2 rezultă ca va aproxima 0,60 la 0, adică în calculul mediei
TRIMMEAN vor fi incluse toate numerele șirului. Pentru a demonstra acest
lucru s-a utilizat în paralel cu funcția TRIMMEAN și funcția AVERAGE.
- Se remarcă faptul ca 50% dintre valorile șirului Xi este 3. Având în vedere
că funcția TRIMMEAN aproximează această valoare la cel mai apropiat
număr multiplu de 2 rezultă ca va aproxima 3 la 2, adică din calculul mediei
TRIMMEAN vor fi eliminate doua valori ale șirului, valoarea cea mai mică și
valoarea cea mai mare. Pentru a demonstra acest lucru s-a utilizat în paralel cu
funcția TRIMMEAN și funcția AVERAGE.
45 | P a g .
Exercițiu. Se dă șirul de date:
Să se determine media TRIMMEAN pentru 25% și 60%.

Se va rezolva urmând pașii din exemplul anterior.
Funcția AVERAGEIF calculează MEDIA valorilor care îndeplinesc un

anumit criteriu.
AVERAGEIF(șirul de valori;”criteriu”)
Exemplu. Să se rezolve calculele de mai jos:
Pași:
- se introduc datele șirului Xi în coloana B.
- se copiază datele din coloana B în coloana C și se ordonează crescător
utilizând din meniul Date comanda Sortați intervalul.
- pentru coloana B se aplică funcția AVERAGEIF, iar pentru coloana C se
utilizează funcția AVERAGE respectându-se condițiile din celulele A8 și A9.
46 | P a g .
Exercițiu. Pentru șirul de mai jos să se determine media valorilor mai mici
sau egale cu 12, respectiv media valorilor strict mai mici decât 14:
Funcția AVERAGEIFS calculează MEDIA valorilor care îndeplinesc mai

multe criterii simultan.
AVERAGEIFS(șirul de valori pentru care se calculează media și care
îndeplinește simultan condițiile următoare;șir1;”criteriu1”;
șir2;”criteriu2”; șir3;”criteriu3”;etc)
Exemplul 1. Să se rezolve calculele din foaia de calcul următoare.
Observație. Se remarcă faptul că în celula B11 răspunsul e un mesaj de eroare.

În exemplu nu există valori în șirul Xi care să îndeplinească simultan condițiile
impuse în A11, respectiv în transcrierea acestei celule în celula formulă B11
și atunci programul returnează un mesaj de eroare.
47 | P a g .
Exemplul 2. Să se rezolve calculele din foaia de calcul următoare.

Observație. În acest exemplu sunt mai multe condiții aplicate pe același șir de
date.
48 | P a g .
49 | P a g .
Probleme propuse
1) Se dă șirul de valori:
Să se calculeze media aritmetică și media ponderată. Pentru celula A1 se va

adăuga comentariu astfel, iar pentru celula I1 se va adăuga o notă.
2) Se dă șirul:
Să se aplice funcțiile AVERAGE și AVERAGEA.

3) Se dau șirurile:
Să se calculeze media geometrică atât matematic, cât și utilizând funcția

GEOMEAN. Să se calculeze media geometrică ponderată.
4) Se dă șirul de mai jos.
Să se calculeze media armonică simplă atât matematic, cât și utilizând funcția

HARMEAN. Să se calculeze media armonică ponderată.
5) Se dă șirul de date:
Să se determine media TRIMMEAN pentru 30% și 75%.
50 | P a g .
Reprezentări grafice
Se dă următoarea situație statistică:

Pentru perioada noului P.N.S. 2019 – 2023 situaţia estimată a suprafeţelor pe
acţiuni şi ani
Date preluate și adaptate din

https://www.madr.ro/docs/agricultura/PNS_2019-2023.pdf
Se va introduce în Google foi de calcul pentru tabelul anterior. Se va

calcula coloana TOTAL. Pentru coloana TOTAL se va realiza un grafic de tip
Pie.
Pentru realizarea graficelor de tip Pie (Structură radială) se selectează o
singură linie sau o singură coloană.
Pași:
1) Se selectează din coloana TOTAL celulele B4:B6.
2) Din meniul Inserare se alege opțiunea Grafic, generându-se automat un
grafic de tip coloană.
51 | P a g .
Modificările se vor opera utilizându-se opțiunile din fereastra Editor de

diagrame. Din foaia Configurați se alege Tip de grafic/Structură radială.
3) Pentru a adăuga denumirile pe cele 3 felii ale graficului se utilizează
comanda:
Se vor selecta celulele:
4) Dacă s-a închis fereastra Editor de diagrame pentru a o redeschide se

execută click dreapta pe grafic și din meniul contextual se alege comanda
Zonă de date.
5) Pentru personalizarea graficului se utilizează comenzile din foaia Editor de
diagrame/Personalizați/Stilul diagramei.
Pentru a vizualiza graficul în 2D se debifează opțiunea 3D.
52 | P a g .
În foaia Personalizați apare secțiunea Diagramă radială. Aceasta conține

comenzi care se referă la Gaura diagramei inelare. Această opțiune are implicit
valoarea 0 deoarece graficul din imagine nu are spațiu în centrul cercului.
Această opțiune poate permite utilizatorului să creeze un cerc gol în interior.
Alte opțiuni se referă la tipul Etichetei pe fiecare felie, respectiv la tipul
fontului/culoarea/stilul cu care aceste etichete vor fi editate.
În secțiunea Felie de diagramă se va stabili:
Analog se poate aplica o distanță față de centru și pentru alte felii din cadrul
diagramei. În fereastra de mai sus s-a exemplificat prin distanțarea feliei
Reamplasarea parcelelor cu 25% față de centru.
În secțiunea Titlurile diagramei și axelor se va stabili:
53 | P a g .
Fereastra Legendă oferă posibilitatea setărilor referitoare la poziția Legendei

față de grafic, respectiv proprietățile fontului cu care va fi scrisă aceasta.
Din fereastra graficului de pe linia de titlu se poate deschide un meniu cu

comenzi specifice manipulării graficului:
Exemplu de grafic de tip coloană
54 | P a g .
S-a inserat o linie conform modelului de mai sus. S-au selectat celulele B4:E7.
În fereastra Configurați avem bifate următoarele opțiuni:
În fereastra Personalizați/Serii au fost bifate opțiunile:
55 | P a g .
În fereastra Personalizați/Legendă au fost activate următoarele opțiuni:
Exemplu de grafic de tip linie
Exemplu de grafic de tip puncte
56 | P a g .
Pentru realizarea graficului de tip puncte se pot selecta fix două coloane:
coloana cu valorile x ale punctelor și coloana cu valorile y ale punctelor.
Particularități pentru realizarea graficului:
- la Serii: . Se remarcă în graficul de mai jos că apare

ca etichetă doar valoarea lui y. Pentru a apărea corect, adică A(x,y) se va edita
pe grafic fiecare punct.
- s-a modificat dimensiunea axei Oy utilizând - Axa verticală:
- Pentru o vizualizare mai eficientă s-a modificat dimensiunea axei Ox:
57 | P a g .
Exemplu de grafic de tip Lumânare
Observație. Dacă valoarea minimă a dreptunghiului este mai mare decât

valoarea maximă a dreptunghiului atunci dreptunghiul nu este colorat în
interior.
58 | P a g .
Din foaia Personalizați opțiunea Axa verticală s-a ales Tip de spațiere
major=Pas, iar Pas major = 5.
Exemplu de grafic de tip Organigramă
59 | P a g .
Pentru reprezentare au fost selectate celulele A2:B14
Dacă se dorește ca la poziționarea cursorului pe fiecare căsuță să apară o notă

explicativă atunci se completează tabelul cu încă o coloană. Această coloană
este în legătură doar cu coloana întâi.
Pentru vizualizarea comentarilor se utilizează fereastra Configurați, iar zona
Balon explicativ se completează cu celulele care conțin explicațiile
suplimentare:
60 | P a g .
Exemplu de grafic de tip Arbore

- pe prima linie este caracteristica generală România,
- pe linia a II-a și pe linia a IX-a este caracteristica secundară Regiunea de NV
și Regiunea de V care sunt subcategorii pentru regiunea România,
- pe liniile III-VIII și X-XIII sunt subcategorii ale categoriilor secundare,
- pe coloana a III-a la subcategorii se trece numărul de subcategorii dintr-o
categorie secundară, adică Regiunea de NV are 6 județe, adică are nevoie de 6
căsuțe în interiorul arborelui, iar Regiunea de V are 4 județe, adică are nevoie
de 4 căsuțe în interiorul arborelui,
- culorile predefinite (albastru, roșu și verde) se pot modifica utilizând din
fereastra Personalizați, comanda Hartă arbore.
61 | P a g .
Exemplu de reprezentare grafică a unei funcții liniare

Se dă funcţia f:⁡ℝ⁡→ ℝ, unde⁡ℝ⁡este⁡mulţimea⁡numerelor⁡reale,⁡𝑓(𝑥)=5𝑥+3.
Se cere să se reprezinte grafic această funcţie liniară.
Rezolvare.
62 | P a g .
Se vor introduce în foaia de calcul datele care urmează a fi reprezentate grafic

astfel:
Pași:
Se selectează celulele A1:B12. Se alege din meniul Inserare comanda Grafic.
Din foaia Personalizați se operează următoarele modificări:
În zona Serii se bifează comanda
Pentru axa orizontală se editează intervalul de reprezentare:
63 | P a g .
Pentru axa verticală se editează intervalul de reprezentare:
Din zona Linii de grilă și bife se operează următoarele caracteristici:
Dacă se dorește editarea coodonatelor punctelor se bifează comanda Etichete

de date din zona Serii. În acest caz pe grafic apar editate ordonatele punctelor,
adică valorile y ale punctelor. Pentru ca aceste etichete să fie complete se
editează fiecare punct în parte introducându-se valoarea lui x manual.
Culoarea atașată punctelor este în concordanță cu culoarea etichetelor pentru
acestea.
Dacă se dorește atașarea ecuației automat atunci din Serii se alege din lista
derulantă Etichetați opțiunea .
64 | P a g .
Exemplu de reprezentare grafică a unei funcții de gradul al doilea

Se dă funcţia 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 3. Se va considera domeniul de definiţie al funcţiei f
intervalul [-14,14]. Să se reprezinte grafic funcţia.
Rezolvare.
Se introduc datele pe orizonatală.
Pe linia întâi se introduce valoarea -7, iar în căsuța următoare formula =B1+1.
Se extinde formula până la celula P1. Pe linia a doua se introduce formula de
calcul =B1^2+3, iar apoi se completează automat cu formula până la celula
P2. Se selectează zona A1:P2 și din meniul Inserare se alege comanda Grafic.
Din fereastra Editor de diagrame, foaia Configurați se alege Tip de grafic:
65 | P a g .
Se aplică modificări astfel încât să se obțină graficul:
66 | P a g .
Probleme propuse
1) Pentru datele din tabelul inițial să se utilizeze coloane de valori astfel încât
să se realizeze un grafic:
a) Cu bare stivuite
b) Cu linii uniforme
c) Diagramă cu zone
d) Diagramă radială 3D
Să se personalizeze și să se utilizeze caracteristicile speciale disponibile pentru
aceste tipuri de grafice.
2) Pentru exemplul de tip Organigramă să se completeze tabelul inițial cu
programele de studii de la celelalte facultăți și să se genereze Organigrama
corespunzătoare.
3) Pentru exemplul de tip Arbore să se completeze tabelul inițial cu Regiunea
de SE, respectiv Regiunea de S și să se genereze arborele.
La linkul de mai jos se găsesc grupate județele pe regiuni.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2ni
ei#5._Regiunea_de_dezvoltare_Vest
67 | P a g .
Goal Seek și Solver
Programul Goal Seek oferă posibilitatea generării unei analize

condiționate după un element din cadrul tabelului.
Pentru instalarea programelor Goal Seek și Solver se parcurg următorii
pași: din meniul Suplimente se alege comanda Descărcați suplimente
Se execută dublu click pe Goal Seek for Sheets:
Se execută click pe butonul Install și se acceptă pașii propuși de Google.

Programul apare în lista de suplimente din meniul cu același nume. Analog se
procedează pentru instalarea programului Solver, respectiv a programului Risk
Solver și a programului What-if analysis tools (Ponder).
Gestionarea suplimentelor se realizează utilizând comanda corespunzătoare.
68 | P a g .
Exemplu de problemă rezolvată cu Goal Seek
Se cere:
1) Să se calculeze Încasările pentru fiecare tip de produs și total încasări.
2) Să se determine câte kg din produsul 2 ar trebui vândute astfel încât să se
obțină încasări totale de 8000.
obțină încasări la acest produs de 1700.
Rezolvare
1) Se calculează coloana încasări astfel =D2*C2, iar Total cu formula
=SUM(D2:D5).
69 | P a g .
2) Se copiază acest tabel în aceeași foaie de calcul.
Se apelează programul din meniul Suplimente. Fereastra corespunzătoare

programului este:
Se execută click pe linia Set Cell,

apoi click pe celula cu formula,
apoi click pe tabelul verde din
drepta comenzii Set Cell.
Pe linia To Value se editează noua
valoare numerică care se dorește
a fi obținută.
Se execută click pe linia By
Changing Cell, apoi click pe
celula cu numărul care va fi
modificat pentru a se obține
valoarea 8000, apoi click pe
tabelul verde din drepta comenzii.
70 | P a g .
Deschizându-se butonul Options se setează numărul de iterații dorite, precizia

rezultatului, respectiv numărul de secunde aferent rulării programului. Apoi se
execută click pe Solve.
Se așteaptă cât timp rulează programul:
Pentru rezolvarea punctelor 3) și 4) se aplică Goal Seek pe datele inițiale.

5)
71 | P a g .
Acest punct rezolvat cu Programul Goal Seek din cadrul Suplimentului

Ponder.
Change = celula numerică fără

formulă,
Until = celula numerică cu
formulă,
Equals = valoarea numerică în
care se modifică celula cu
formulă.
Exemplu de problemă rezolvată cu Solver

Programul Solver se utilizează la rezolvarea problemelor de optimizare a
resurselor, probleme de minim sau probleme de maxim. Aceste probleme sunt
formate dintr-un sistem de condiții, funcția obiectiv și eventual condiții de
nenegativitate.
Să se determine minimul şi maximul funcţiei
f = 3 ∗ 𝑥1 − 3 ∗ 𝑥2 + 2 ∗ 𝑥3 − 𝑥4
în condiţiile
3 ∗ 𝑥1 − 𝑥2 + 𝑥3 + 𝑥4 ≤ 24
2 ∗ 𝑥1 + 2 ∗ 𝑥2 − 𝑥3 − 𝑥4 = 28
𝑥1 + 3 ∗ 𝑥2 − 2 ∗ 𝑥3 +2 ∗ 𝑥4 ≥ 48
−𝑥1 − 2 ∗ 𝑥3 +2 ∗ 𝑥4 ≥ 36
𝑥𝑖 ≥ 0, 𝑖 = ̅̅̅̅
1,4
72 | P a g .
Se redactează sistemul în Google Sheets astfel :
Observație. Având în vedere că se cere atât minimul cât și maximul înainte

de utilizarea programului Solver se va duplica foaia cu problema.
Pași:
 Se apelează programul Solver din meniul Suplimente.
 Pe linia Set Objective se trece numele celulei în care s-a completat formula
de calcul pentru funcție, adică B11.
 Pe linia To se alege Min dacă se cere determinarea soluției sistemului astfel
încât să se obțină valoarea minimă a funcției, respectiv Max pentru maxim.
 Pe linia By Changing se trece șirul de celule în care în urma rulării
programului se va obține soluția sistemului de condiții, B7:E7.
 Inițial soluția sistemului se va considera întotdeauna 0.
73 | P a g .
 Pentru completarea cu condițiile problemei a zonei Subject To se

procedează astfel: se execută click pe butonul Add și rezultă fereastra
Se execută click pe butonul Add până se introduc pe rând condițiile. După

editarea ultimei condiții nu se mai utilizeaza butonul Add ci se execută
click pe butonul OK.
Observație. La completarea acestei ferestre de câte ori se mută cu click de
mouse cursorul pe fiecare linie se va remarca faptul că va apărea denumirea
celului pe care se află cursorul în momentul respectiv în foaia de calcul. Se
șterge valoarea implicită și se editează denumirea celulei dorite.
 Dacă după completarea condițiilor în fereastra principală observăm greșeli
pentru a opera modificările se execută click pe linia dorită și se utilizează
butonul Change.
 Dacă s-a introduc o condiție în plus atunci se va selecta condiția respectivă
în fereastra principală și se utilizează butonul Delete.
 În zona Solving Method din lista derulantă se alege Standard LP/Quadric.
 Se execută click pe butonul Options și din fereastra corespunzătoare se
bifează butonul Assume Non-negative.
74 | P a g .
 După completarea tuturor condițiilor fereastra Solver arată conform

ferestrei următoare.
 Se execută click pe butonul Solver.
 Cât timp rulează programul apare mesajul de mai jos:
75 | P a g .
 După rularea programului va fi afișat mesajul:
 În foaia de calcul vor fi vizualizate rezultatele:
 Citirea soluției:
Min f = -232 pentru x1=0, x2=52, x3=0, x4=76
 Pentru determinarea valorii maxime a funcției și a soluției corespunzătoare
acesteia în foaia duplicat se apelează comanda Solver, se completează
toate condițiile analog, iar la zona To se alege Max.
 Foaia de calcul cu rezultatele pentru maxim este:
76 | P a g .
Probleme propuse
1) Un student care participă în sesiune la examene obţine următoarele note,
respectiv credite.
Se cere :
 Să se calculeze Suma creditelor obţinute de student.
 Media aritmetică a notelor obţinute de student.
 Media ponderată a notelor obţinute de student. Ponderile sunt creditele
corespunzătoare fiecărei materii.
 Să se afle ce notă putea să ia studentul la Materia3 pentru a obţine media
8.5
 Să se afle ce notă trebuia să ia studentul la Materia4 pentru a obține media
9.50.
 Să se afle ce notă trebuia să ia studentul la Materia4 pentru a obține media
10.
Observație. Pentru punctele la care rezultatul se obține utilizându-se

programul Goal Seek se vor copia datele inițiale în altă foaie de calcul.
77 | P a g .
2) Să se calculeze minimul și maximul funcției

f = 3 ∗ 𝑥1 + 2 ∗ 𝑥2 + 𝑥3
în condiţiile
2 ∗ 𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 ≤ 40
𝑥1 + 3 ∗ 𝑥2 + 𝑥3 ≤ 38
3 ∗ 𝑥1 + 3 ∗ 𝑥2 + 2 ∗ 𝑥3 ≤ 58
𝑥𝑖 ≥ 0, 𝑖 = ̅̅̅̅
1,3
78 | P a g .
Analiza What-If
Analiza de tipul What-if (ce-ar fi dacă) se va folosi pentru studierea

unor date în cazul unor scenarii condiționate. Această analiză se va utiliza
pentru obținerea unor date de ieşire dacă se vor modifica unele date de intrare.
Pentru utilizarea extensiei care conține acest tip de analiză se instalează
extensia Ponder care conține pe lângă Goal Seek și Data Tables (analizele de
tip What-If).
Modelul tabelelor de tip What-if sunt de două tipuri:
1) tabele cu o singură variabilă = estimarea realizându-se pentru o variabilă;
2) tabele cu două variabile = estimările realizându-se pentru două variabile
simultan.
Paşi:
- se vor selecta coloanele care conţin datele de intrare şi celula care conține
formula
- din meniul Extensii/Ponder/Data Table se obţine fereastra
79 | P a g .
Table Type: Row = pe linia Range se va introduce zona din foaia de calcul
pentru care se realizează estimarea, iar pe linia Row Input se va introduce
numele celulei care conține valoarea de intrare pentru care se realizează
scenariile condiționate.
Table Type: Column = pe linia Range se va introduce zona din foaia de calcul
pentru care se realizează estimarea, iar pe linia Column Input se va introduce
numele celulei care conține valoarea de intrare pentru care se realizează
scenariile condiționate.
Exemplu pentru analiză de o variabilă
O firmă își propune să achiziţioneze un teren de 3000 m2. Prețul pentru 1 m2
este de 15 Euro. Se cere să se determine preţul terenului. Ulterior cu ajutorul
analizei Data Tables se va realiza o estimare a preţului terenului dacă în urma
negocierilor s-ar obține un preţ de 12 euro/m2, 11 euro/m2, respectiv 9 euro/m2.
Model de redactare a foii de calcul pentru analiza de tip Column
În celula B4 s-a introdus formula de calcul =B2*B3. Pentru pregătirea

aplicării analizei Data Table se tehnoredactează foaia de calcul conform
modelului de mai sus, adică datele pe baza cărora se va realiza estimarea se
trec în celulele A5:A7, iar în celule B5:B7 în urma rulării programului Data
Tables se vor obține valorile estimate.
Zona Range trebuie sa prezinte un aspect dreptunghiular și trebuie să conțină
formula, valorile numerice pe baza cărora se realizează calculele, precum și
celulele în care programul va returna rezultatele.
80 | P a g .
Pași:
- se selectează în foaia de calcul zona A4:B7, apoi se execută click pe simbolul
cu aspect de ceas din dreptul liniei Range
- se selectează în foaia de calcul celula B3, apoi se execută click pe simbolul
cu aspect de ceas din dreptul liniei Column Input
- se execută click pe butonul Create Table

- după rularea programului se obține foaia de calcul cu rezultate
Interpretare: Dacă prețul pe metru pătrat ar fi 12 euro atunci prețul terenului

ar fi 36.000 euro
Se poate calcula ulterior pe baza formulelor cu ce procent s-ar plăti mai puțin
dacă s-ar aplica noile prețuri/m2 analizate.
Foaia de calcul cu formule:
81 | P a g .
Foaia de calcul cu rezultate:
Observație.
Dacă se dorește pentru orice foaie de calcul se pot defini zone care să poarte
un nume.
Pentru aceasta din meniul Date se alege comanda Zone denumite.
Se remarcă faptul că zona A1:B3 s-a definit ca fiind zona cu DateIntrare, adică
datele inițiale.
82 | P a g .
Analog se pot defini sugestiv, pentru utilizator, diferite zone din cadrul unei
foi de calcul.
Aceste denumiri se salvează și pot fi apelate ulterior. Pentru aceasta se va
accesa meniul Date/Zone denumite și se va afișa lista zonelor definite. Această
listă poate fi modificată ulterior (eliminate denumirile, adăugate alte denumiri,
modificate denumiri anterioare).
Model de redactare a foii de calcul pentru analiza de tip Row
Se remarcă modelul de tehnoredactare a foii de calcul. Dacă nu se respectă

acest model dreptunghiular atunci programul Data Tables în momentul
intenției de completare a liniei Range va returna un mesaj de eroare:
Model eronat de pregătire a foii de calcul în vederea aplicării
programului Data Tables – Type Row
Dacă datele ar fi introduse în foaia de calcul conform modelului de mai jos
83 | P a g .
la intenția de completare a programului Data Tables acesta va returna mesajul

de mai jos.
Deci, este important să se utilizeze modelul corect.
Exemplu pentru utilizarea programului Data Tables – 2 Variable

Un student închirează o locație pentru deschiderea unei afaceri. Proprietarul îi
spune că dacă ar încheia un contract pentru 1 an preţul ar fi de 160 euro/lună.
84 | P a g .
Dacă ar încheia un contract pentru 2 ani i-ar face o reducere de 6% din suma
lunară, dacă contractul ar fi pe 3 ani i-ar face o reducere de 8%, iar dacă ar
închiria 5 ani i-ar face o reducere de 12%. Utilizându-se programul Data
Tables să se determine ce sume ar avea de plătit studentul dacă ar sta 2 ani, 3
ani sau 5 ani.
Pași: - redactarea foii de calcul

Foaia de calcul cu formule
Foaia de calcul cu rezultate
- aplicarea programului Data Tables – 2 Variable

În vederea aplicării programului Data Tables s-a avut în vedere utilizarea
referințelor de celule la formulele utilizate în calcule.
Pentru completarea zonei Range: s-a selectat zona B4:E7, apoi s-a executat
click pe ceasul din dreapta liniei afereante acesteia.
85 | P a g .
Pentru completarea zonei Row Input: s-a selectat denumirea celulei care are
datele corespunzatoare scenariului desfășurate pe linie și anume B2, apoi s-a
executat click pe ceasul din dreapta liniei corespunzătoare acestei comenzi.
Pentru completarea zonei Column Input: s-a selectat denumirea celulei care
are datele corespunzatoare scenariului desfășurate pe coloană și anume B3,
apoi s-a executat click pe ceasul din dreapta liniei corespunzătoare.
Interpretare: dacă s-ar realiza un contract de închiriere pe 3 ani suma plătita

ar fi de 8240 euro. În urma rulării programului se returnează sumele pe care
86 | P a g .
le-ar plăti studentul dacă ar reuși să negocieze celelalte reduceri dar alocate
perioadei de timp dorite, adică dacă ar realiza un contract de închiriere pe 3
ani și ar obține reducerea aferentă ofertei pentru 5 ani ar plăti 6671 euro.
Realizarea unui QR Code

S-a descărcat aplicația
Icon-ul care confirmă existența programului este

Pentru realizarea QR Code-ului se completează linia Text din cadrul ferestrei:
Se poate modifica aspectul grafic al QR Code-ului care va fi generat.
87 | P a g .
La final se execută click pe Generate Image rezultând astfel QR Code-ului

dorit care poate fi copiat în orice fișier fără a se modifica funcționalitatea lui.
Probleme propuse
1) O familie merge în vacanţă 10 zile la munte. Transportul costă 200 Ron,

cazarea 100 Ron/noapte, micul dejun costă 10 Ron/zi, prânzul 20 Ron/zi şi
cina 30 Ron/zi. La alte cheltuieli rezervă 40 Ron pe zi. Se cere să se determine
a) Cât costă un sejur de 10 zile la mare cu pensiune completă?
b) Căt costă un sejur de 10 zile la mare cu mic dejun ?
c) Cât ar cheltui o persoană în condiţiile de mai sus şi cu pensiune completă
dacă ar sta 5 zile, 15 zile?
d) Cât ar cheltui o persoană la mare dacă ar sta 5 zile, 15 zile şi ar lua numai
mic dejun?
Indicație. Se va utiliza analiza Data Tables atât cu modelul Column, cât și cu
modelul Row.
2) Un om de afaceri închirează o hală pentru depozitarea mărfii pe care o
comercializează. Proprietarul îi spune că dacă ar încheia un contract pentru 10
ani preţul ar fi de 175 euro/lună. Dacă ar încheia un contract pentru 15 ani i-ar
face o reducere de 6.5% din suma lunară, dacă contractul ar fi pe 17 ani i-ar
face o reducere de 8.5%, iar dacă ar închiria 18 ani i-ar face o reducere de 15%.
Utilizându-se programul Data Tables să se determine ce sume ar avea de plătit
omul de afaceri în cele 3 scenarii propuse.
88 | P a g .
Funcții și Baze de date
Crearea unei liste derulante dependente
Se introduc două coloane de informații conform modelului de mai jos:
Pași:
- se selectează celulele A2:A6
- din meniul Date se alege comanda Zone denumite
- se procedează analog pentru coloana Legume
89 | P a g .
- din meniul Data se alege comanda Validarea datelor
- funcția INDIRECT va returna șirul corespunzător conținutului celulei D2,

adică dacă se va selecta în celula D2 opțiunea Fructe în zona A8:A12 vor fi
afișate opțiunile din lista de fructe A2:A6, respectiv dacă se va alege opțiunea
Legume vor fi afișate opțiunile din lista de legume B2:B6.
- conținutul celulei E2 se va defini ca în fereastra de mai jos:
90 | P a g .
Rezutatul acestei comenzi va fi: dacă în celula D2 se va alege opțiunea Fructe,

atunci conținutul listei din E2 va fi lista fructelor, analog pentru Legume, adică
se va face comutarea automată pe conținutul listelor corespunzătoare opțiunii
alese în celula D2.
Utilizarea funcției IMPORTRANGE
Pentru copierea informației din celulele A1:B6 în altă foaie de calcul se

realizează cu ajutorul funcției IMPORTRANGE.
Sintaxa funcției este
=IMPORTRANGE(“url_foii de calcul”;”zona de unde se preia informația”)
În cazul exemplului anterior URL este zona selectată conform mai jos imaginii
de mai jos:
Fiecare utilizator va avea alt URL.

În foaia destinație se editează funcția astfel:
Dacă apare mesajul de eroare #REF se execută click pe celulă și se permite

accesul. Acest acces realizează conexiunea între cele două foi de calcul.
Dacă se dorește aducerea celor două coloane Fructe și Legume una în
continuarea celeilalte atunci sintaxa funcției va fi:
91 | P a g .
={IMPORTRANGE("1rUhW7o_LYNy0R85tpRK96A7nGnIZ3raPM9k8NLBNVoc
";"Foaie1!A1:A6");IMPORTRANGE("1rUhW7o_LYNy0R85tpRK96A7nGnI
Z3raPM9k8NLBNVoc";"Foaie1!B1:B6")}
Analog se scrie funcția dacă se aduc informații din mai multe foi de calcul.
Avantajul utilizării acestei funcții este faptul că dacă datele inițiale se modifică
în foaia inițială atunci se actualizează modificările automat și în cadrul foilor
în care s-au importat acestea.
Observații:
1) Mesajul de mai jos ne transmite faptul că funcția este în curs de execuție.
2) Mesajul de mai jos ne transmite faptul că este nevoie de Permiterea

accesului pentru interconectarea foilor de calcul.
Utilizarea funcției ARRAYFORMULA
Sintaxa funcției ARRAYFORMULA este:

=ARRAYFORMULA(formula_zonă)
array_formula este o expresie matematică în care se utilizează unul sau mai
multe intervale de celule. Aceste intervale trebuie să aibă aceeași dimensiune.
92 | P a g .
Dacă funcția este editată astfel:
ea poate fi transformată în ARRAYFORMULA dacă se urmează pașii:

- se poziționează cursorul pe celula care conține formula,
- se apasă tasta F2,
- se apasă combinația de taste CTRL+SHIFT+ENTER.
Observație: B2:B este șirul de celule care începe cu celula B2 și se termină cu
ultima celulă editată cu conținut. Astfel, șirul poate avea orice dimensiune.
Formatarea condiționată
Pentru evidențierea valorii celei mai mici, celei mai mari, respectiv a valorii
de mijloc se poate utiliza din meniul Formatare, comanda Formatare
condiționată.
93 | P a g .
Reguli de formatare – Gama de culori: permite colorarea condiționată doar

pentru celulele selectate. Nu permite formatarea textului din celule.
Reguli de formatare – Culoare unică: permite colorarea condiționată pentru
textul din celulele selectate, precum și colorarea celulelor într-o singură
culoare.
94 | P a g .
Regulile de formatare se pot aplica atât pe coloane de tip text, dată

calendaristică, cât și numerică.
Panoul Explorați
Poziționând cursorul în partea din dreapta jos a ecranului se poate deschide

Panoul Explorați.
95 | P a g .
Din acest panou se poate modifica tabelul inițial
Executând click pe butonul Editați.

Se pot aplica modele de tabele colorate cu un anumit design grafic utilizând
butonul editați din fereastra de mai jos :
Se poate insera unul dintre graficele generate automat. Aceste grafice se mai
pot modifica ulterior adăugându-se și alte caracteristice față de cele propuse
de panoul Explorați.
După manipularea ferestrei Explorați se remarcă faptul că se calculează
automat următoarele funcții :
Funcția de traducere automată
Funcția GOOGLETRANSLATE realizează traducerea automată a unui text

dintr-o limbă în altă limbă. Sintaxa funcției este:
96 | P a g .
=GOOGLETRANSLATE(“Textul pentru tradus”;”limba în care este

textul”;”limba în care se dorește a fi tradus”)
Funția MATCH
Funcția MATCH returnează poziția unei valori în interiorul unui șir.

=MATCH(valoare ; șirul ; tipul de căutare)
Tipul de căutare este 1 dacă valorile sunt ordonate crescător, 0 dacă valorile
din șir nu sunt ordonate și -1 dacă valorile sunt ordonate descrescător.
Pentru celula A8 sintaxa este :

=match(10;B2:B5;0)
97 | P a g .
Funcția QUERY
Funcția QUERY permite utilizarea comenzilor de tip bază de date. Aceste

comenzi vor conține funcții SQL (Structured Query Language) din limbajul
de programare al bazelor de date permițând manipularea informațiilor din
Foile de calcul Google.
Sintaxa funcției este
=QUERY(șirul de date selectat, comanda SQL, valoarea 1 - poate fi omisă)
Se dă tabelul
1) Să se copieze tot tabelul într-o foaie nouă.

Pași:
Se selectează zona A1:C8 și i se atașează denumirea Continente (din meniul
Date comanda Zone denumite).
În noua foaie sintaxa funcției va fi:
Efectul comenzii SELECT * este preluarea tuturor coloanelor din tabelul

inițial.
2) Să se copieze din foaia inițială doar coloanele Nr. Crt și Continente.
Pași:
98 | P a g .
Comanda WHERE are rol în filtrarea datelor și anunță o condiție care trebuie
să se îndeplinească. Ea se poziționează sintactic după comanda SELECT.
3) Să se copieze din foaia inițială coloana Continente, iar din această coloană
doar continentele care au numele cu prima literă A.
Sintaxa funcției:
4) Să se afișeze doar continentele care au suprafața mai mare de 30.000.000

kmp.
Sintaxa funcției:
Observație: diferit se scrie <>

5) Să se afișeze continentele în ordinea descrescătoare a suprafețelor.
Sintaxa funcției:
99 | P a g .
Observație: Crescător = asc, Descrescător = desc.
Probleme propuse
1) Să se realizeze un tabel cu minim 5 țări din fiecare continent pentru care să

se completeze coloana Populație și coloana Suprafață. Pentru acest tabel să se
realizeze diverse interogări utilizând funcția QUERY.
100 | P a g .
Baze de date
Bazele de date sunt tabele structurate în coloane numite câmpuri și linii

numite înregistrări. Aceste tabele sunt modelate astfel încât să afișeze
rezultatele cerute. Pentru afișarea unei părți a tabelului care îndeplinește una
sau mai multe condiții simultan se aplică diverse funcții.
Cea mai cunoscută activitate de prelucrare a bazelor de date este
sortarea ascendentă (crescătoare), respectiv descendentă (descrecătoare).
Se consideră baza de date cu indicatorii de fermă în funcție de zonă
agricolă și regiuni NUTS 2.
Suprafața Zona Total
Zone cu Alte zone
utilizată pentru neutilizate în suprafata
păduri din ferme
agricultură agricultură km²
Ireland 4,883,640 117,26 84,57 10,73 68,655

United
Kingdom 16,332,230 841,27 316,21 9,35 242,751
Denmark 2,614,600 201,25 82,61 31,28 41,987
Hungary 4,670,560 1,323,570 198,24 15,57 91,248
Austria 2,669,750 2,090,350 620,14 27,76 82,519
Slovakia 1,889,820 1,143,460 27,73 640 48,702
Czechia 3,455,410 1,321,390 65,15 480 77,212
Spain 23,229,750 4,836,260 1,725,160 36,56 502,654
Romania 12,502,540 1,027,250 230,56 100,83 234,27
Netherlands 1,796,260 7,72 158,42 830 34,188
Italy 12,598,160 2,694,280 779,07 233,68 297,734
Luxembourg 130,65 5,86 480 290 2,586
101 | P a g .
Poland 14,405,650 944,03 748,88 82,32 307,236

Germany 16,715,320 1,404,230 271,82 9,03 353,296
Portugal 3,641,690 837,07 85,96 36,38 90,996
Lithuania 2,924,600 159,39 59,9 12,73 62,643
Belgium 1,354,250 330 57,61 3,3 30,451
Latvia 1,930,880 810,82 183,25 15,24 63,29
France 27,814,160 950,47 413,82 27,79 633,886
Bulgaria 4,468,500 444,02 20,54 1,86 110,001
Slovenia 488,4 387,87 15,14 10,16 20,145
Malta 11,18 0 950 470 313
Greece 4,553,830 32,75 20,04 66,52 130,048
Croatia 1,562,980 66,38 22,41 21,71 55,896
Estonia 995,1 159,47 46,37 810 43,466
Finland 2,194,210 2,627,770 661,14 0 304,316
Sweden 3,021,350 3,336,930 7,27 0 407,3
Cyprus 111,93 840 1,92 12,07 9,213
* Sursa tabelului: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Farms_and_farmland_in_the_European_Union_-_statistics#Farmland_in_2016
În meniul Date există comanda Sortați foaia de la A la Z, respectiv

de la Z la A. Această comanda se aplică pe anumite coloane dintr-un tabel dar
nu are proprietățile specifice manipulării bazelor de date, în sensul că nu
reordonează toată linia corespunzătoare celulei asupra căreia s-a aplicat
această comandă.
Pentru aplicarea sortărilor asupra întregii baze de date se utilizează
comanda Creați un filtru din meniul Date. După aplicarea acestei comenzi
fiecare coloană a bazei de date va conține un meniu din care se pot manipula
informațiile din coloana respectivă. Pentru a deschide meniul corespunzător
unei coloane se execută click pe săgeata . Se remarcă faptul că acest meniu

conține și comenzile Sortați. În acest context comenzile acționează asupra
102 | P a g .
coloanei pentru care se aplică, dar acționează asupra informațiilor de pe toată

linia.
Înainte de a prelucra baza de date se va duplica astfel încât baza de date

originală să fie păstrată nemodificată.
Să se sorteze coloana cu numele țărilor ascendent, apoi descendent.
Captură parțială: Se văd primele 3 țări din punct de vedere alfabetic.
Captură parțială: Se văd ultimele 3 țări din punct de vedere alfabetic.
Să se realizeze o filtrare după culoare. Astfel se vor colora cu culoarea galben

celulele care conțin numele țărilor: Romania, Slovenia, France, iar cu culoarea
verde: Finland și Hungary.
103 | P a g .
Pentru anularea filtrării se utilizează comanda:
Utilizarea comenzii Filtrați după stare generează deschiderea unui meniu

care conține opțiunile:
Se execută click pe
cele două săgeți
pentru a deschide
meniul din dreapta.
Să se afișeze țările care au Zone neutilizate în agricultură între 2 și 20 km2.

Se alege din lista de opțiuni Se află între și se completează valorile ca în
fereastra de mai jos:
Foaia de calcul cu rezultate este prezentată mai jos:
104 | P a g .
Să se determine țările care au zone cu păduri mai mari de 200 km2.

Să se determine țările care au zone Suprafața utilizată pentru agricultură mai
mare de 1,000,000 km2.
mare de 1,500,000 km2 și Zone cu păduri mai mici de 50 km2.
Observație: pentru fiecare filtrare se realizează în prealabil o altă foaie de
calcul.
Se pot aplica filtre simultan pe mai multe coloane.
mare de 1,120,000 km2, Zone cu păduri mai mici de 400 km2 și Zone neutilizate
în agricultură mai mari decât 10 km2.
Pentru a genera tabele cu restricții se poate utiliza din meniul Inserare,

comanda Tabel pivot. Aceasta generează apariția ferestrei de mai jos. În
această fereastră se definește prin selectarea în foaia de calcul zona pentru care
se dorește realizarea tabelului pivot. Se recomandă ca realizarea tabelului pivot
să se insereze într-o nouă foaie de calcul.
105 | P a g .
Rezultatul aplicării acestei comenzi constă în generarea foii de calcul:
Opțiunile corespunzătoare fiecărui buton Adăugați sunt denumirile câmpurilor

din tabelul inițial.
Se remarcă faptul că pentru coloana A neavând denumire ne afișează

denumirea coloanei corespunzătoare poziției în foaia de calcul inițială.
Pe Rânduri s-a adăugat coloana A. S-a debifat opțiunea Afișați totalurile.
Informațiile din această coloană se vor afișa crescător sau descrescător în
funcție de opțiunea aleasă în lista Comandă:
106 | P a g .
Pe Coloane s-a adăugat Total suprafață km2. S-a debifat opțiunea Afișați
totalurile. Informațiile din această coloană se vor afișa crescător sau
descrescător în funcție de opțiunea aleasă în lista Comandă:
În zona Valori s-a selectat coloana Alte zone din ferme. Se remarcă faptul că
pentru zona Valori se pot realiza calcule. În lista corespunzătoare comenzii
Rezumați după există mai multe funcții: SUM, COUNT, MIN, MAX, funcții
statistice.
Se pot adăuga Filtre care acționează asupra întregului Tabel Pivot. S-a adăugat
Filtru Coloana A.
107 | P a g .
Se deschide lista derulantă.
Pentru a dezactiva elementele din lista (numele țărilor) se execută click pe

comanda Ștergeți. Apoi din listă se selectează doar elementele dorite:
Romania, Hungary. Rezultatul este prezentat mai jos:
Probleme propuse
1) Să se realizeze următoarea bază de date:
Să se realizeze un tabel pivot care sa returneze Planul de vânzare astfel:
108 | P a g .
Să se realizeze un tabel pivot care sa returneze Bucati vandute astfel:
Se va adăuga în zona Filtru – Luna astfel încât să se obțină:
2) Pe baza de date cu produse se va aplica un filtru și se vor ordona informațiile

din coloana Produse ascendent. După fiecare categorie de produse se va insera
un rând.
Pentru fiecare produs se va realiza suma pentru coloanele Plan de vanzare si

Bucati vandute.
Pentru a calcula un total general, de tip sumă, se va utiliza funcţia SUBTOTAL
cu valoarea 9 pe prima poziție. Sintaxa funcției este SUBTOTAL(9; toată
coloana). Cifra 9 corespunde operației de adunare. În interiorul funcției
109 | P a g .
SUBTOTAL se mai pot realiza următoarele calcule în funcție de cifra invocată

la început:
Pentru vizualizarea formulei în interiorul foii de calcul s-a utilizat funcția

FORMULATEXT.
În celulele C4, C9 și C12, respectiv D4, D9 și D12 s-a utilizat funcția

SUBTOTAL în locul funcției SUM. S-a utilizat această funcție deoarece în
celula D13 la totalul general funcția SUBTOTAL a ignorat celulele în care s-
au realizat subtotalurile parțiale. Dacă s-ar fi utilizat funcția SUM aceasta
aduna toate numerele întâlnite în celulele selectate, inclusiv sumele parțiale.
110 | P a g .
Baze de date
Sparklines sunt grafice de mici dimensiuni care se vizualizează într-o

singură celulă, adică în celula în care se utilizează. Sparklines corespund
funcției cu același nume și se utilizează pentru vizualizarea datelor în mod
grafic, pentru o analiză mai ușoară a tendințelor de creștere, respectiv
descreștere a datelor.
Sintaxa funcției:
=sparkline(data,[options])
data = corespunde celulei sau șirului de celule care se dorește a fi reprezentat
grafic.
[options] = este un argument opțional care se utilizează dacă se dorește
specificarea tipul diagramei/graficului, culorii acesteia sau alte detalii
specifice unei reprezentări grafice. Detaliile se vor scrie între { }.
Implicit, fără utilizarea opțiunilor suplimentare, funcția returnează un grafic
simplu de tip linie.
Codul hexazecimal pentru blue este #0000FF
Pentru opțiunea "charttype" se pot defini următoarele reprezentări grafice:

"line" – grafic de tip linie (opțiune implicită)
"bar" – coloane suprapuse. Pentru a modifica culorile implicite ale
dreptunghiurilor se utilizează color1 și color2.
111 | P a g .
"column" – valorile negative se reprezintă în partea de jos a unei axe intuitive,

iar cele pozitive în partea de sus prin dreptunghiuri de dimensiuni diferite
proporțional și relativ la valoarea cea mai mare.
"winloss" – valorile negative se reprezintă în partea de jos a unei axe intuitive,
iar cele pozitive în partea de sus prin dreptunghiuri de aceeași dimensiune.
Se poate completa cu opțiuni prin care se colorează dreptunghiul care
reprezintă valoarea cea mai mare ("highcolor") sau valoarea cea mai mică
("lowcolor"), prima valoare ("firstcolor") sau ultima valoare ("lastcolor") a
șirului, valorile negative din cadrul șirului ("negcolor") sau tot graficul
(“color”).
În interiorul graficelor de tip coloană se poate adăuga axa Ox ("axis") însoțită
de cuvântul true care nu se scrie între ghilimele, respectiv o culoare pentru
aceasta ("axiscolor").
Pentru returnarea formulei din spatele graficelor în celulele de pe coloana G s-

a utilizat funcția Formulatext.
Se pot reprezenta grafic valorile din celulă fiecare în parte. Pentru aceasta
trebuie trecută în interiorul formulei valoarea cea mai mare din cadrul șirului.
Pentru aceste reprezentări se poate utiliza modelul bar pentru o valoare sau
modelul bar pentru două valori din două șiruri diferite.
Exemplul prezentat în continuare utilizează reprezentare grafică de tip bar.
Pentru a modifica culoarea implicită a dreptunghiurilor se utilizează condiția
color1.
112 | P a g .
În exemplul anterior se remarcă faptul că reprezentarea grafică se realizează

pentru valorile șirului considerate în modul.
Pentru primul exemplu de mai jos s-a utilizat reprezentarea bar dar nu s-a
impus condiție de maxim și atunci reprezentarea s-a realizat pe toată lațimea
coloanei.
Pentru a obține dreptunghiuri de culori diferite pentru valorile corespunzătoare
Sirului X se utilizează comanda color1, iar pentru cele corespunzătoare Sirului
Y comanda color2.
Pentru al doilea exemplu de mai jos s-a utilizat reprezentarea bar dar s-a impus
condiția de maxim 51, adică cea mai mare sumă a două valori de pe aceeași
linie. A rezultat o reprezentare care a ocupat întreaga celulă la valoarea cea
mai mare, iar apoi procentual reprezentări de dimensiuni reduse. Se remarcă
faptul că pentru culoarea mov s-a utilizat codul hexazecimal.
113 | P a g .
Crearea unui FORM

Se prezintă în continuare modul de realizare a unui formular care este
interconectat cu o foaie de calcul. Se vor edita datele de intrare în formularul
definit de utilizator, iar cu ajutorul butoanelor acestea vor ajunge în foaia de
calcul, ulterior putând fi modificate sau șterse tot cu ajutorul butoanelor din
formular.
Modul de definire a unor celule din formular în care se vor introduce anumite
date. De exemplu, pentru celula în care se va introduce adresa de email din
meniul Date se alege comanda Validarea Datelor, iar în fereastră se
completează datele astfel:
Pentru câmpul de tip dată calendaristică se va seta structura prezentată mai jos:
Câmpul de tip Cod student va conține date diferite între ele două câte două.
114 | P a g .
Din meniul Inserare se alege comanda Desen. În fereastra corespunzătoare se

desenează un dreptunghi:
Pentru a obține efect de degrade se utilizează:
Pentru eliminarea liniilor de fundal din meniul Afișați se dezactivează

comanda Grile.
Se crează o foaie de calcul în care se vor trimite automatizat datele completate

în acest formular sau se vor șterge sau se vor căuta pentru vizualizare sau
modificare. Structura foii de calcul va corespunde structurii formularului:
115 | P a g .
Foaia care va conține formularul se redenumește în Form, iar foaia care va

conține rezultatele editate prin intermediul formularului se va numi Date.
Se va scrie câte un program pentru fiecare buton. Aceste programe se vor scrie
cu Apps Script comandă aflată în meniul Extensii.
Se salvează fișierul care conține script-urile pentru fiecare buton cu numele
FormScript.
Liniile de comandă pentru obținerea funcționării butoanelor sunt prezentate în
continuare. Mesajele care au înainte de text // sunt mesaje de tip comentariu,
adică explică ceea ce urmează să se execute în program.
//Golire celule din pagina Form
function Golire() {
// se obtine referinta la fisierul curent
var fisierCurent = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
// se obtine referinta la pagina cu numele Form din fisierul cure

nt
var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form')
// lista celulelor care trebuie golite

var celuleDeGolit = ['B3', 'B6', 'B8', 'B10', 'D6', 'D8', 'D10'];
for (var i=0; i<celuleDeGolit.length; i++) {

// rand pe rand se goleste continutul celulelor din lista.
// Functia getRange ne returneaza referinta la celula iar functia
clearContent face golirea efectiva a celulei
paginaForm.getRange(celuleDeGolit[i]).clearContent();
}
}
//Buton de Salvare
function Salvare(){
116 | P a g .

var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form');
var paginaDate = fisierCurent.getSheetByName('Date');
// se preia in sirul values lista valorilor din celulele din pagi

na Form.
// Pentru aceasta se foloseste ca mai sus functia getRange() pent
ru a obtine referinta la celula si functia getValue() pentru a obti
ne valoarea din celula
var values = [[
paginaForm.getRange('B6').getValue(),
paginaForm.getRange('B8').getValue(),paginaForm.getRange('B10').g
etValue(),
paginaForm.getRange('D6').getValue(),paginaForm.getRange('D8').ge
tValue(),
paginaForm.getRange('D10').getValue()
]];
// valorile din sirul values se salveaza in pagina Date dupa ulti

ma linie existenta
// functia getLastRow() returneaza indicele ultimei linii existen
te, deci paginaDate.getLastRow()+1 reprezinta linia urmatoare
paginaDate.getRange(paginaDate.getLastRow()+1, 1, 1, 6).setValues
(values);
// dupa salvarea datelor in pagina Data, se golesc celulele din p

agina Form
Golire();
}
//Buton de cautare
var SEARCH_COL = 0;
function Cautare() {
// se citeste valoarea cautata

var str = paginaForm.getRange('B3').getValue();
// se obtine lista liniilor din pagina Date. Functia getDataRange

() va determina zona continand date iar functia values returneaza o
lista de linii.
117 | P a g .
var values = paginaDate.getDataRange().getValues();
for (var i=0; i<values.length; i++) {

// values[i] reprezinta linia i. Observati ca numerotarea liniilo
r incepe de la 0
var row = values[i];
if(row[SEARCH_COL] == str) {
// si numaratoarea coloanelor incepe de la 0. Deci row[SEARCH_C
OL] adica row[0] reprezinta valoarea de pe prima coloana a liniei r
ow
// daca valoarea de pe prima coloana a liniei row coincide cu v
aloarea cautata atunci populam celulele din pagina Form cu valorile
de pe linia row.
paginaForm.getRange('B6').setValue(row[0]);
paginaForm.getRange('D6').setValue(row[3]);
}
}
}
//Buton de modificare
function Modificare() {
// ca mai sus, str reprezinta valoarea cautata si values va conti

ne lista liniilor din pagina Date
var str = paginaForm.getRange('B3').getValue();

// pentru fiecare linie din pagina Date, row
if(row[SEARCH_COL] == str){
// se preiau in values1 valorile din campurile din pagina Form
var values1 = [[
118 | P a g .
paginaForm.getRange('D6').getValue(),
paginaForm.getRange('D10').getValue()
]];
// seteaza valorile pe linia Int_R din pagina Data

// lui Int_R i se atribuie i + 1 deoarece spre deosebire de lis
ta la care pozitiile elementelor se numeroteaza incepand cu 0
// in cazul functiei getRange numerotarea liniilor incepe de la
1. Adica prima linie este 1.
var Int_R = i+1;
paginaDate.getRange(Int_R, 1, 1, 6).setValues(values1);
// afiseaza un mesaj de notificare

SpreadsheetApp.getUi().alert('"Date modificate"');
}
}
}
La prima utilizare a scriptului – adică la primul click pe butonul de ștergere se

va cere permisiunea de utilizare a scriptului, permisiunea care trebuie acordată
pentru ca acesta să funcționeze.
Pentru a face legătura între script și interfața grafică în fereastra
corespunzătoare se trec următoarele denumiri:
Butonul Golire interfață => Golire
Butonul Salvează => Salvare
Butonul Căutare => Cautare
Butonul Modifică => Modificare
adică denumirile corespunzătoare comenzii function.
119 | P a g .
Se execută click pe butonul Salvează acum funcțional și informațiile editate în

celule se transmit automat în foaia de calcul:
Observații.
1) Pentru funcționarea script-ului Căutare corespunzător butonului este
important ca după editarea valorii numerice căutate să se mute cursorul într-o
120 | P a g .
altă celulă diferită de celula corespunzătoare editării și apoi să se apese butonul

Căutare.
2) Scriptul de căutare este realizat doar pentru căutări după informații din
câmpul Cod Student.
3) Pentru funcționarea script-ului Modificare corespunzător butonului este
important ca după editarea modificării într-unul din câmpurile dorite să se
mute cursorul într-o altă celulă diferită de celula corespunzătoare editării și
apoi să se apese butonul Modificare.
Probleme propuse
Să se realizeze un formular și o foaie de calcul pentru rezultate după
modelul prezentat mai sus. Se va alege o temă pentru acest exercițiu.
Bibliografie
https://www.youtube.com/watch?v=v2X-fArILPA
https://productivityspot.com/google-spreadsheets-scripts-tutorial/
121 | P a g .
Baze de date
Comenzi în Apps Script

Foaia de calcul cu datele are următoarea structură:
Apps Script se utilizează pentru a scrie diverse programe în Google Sheets.

Foaia de calcul în care se vor transmite datele prin intermediul formularului se
va numi Date, iar foaia de calcul care va conține formularul cu butoanele scrise
in Apps Script se va numi Form.
Interfața grafică pentru foaia de calcul Form
Operațiile prezentate în cadrul butoanelor sunt: Căutare, Salvare, Modificare,

Ștergere și Golire.
Succesiunile funcționale realizate cu aceste butoane sunt:
122 | P a g .
Căutare Modificare Salvare
Căutare Ștergere Golire
Descrierea Scriptului corespunzător unui Buton de căutare aflat pe

interfața formularului și cu acțiune în foaia de calcul cu liniile completate.
Observație: Căutarea se va realiza, în acest exemplu, în coloana Nume a foii
de calcul Date, adică în coloana B.
Linia 1: var SEARCH_COL = 1; = denumirea variabilei care execută
căutarea, respectiv numărul aferent coloanei. În cadrul scripturilor coloana A
se consideră coloana 0.
Pentru realizarea căutarii în coloana B se consideră SEARCH_COL = 1.
Pentru realizarea căutarii în coloana C se consideră SEARCH_COL = 2. Etc
Observație: Căutarea se va realiza în coloana B a foii de calcul Date
deoarece SEARCH_COL=1.
Linia 2: function Cautare() { = denumirea funcției și deschiderea acoladei
care conține comenzile aferente funcționării butonului.
Linia 3: var fisierCurent = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet(); = se
definește variabila care determină referința spre fișierul în care se lucrează în
momentul construirii/editării Scripului.
Linia 4: var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form'); = se
definește variabila care determină referința la foaia cu numele, de exemplu în
cazul prezentat în acest exercițiu, Form este denumirea foii de calcul din
fișierul în care se lucrează în momentul construirii Scriptului.
Linia 4: var paginaDate = fisierCurent.getSheetByName('Date'); = se
123 | P a g .
cazul prezentat în acest exercițiu, Date este denumirea foii de calcul din
fișierul în care se lucrează în momentul construirii Scriptului.
Linia 5: var str = paginaForm.getRange(' ').getValue(); = se definește
variabila care va executa căutarea valorii pe care utilizatorul o editează în
celula aferentă butonului de căutare. Se va obține linia corespunzătoare din
foaia de calcul Date. Funcția getDataRange() va avea rolul de a determina zona
care conține datele. Între simbolurile ' ' se va edita numele celulei din cadrul
Form care conține spațiul corespunzător butonului de Căutare.
Observație: var str = paginaForm.getRange('C2').getValue();
Linia 6: var values = paginaDate.getDataRange().getValues(); = se va
defini variabila values care returnează o listă de linii.
Linia 7: for (var i=0; i<values.length; i++) { = Numerotarea liniilor începe
de la 0, adică valorile de pe linia 1 din foaia de calcul vor corespunde valorii
0 în cadrul comenzii for. (valorile de pe linia 2 din foaia de calcul vor
corespunde valorii 1 etc)
Linia 8: var row = values[i]; = se definește variabila row în cadrul căreia
values[i] reprezinta linia i.
Linia 9: if(row[SEARCH_COL] == str) { = numerotoarea coloanelor începe
de la 0. Deci row[SEARCH_COL] adică row[0] reprezintă valoarea de pe
prima coloană a liniei.
Liniile 10 – 18: dacă valoarea de pe prima coloana a liniei row va coincide cu
valoarea care este căutată atunci se vor popula celulele din foaia de calcul
Form cu valorile corespunzătoare de pe linia row utilizându-se modelul de mai
jos. Se remarcă faptul că între simbolurile ' ' s-a lăsat spațiu liber. Acesta se
va completa cu coordonatele celulelor din foaia de calcul Form. Numărul
liniilor de comandă de mai jos va fi egal cu numărul de coloane din foaia de
ca calcul Date. În cazul exemplului de mai sus foaia de calcul Date are
completate coloanele A-I, deci se va scrie funcția de mai jos pentru fiecare
124 | P a g .
coloană în parte, adică de 9 ori având în vedere faptul că numerotarea începe

de la 0.
paginaForm.getRange('F4').setValue(row[6]);
Liniile 19-21: se vor închide acoladele deschise în cadrul comenzilor din
interiorul scriptului:
}
}
}
Scriptul corespunzător butonului de Căutare.

var SEARCH_COL = 1;
function Cautare() {
var str = paginaForm.getRange('C2').getValue();
if(row[SEARCH_COL] == str) {
125 | P a g .
}
}
}
Dacă se dorește ștergerea unei înregistrări din tabel atunci se vor executa
următorii pași:
- Se va căuta linia dorită pe baza ID-ului sau a coloanei definite ca fiind
coloana SEARCH_COL: se va edita în celula corespunzătoare
butonului valoarea și se va utiliza butonul Căutare. Pentru a rula script-
ul înainte de utilizarea butonului se va muta cursorul în altă celulă.
- Pe interfață vor apărea toate coordonatele corespunzătoare liniei
căutate. Se va utiliza butonul de Ștergere care va avea ca efect ștergerea
liniei din foaia de calcul legată de formular.
- Se va utiliza butonul Golire care va avea ca efect golirea căsuțelor din
formular.
Concluzie. După utilizarea Butonului Ștergere se utilizează Butonul Golire.
Descrierea Scriptului corespunzător unui Buton de ștergere aflat pe

interfața formularului și cu acțiune în foaia de calcul cu liniile completate.
Linia 1: function Stergere() { = fiecare script începe cu comanda function
urmată de numele alocat acesteia. Acest nume se atribuie sugestiv pentru
utilizator. După numele funcției se utilizează simboluri (). După aceste
simboluri în interiorul scructurii {} se vor trece toate comenzile care vor
determina rularea și executarea funcției dorite.
126 | P a g .
Linia 2: var fisierCurent =SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet(); = se

definește variabila care determină referința spre fișierul în care se lucrează în
momentul construirii Scripului.
Linia 3: var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form'); = se
cazul exercițiului prezentat în continuare, Form foaia de calcul din fișierul în
care se lucrează în momentul construirii Scripului.
Linia 4: var paginaDate = fisierCurent.getSheetByName('Date'); = se
definește variabila care determină referința la foaia cu numele, în cazul
exercițiului prezentat în continuare, Date foaia de calcul din fișierul în care se
lucrează în momentul construirii Scripului.
Linia 5: var ui = SpreadsheetApp.getUi(); = afișează mesaj de confirmare
cerere cu opțiunile (adică butoanele) YES și NO. Această variabilă cere
implicit definirea variabilei următoare.
Linia 5: var raspuns = ui.alert('Sunteti sigur ca doriti sa efectuati
stergerea ?', ui.ButtonSet.YES_NO); = această variabilă afișează un mesaj
de confirmare a cererii cu opțiunile (adică butoanele) YES și NO.
Linia 6: if (raspuns == ui.Button.YES) {= dacă răspunsul este YES se caută
linia, în foaia de calcul Date, care trebuie ștearsă. Se remarcă simbolul {care
determină faptul că în liniile de mai jos urmează o structură corespunzătoare
acestei funcții.
Liniile 7-8:
var str = paginaForm.getRange(' ').getValue(); = variabila str va determina
citirea valorii căutate în interiorul foii de calcul Date pe coloana
corespunzătoare ID-ului, valoare editată de utilizator în interiorul celulei
numele_celulei.
var values = paginaDate.getDataRange().getValues(); = variabila values
determină obținerea listei cu liniile din foaia de calcul Date. Funcția
127 | P a g .
getDataRange() va determina zona conținând datele, iar funcția values va

determina returnarea listei de linii.
Liniile 9: for(var i = 0; i < values.length; i++) { = pentru fiecare linie din
foaia date. Se remarcă faptul că numerotarea liniilor începe de la valoarea 0.
Linia 10: var row = values[i]; = values[i] reprezintă linia i.
Linia 11: if (row[SEARCH_COL] == str) { = se remarca că funcția
row[SEARCH_COL] adică row[0] reprezintă valoarea de pe prima coloana a
liniei row.
Linia 12: var INT_R = i+1; = variabilei Int_R i se atribuie valoarea i + 1.
Linia 13: paginaDate.deleteRow(INT_R); = această comandă determină
ștergerea liniei INT_R din foaia Date
Linia 14-16: se închid toate acoladele deschise
}
}
}
}
Scriptul corespunzător butonului de Ștergere.

function StergereLinie() {
var ui = SpreadsheetApp.getUi();
var raspuns = ui.alert('Sunteti sigur ca doriti sa efectuati stergerea ?',
ui.ButtonSet.YES_NO);
if (raspuns == ui.Button.YES) {
for(var i = 0; i < values.length; i++) {
if (row[SEARCH_COL] == str) {
var INT_R = i+1;
paginaDate.deleteRow(INT_R);
}
128 | P a g .
}
}
}
Descrierea Scriptului corespunzător unui Buton de golire aflat pe interfața

formularului și cu acțiune în foaia de calcul Form. Acțiunea efectivă nu are
efect asupra foii de calcul Date.
Linia 1: function Golire() { = denumirea funcției corespunzătoare operațiunii
de golire a celulelor după ce s-a executat o căutare, o modificare sau o salvare.
Linia 2: var fisierCurent = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
Linia 3: var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form')
Linia 4: var celuleDeGolit = [' ', ' ', ' ', ' ', ' ', ' ', ' ']; = se definește
variabila care are rolul de a goli celulele definite în interiorul parantezelor
pătrate. Aceste denumiri se vor încadra cu simbolurile apostrof, iar separatorul
utilizat va fi virgula. Se va trece denumirea tuturor celulelor din cadrul
formularului, celule care returnează conținut.
Linia 5: for (var i=0; i<celuleDeGolit.length; i++) {
Linia6: paginaForm.getRange(celuleDeGolit[i]).clearContent(); = Funcția
getRange returnează referința la celulă, iar funcția clearContent realizează
golirea efectivă a celulei.
Liniile 7-8: Închiderea acoladelor deschise în cadrul scriptului.
}
}
Scriptul corespunzător butonului de Golire.

function Golire() {
var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form')
var celuleDeGolit = ['B4', 'B6', 'B8', 'D4', 'D6', 'D8', 'F4', 'F6', 'F8'];
for (var i=0; i<celuleDeGolit.length; i++) {
paginaForm.getRange(celuleDeGolit[i]).clearContent();
129 | P a g .
}
}
Descrierea Scriptului corespunzător unui Buton de salvare aflat pe interfața

formularului și cu acțiune în foaia de calcul Form. Acțiunea efectivă are efect
asupra foii de calcul Date.
Linia 1: function Salvare() { = denumirea funcției corespunzătoare
operațiunii de salvare a informațiilor completate în celulele din Form. Valorile
respective se transmit în foaia de calcul Date.
Linia 2: var fisierCurent = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
Linia 3: var paginaForm = fisierCurent.getSheetByName('Form');
Linia 4: var paginaDate = fisierCurent.getSheetByName('Date'); =
informațiile editate în interfața Form sunt preluate în foaia de calcul Date.
Liniile 5-15: Se utilizează getRange() pentru obținerea referinței la celulă și
funcția getValue() pentru obținerea valorii din celulă. Valorile din cadrul
variabilei values se salvează în foaia de calcul Date după ultima linie existentă
în cadrul acesteia.
var values = [[
paginaForm.getRange('F4').getValue(),
paginaForm.getRange('F8').getValue()
]];
130 | P a g .
Linia 16: paginaDate.getRange(paginaDate.getLastRow()+1, 1, 1, 9).

setValues(values); = Funcția getLastRow() returnează indicele ultimei linii
existente. Deci paginaDate.getLastRow()+1 reprezintă linia următoare.
Linia 17: Golire(); = După salvarea datelor în foaia de calcul Data pentru
golirea celulele din foaia de calcul Form se apelează funcția Golire().
Linia 18: Se închid acoladele deschise în cadrul scriptului = }
Scriptul corespunzător butonului de Salvare.

function Salvare(){
var values = [[
paginaForm.getRange('F8').getValue()
]];
paginaDate.getRange(paginaDate.getLastRow()+1, 1, 1,9).setValues(values);
Golire();
}
Scriptul corespunzător butonului de Modificare.

function Modificare() {
131 | P a g .
if(row[SEARCH_COL] == str){
var values1 = [[
]];
var Int_R = i+1;
paginaDate.getRange(Int_R, 1, 1, 9).setValues(values1);
SpreadsheetApp.getUi().alert('"Date modificate"');
}
}
}
Crearea fișierului Apps Script conectat la Formular

Din meniul Extensii se apelează comanda Scrips Apps și rezultă fereastra de
mai jos. Se executa dublu click pe zona Untitled project și apare fereastra care
permite redenumirea fișierului care va conține script-ul:
Se vor copia toate funcțiile definite anterior în acest fișier sau se vor edita
direct în acest fișier apoi se salveaza fisierul Exercitiu2 executând click pe
butonul de Salvare sau pe butonul de Run.
După salvare se utilizează butonul Run care cere permisiunea conectării la
fișierul cu foile de calcul Date și Form.
132 | P a g .
Se execută click pe butonul Allow.

După utilizarea butonului Run apare pe ecran mesajul de mai jos dacă toate
comenzile sunt corecte. Dacă sunt erori se indică linia în care trebuie realizate
corecțiile.
133 | P a g .
Astfel s-a realizat conexiunea cu fișierul care conține foile Date și Form.
Se realizează legătura dintre butoane și funcțiile din cadrul fișierului script
Exercițiu2 executându-se click dreapta pe buton și apoi click stânga pe cele
trei puncte verticale din partea dreaptă a fiecărui buton.
Se execută click pe opțiunea Atribuiți un script.

Pe linia editabilă din cadrul ferestrei se trece numele fiecărei funcții din cadrul
scriptului, fiecare funcție având un nume sugestiv în acord cu denumirea
fiecărui buton.
Probleme propuse
Să se realizeze un formular și o foaie de calcul pentru rezultate după
modelul prezentat mai sus. Se va alege o temă pentru acest exercițiu.
Bibliografie
https://www.youtube.com/watch?v=v2X-fArILPA
https://productivityspot.com/google-spreadsheets-scripts-tutorial/
134 | P a g .
Crearea diagramelor
Pentru a crea diagrame se va instala o extensia gratuită Draw

Diagrams.
Din meniul Extensii, unde apare după instalare se execută click pe comanda
Insert Diagrams:
Aceasta generează apariția ferestrei
135 | P a g .
Se execută click pe New folder și rezultă fereastra:
Se va utiliza butonul Create new Folder, iar numele care se va da folderului va

fi Lucrarea practica 11:
Se va utiliza, în continuare butonul Create new Diagram:
Va rezulta fereastra programului în care se va edita diagrama.
136 | P a g .
În partea dreaptă a ecranului se utilizează opțiunile pentru dimensiunea și

modul de vizualizare al paginii în care se va crea diagrama.
Pentru diagramă se poate utiliza Background de tip culoare sau imagine.

În partea stângă a ecranului există pachete de modele grafice cu ajutorul cărora
se poate crea o diagramă.
Se va alege caseta UML care se va expanda pentru a putea fi vizualizat

conținutul acesteia.
137 | P a g .
Pentru modelarea aspectului în urma inserării obiectului grafic se utilizează

fereastra din partea dreaptă a ecranului:
Pentru fiecare obiect grafic inserat se activează în partea dreaptă fereastra care
conține opțiuni de formatare al acestuia.
Pentru diagrama de mai jos s-au utilizat elemente grafice din pachetele:
Advanced și General. S-au aplicat proprietăți de formatare al aspectului.
138 | P a g .
Pentru modelul de vizuale de acest tip se alege de pe toolbar icon-ul:
Dacă în fereastra inițială:
Se execută click pe butonul Home se lansează fereastra:
139 | P a g .
Se va utiliza mai întâi Template Diagrams și va rezulta fereastra cu modele

predefinite de diagrame:
Se va alege modelul Card
Se va executa click pe butonul Sample Card Template ceea ce va genera

inserarea într-un nou fișier de tip Build Diagrams în care se va personaliza
modelul de carte de vizită cu datele fiecăruia dintre studenți.
Pentru realizarea diagramei reprezentând programele de studii din Facultatea
de Horticultură grupate pe niveluri: Licență, Master și Colegiu se va utiliza un
model sugestiv.
140 | P a g .
Diagrama Gantt
Pentru a crea o diagramă Gantt se pregătește foaia de calcul astfel:
Se introduce prima dată în celula G5 și cu fill right se completează celulele ca

și în modelul de mai jos:
Se selectează celulele și din meniul Formatare, se alege comanda Număr și

comanda Formate personalizate pentru numere. Se alege un format de tip dată
calendaristică din care se elimină luna și anul conform modelului de mai jos:
Se selectează coloanele G:M și se redimensionează astfel:
141 | P a g .
În celula G6 se introduce formula =TEXT(G5;”DDD”), adică să se editeze în

celula G6 ziua corespunzătoare datei calendaristice 01.01.2022. Se va utiliza
fill right pentru completare automată la dreapta și se obține:
Se selectează celulele G4:M4 și se utilizează comanda de îmbinare a acestora.
Din meniul formatare se reactivează formatul complet pentru data

calendaristică.
După această prelucrare se trece în celula G5 data reală de începere a

activităților, adică 03.01.2022.
Observație: $D$2 – se va utiliza această redactare pentru D2 pentru a putea

utiliza ulterior completare automată la dreapta:
142 | P a g .
Pentru a multiplica formatul pentru o săptămână se utilizează succesiunea de

pași:
1) se selectează celulele G4:M6 și se apasă combinația de taste CTRL+SPACE
care va determina marcarea automată a coloanelor G-M.
2) se apasă combinația de taste CTRL+C, corespunzătoare comenzii de
copiere
3) se poziționează cursorul pe coloana N și se utilizează combinația de taste
CTRL+ALT+V corespunzătoare comenzii de multiplicare a informației de la
pasul 1). Se repetă acest pas pentru a formata seturi de coloane
corespunzătoare numărului de săptămâni alocate activităților. Se remarcă
faptul că pot fi generate 3 săptămâni.
Pentru afișarea corectă a datelor pentru celelalte săptămâni și anume

10.01.2022 și 17.01.2022 se poziționează cursorul pe celula H5 și se utilizează
completare automată la dreapta.
Pentru celelalte săptămâni este nevoie de inserarea unor noi coloane în partea
dreaptă. Se selectează celulele U:AA și se execută click dreapta. Din meniu se
alege comanda Inserare 7 coloane la dreapta.
143 | P a g .
Se repetă pașii.
Se inserează o linie sub activitatea 1 astfel încât foaia de calcul să arate astfel:
Se selectează celulele G7:AO17. Din meniul Formatare se alege comanda

Formatare condiționată
Formula personalizată este:

=AND(G$5>=$C7;G$5<=$E7)
144 | P a g .
Rezultatul este colorarea automată a celulelor în concordanță cu celulele care

definesc perioadele.
Probleme propuse
Să se realizeze un grafic Gantt pentru o posibilă afacere personală.
Bibliografie
https://www.youtube.com/watch?v=8eKk0M2zGIk&t=17s
145 | P a g .
Crearea formularelor
Din meniul Instrumente se alege comanda Creați un Formular. După

aplicarea comenzii se completează meniul cu comanda Gestionați Formularul.
Se remarcă faptul că formularul va primi implicit numele foii de calcul pentru
care s-a realizat formularul. Pentru editarea acestuia se va alege comanda
Editați formularul.
Formularul conține trei foi principale:

1) Întrebări = în care se va edita structura formularului.
2) Răspunsuri = în care se va realiza fișierul Excel care va conține răspunsurile.
3) Setări = care va conține setările generale pentru utilizarea și gestionarea
răspunsurilor.
Foaia principală – Întrebări
Pentru constituirea formularului se pot utiliza mai multe modele predefinite de
întrebări care conțin structuri predefinite astfel:
I. Răspuns scurt
146 | P a g .
Proprietăți specifice oricărui model de întrebare:

 Obligatoriu = utilizatorul va fi obligat să completeze răspunsul pentru a
putea avansa în completarea formularului.

Descriere = permite adăugarea unor explicații suplimentare în ghidarea
redactării răspunsului.
Validarea răspunsului = generează afișarea unei linii care conține restricții pe
care realizatorul formularului le poate adăuga pentru utilizatorii formularului,
plus un mesaj de eroare dacă aceștia nu respectă condițiile.
Aceste proprietăți nu sunt opționale.

Observație. Dacă următoarea întrebare a chestionarului are aceeași structură
atunci prima întrebare poate fi duplicată utilizându-se icon-ul . Dacă se

dorește eliminarea unei întrebări introdusă în formular se va utiliza icon-ul
.
II. Paragraf = se poate introduce un text de dimensiunea unui paragraf.
III. Răspunsuri multiple = se definește o listă de posibile răspunsuri din care
utilizatorul va bifa un singur răspuns.
147 | P a g .
IV. Caseta de selectare = permite bifarea mai multor răspunsuri simultan sau
se poate pune restricție asupra numărului de căsuțe ce pot fi bifate.
dintre opțiunile aferente acestei casete se alege opțiunea Validarea

răspunsului și se generează o linie suplimentară în care se pot seta valorile
permise
V. Dropdown = se va realiza o listă derulantă cu opțiuni din care utilizatorul

va alege o opțiune.
această casetă conține opțiunile
148 | P a g .
VI. Încărcați fișiere = se vor seta permisiunile. Se pot încărca maxim 10

fișiere dacă se permite acest lucru. Implicit se propune încărcarea unui singur
fișier.
Dacă se utilizează comanda Vedeți dosarul se poate crea un folder în care cei
care completează formularul vor trimite fișierele atașate.
VII. Scară liniară = răspuns de tip calitativ
149 | P a g .
VIII. Grilă cu mai multe variante
Se pot adăuga proprietăți suplimentare.
IX. Casetă de selectare sub formă de grilă

Se pot adăuga proprietăți suplimentare.
150 | P a g .
X. Data
Proprietățile suplimentare sunt:
XI. Ora
Proprietățile suplimentare sunt:
151 | P a g .
Dacă se alege opțiunea Durată se va cere completarea orei minutului și

secundei la care s-a completat formularul.
Toolbar-ul permite gestionarea întrebărilor astfel:
Se poate adăuga o nouă întrebare

Se pot importa întrebări care se pot selecta din cadrul altor
formulare
Se poate intercala o casetă de tip titlu în cadrul formularului
Se poate insera o imagine
Se poate insera un film
Se poate insera o Secțiune
Secțiuni în cadrul unui formular

Un formular poate fi structurat în mai multe secțiuni. Astfel dacă un anumit
set de întrebări nu se mai potrivește unui răspuns utilizatorul poate fi mutat
automat la altă secțiune.
152 | P a g .
Proprietățile suplimentare corespunzătoare oricărei secțiuni create în cadrul

formularului sunt:
Pentru a insera secțiuni în cadrul unui formalar existent se va poziționa

cursorul pe întrebarea după care se dorește inserarea secțiunii respective.
Dacă se dorește eliminarea secțiunilor se utilizează comanda Îmbinați cu
pagina de mai sus. Comanda Ștergeți secțiunea va implica și ștergerea
întrebărilor din secțiunea respectivă.
Pentru gestionarea secțiunilor se vor utiliza liniile
Opțiunile corespunzătoare comenzii din dreapta sunt:
Foaia Răspunsuri
153 | P a g .
Executând click pe icon-ul se deschide fișierul foaia de calcul în care se

vor trimite răspunsurile completate pe interfața cu Întrebări.
Icon-ul conține o listă de proprietăți suplimentare.
Foaia Setări conține anumite setări care pot fi selectate pentru optimizarea
gestionării răspunsurilor.
Toolbar pentru gestionarea aspectului formularului
Se pot instala suplimente existente în Google
Se poate atașa o temă de tip culoare și o imagine ca antet sau se poate modifica
stilul fontului.
Se poate vizualiza formularul în timpul editării.
154 | P a g .
Activarea butonului Trimiteți permite atașarea unor adrese de email astfel

încât formularul să fie editat sau doar vizualizat și de alte persoane. De
asemenea permite doar trimiterea link-ului care conține formularul către
utilizatorii care trebuie să-l completeze.
Probleme propuse
Să se realizeze un formular pentru colectarea datelor personale ale

studenților din grupă, apoi se va da acces de editare pentru a fi completat.
155 | P a g .
Realizarea conexiunii dintre conținutul unui fișier Google

Sheets și un fișier de tip prezentare sau document
Metoda I
Pași:
1) Crearea documentului pdf în care se va realiza importul informațiilor
din fișierul Google Sheets
2) Crearea documentului Google Sheets din care se vor prelua
informațiile de populare a zonelor definite prin {câmpuri} în documentul
pdf care în prealabil a fost un fișier de tip prezentare
3) Scrierea scriptului Apps care va determina completarea automată a
fișierului pdf cu informațiile din Google Sheets
Pasul 1:
Se va realiza un șablon de tip diplomă/certificat. Se va lansa programul
Prezentări Google. Se va realiza un certificat fie într-un slide din acest
program, fie se va descărca un șablon gratuit de pe Internet.
Se caută un site care furnizează șabloane gratuite. Se propune utilizarea
site-ului https://slidechef.net/free-google-slides-certificate-templates/ dar se
poate utiliza orice site de unde se pot descărca șabloane gratuite. S-a descărcat
șablonul College Achievement Certificates by Slidesgo și s-a copiat slide-ul 5
în prezentarea creată anterior.
156 | P a g .
De pe link-ul de mai jos sau de pe alt link dorit se vor descărca fișiere grafice
care vor fi inserate în modelul de certificat.
https://all-free-download.com/free-vector/student.html#google_vignette
De asemenea se pot utiliza și elemente grafice corespunzătoare meniului
Inserare, comanda Formă.
Conținutul casetelor de text se vor modifica conform modelului de mai jos:
Se va formata textul schimbându-i conținutul, aspectul, culoarea,

dimensiunea, alinierea în interiorul casetelor de text. Se vor utiliza icon-urile
de mai jos.
157 | P a g .
Se remarcă faptul că anumite zone din casetele de text sunt scrise între acolade.
Se recomandă editarea în acord cu modelul de mai sus deoarece aceste zone
vor fi utilizate ulterior.
Din meniul Slide s-a utilizat comanda Modificați fundalul. Fundalul
poate fi modicat în sensul schimbării culorii sau poate fi inserată o altă imagine
de fundal:
După terminarea formatării din meniul Fișier se va utiliza comanda Salvați

în format Google. Dacă fișierul rămâne cu extensia pptx scriptul pe care îl
prezentăm în continuare nu va funcționa deoarece comenzile corespund
fișierelor de tip Google.
158 | P a g .
Pasul 2:
Se va crea un fișier Google foaie de calcul. În acest fișier se vor
completa coloanele astfel:
Se remarcă faptul că denumirea coloanelor este identică cu denumirea

câmpurilor din cadrul certificatului.
S-a adăugat coloana Rezultat în care, dacă scriptul rulează corect și generează
pdf-ul corespunzător liniei atunci se returnează mesajul OK.
Pasul 3:
În continuare se va prezenta scriptul care trebuie editat în foaia de calcul de
către utilizator astfel încât modelul de certificat să se completeze automat cu
informațiile preluate automat din foaia de calcul. Mai mult în cadrul scriptului
se va crea o funcție care va genera automat fiecare certificat în alt fișier astfel
încât să se obțină fișiere independente.
Scriptul Apps - explicat

Se crează două foldere în Google Drive
159 | P a g .
Se definesc variabilele în cadrul cărora se vor ține referințele către fișierul

utilizat drept model și folderele cu care se va lucra.
function creareCertificate() {
La definire se va utiliza const deoarece aceste valori nu se vor modifica pe
durata execuției scriptului.
Link-ul către fișierul template – Certificatul este
https://docs.google.com/presentation/d/1TSnjoO5HbaM14hvPL7QEV8GyLf
ecCVQiRGDJP0xfDos/edit#slide=id.p1 Din acest link se introduce în
comanda de mai jos doar zona:
1TSnjoO5HbaM14hvPL7QEV8GyLfecCVQiRGDJP0xfDos
Link-ul către Folderul în care vor fi salvate fișierele temporare este
https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1tTdJ1LgWyYhvRSViRItXS5snT
lT8WISX
Din acest link se introduce în comanda de mai jos doar zona:
1tTdJ1LgWyYhvRSViRItXS5snTlT8WISX
Link-ul către Folderul în care vor fi salvate fișierele în format pdf este
https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1w6W5vDM8y09MMckppv9WG
nOq4FzEdiPx
Din acesta
se introduce în comanda de mai jos doar zona:
1w6W5vDM8y09MMckppv9WGnOq4FzEdiPx
Observații.
1) Fiecare utilizator va avea link-urile diferite.
2) fisierTemplate este certificatul creat ca prezentare Google.
3) directorTemp este folderul în care se vor salva temporar certificatele
completate cu informațiile din foaia de calcul.
4) directorPDF este folderul în care se vor salva certificatele completate cu
informațiile din foaia de calcul și transformate în fișiere de tip PDF.
160 | P a g .
const fisierTemplate = DriveApp.getFileById("1TSnjoO5HbaM14hvPL7QEV

8GyLfecCVQiRGDJP0xfDos");
const directorTemp = DriveApp.getFolderById("1tTdJ1LgWyYhvRSViRItXS
5snTlT8WISX");
const directorPDF = DriveApp.getFolderById("1w6W5vDM8y09MMckppv9WGn
Oq4FzEdiPx");
Se deschide foaia de calcul în care se va lucra și se selectează

fila numele Foaie1
const sheet = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet().getSheetByName(
"Foaie1");
Comanda sheet.getLastRow() are rolul de a returna numărul de linii din

fișierul Foaie1. Se vor prelua cu ajutorul constantei data valorile cuprinse în
zona A2:D5
const data = sheet.getRange(2, 1, sheet.getLastRow()-
1, 4).getDisplayValues();
Se pregătește șirul errors în care se va insera rezultatul fiecărei apelări a

funcției de creare a fițierele PDF
let errors = [];
data este un șir de șiruri

data.forEach(row => {
row este un element din șirul data fiind la rândul său un șir care conține
valorile de pe o linie din Foaie1
try {
Se apelează funcția de creare a unui pdf transmițându-se ca parametri valorile
de pe linia din Foaie1.
row[i] este valoarea dintr-o celulă Se remarcă faptul că numerotarea celulelor
va începe de la 0 nu de la 1. Deci prima celula este row[0].
161 | P a g .
Al cincilea parametru reprezintă numele cu care se dorește să fie salvat fișierul

convertit în PDF și s-a ales ca în urma concatenării dintre nume și prenume să
se utilizeze un spațiu definit prin " ".
crearePDF(row[0], row[1], row[3], row[2], row[0]+" "+row[1], fisier
Template, directorTemp, directorPDF);
În cazul realizării cu succes rezultatul este vid.

errors.push([""]);
}
catch(err) {
În cazul în care este eroare rezultatul este textul erorii.
errors.push([err.message]);
}
});
În continuare se setează coloana Rezultat. Această coloană începe la linia 2
coloana 5 și are lungimea sheet.getLastRow()-1 și lățimea de 1 celulă.
sheet.getRange(2, 5, sheet.getLastRow()-1, 1).setValues(errors);
}
Următoarea funcție crează un pdf
function crearePDF(nume, prenume, anul, program_studii, numeFisierP
DF, fisierTemplate, directorTemp, directorPDF) {
Se copiază fișierul temporar în folderul temporar. Copia are un id diferit de
fițiserul original.
const tempFile = fisierTemplate.makeCopy(directorTemp);
Se deschide fișierul temporar utilizându-se aplicația Google Slides pe baza id-
ului corespunzător fișierului de tip copie.
const tempSlideFile = SlidesApp.openById(tempFile.getId());
Se selectează lista de slide-uri din fișier și se preia primul slide (în cazul de
față este unul singur).
const slides = tempSlideFile.getSlides();
const slide = slides[0];
162 | P a g .
Se înlocuiesc marcajele cu valorile corespunzătoare care au fost transmise ca

parametri ai funcției prin ultimul parametru se indică dacă se dorește ca
procedura de înlocuire să facă diferență între literele mari și literele mici (case
sensitive). În cazul de față nu se dorește, deci s-a utilizat false. Altfel se
utilizează true.
slide.replaceAllText("{Prenume}", prenume, false);
slide.replaceAllText("{Nume}", nume, false);
slide.replaceAllText("{program_studii}", program_studii, false);
slide.replaceAllText("{anul}", anul, false);
După executarea înlocuirilor fișierul copie se salvează și se închide.
tempSlideFile.saveAndClose();
Se realizează conversia fișierului copie cu modificările precedente în formatul
PDF.
const conversiePDF = tempFile.getAs(MimeType.PDF);
Rezultatul conversiei se salvează ca fișier în folderul PDF cu numele dat ca
parametru.
directorPDF.createFile(conversiePDF).setName(numeFisierPDF);
Fișierul copie nu mai este necesar și se va șterge.
directorTemp.removeFile(tempFile);
}
Scriptul Apps
function creareCertificate() {
const fisierTemplate = DriveApp.getFileById("1TSnjoO5HbaM14hvPL7QEV
8GyLfecCVQiRGDJP0xfDos");
const directorTemp = DriveApp.getFolderById("1tTdJ1LgWyYhvRSViRItXS
5snTlT8WISX");
const directorPDF = DriveApp.getFolderById("1w6W5vDM8y09MMckppv9WGn
Oq4FzEdiPx");
const sheet = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet().getSheetByName(
"Foaie1");
const data = sheet.getRange(2, 1, sheet.getLastRow()-
1, 4).getDisplayValues();
let errors = [];
data.forEach(row => {
163 | P a g .
try {
crearePDF(row[0], row[1], row[3], row[2], row[0]+" "+row[1], fisier
Template, directorTemp, directorPDF);
errors.push([""]);
}
catch(err) {
errors.push([err.message]);
}
});
sheet.getRange(2, 5, sheet.getLastRow()-1, 1).setValues(errors);
}
function crearePDF(nume, prenume, anul, program_studii, numeFisierP
DF, fisierTemplate, directorTemp, directorPDF) {
const tempFile = fisierTemplate.makeCopy(directorTemp);
const tempSlideFile = SlidesApp.openById(tempFile.getId());
const slides = tempSlideFile.getSlides();
const slide = slides[0];
slide.replaceAllText("{Prenume}", prenume, false);
slide.replaceAllText("{Nume}", nume, false);
slide.replaceAllText("{program_studii}", program_studii, false);
slide.replaceAllText("{anul}", anul, false);
tempSlideFile.saveAndClose();
const conversiePDF = tempFile.getAs(MimeType.PDF);
directorPDF.createFile(conversiePDF).setName(numeFisierPDF);
directorTemp.removeFile(tempFile);
}
Se rulează acest script și rezultă fișierele pdf completate cu datele preluate

automat din foaia de calcul.
164 | P a g .
Metoda II
Pași:
1) Crearea documentului pdf în care se va realiza importul informațiilor
din fișierul Google Sheets
2) Crearea documentului Google Sheets din care se vor prelua
informațiile de populare a zonelor definite prin {câmpuri} în fișierul de
tip document în fișierul de tip pdf
3) Utilizarea extensiei Document Studio care va determina completarea
automată a fișierului pdf cu informațiile din Google Sheets
Observații.
1) Programul Document Studio se instalează ca extensie a Google Sheets.
2) Programul Document Studio se poate utiliza gratuit doar un număr
finit de zile.
Pasul 1:
Se va realiza un document editabil în Google drive. Pentru a-i conferi un aspect
grafic mai plăcut se vor utiliza elemente grafice.
Din meniul Inserare se alege comanda Imagine și opțiunea Căutați pe web.
Se selectează imaginea dorită și se alege comanda Inserați.
165 | P a g .
Se remarcă faptul că pentru câmpurile care se vor completa automat în format

pdf se utilizează sintaxa {{nume_câmp}}.
Pasul 2:
Structura fișierului Google Sheets este:
În exemplu s-a utilizat o listă scurtă care conține doar două linii. Această listă
poate să aibă oricâte linii.
166 | P a g .
Pasul 3:
Din meniul Extensii se apelează
Rularea programului determină apariția, în partea dreaptă a ecranului, a

ferestrei:
Se va deschide fereastra Document Merge:
Se comută butonul de pe No pe Yes.

Pentru a realiza legătura între fișierul editabil Invitație și fișierul foaie de calcul
se execută click pe .
167 | P a g .
Din fereastra generată se execută click pe numele fișierului Invitație.
În urma selectării fișierului se realizează completarea automată a liniei

Markers, adică prin această legătură programul numără automat câmpurile
existente în fișierul editabil.
Linia Merged File Name se completează manual.

Export Format este generat automat în Adobe PDF.
168 | P a g .
În continuare se deschide linia cu comenzi Upload to Google Drive. Se

utilizează butonul Replace pentru a localiza folderul în care se vor descărca
automat fișierele obținute prin rularea acestui program.
După rularea programului se poate utiliza din această fereastră comanda View
pentru a vizualiza direct folderul cu fișierele pdf generate.
Pentru rularea efectivă a programului se utilizează zona Finish and Merge.
Se bifează comanda Merge Documents Now și se execută click pe butonul
RUN.
169 | P a g .
Cât timp va rula programul și se vor genera fișierele pdf pe ecran va apărea
mesajul:
După rularea programului va apărea mesajul:
Iar în foaia de calcul se va remarca completarea automată cu următoarele

coloane:
Pentru a vizualiza rezultatele se procedează astfel:

1) Se execută click pe fiecare din link-uri
2) Se utilizează comanda View corespunzătoare liniei de comandă Upload to
Google Drive care determină deschiderea folder-ului pe care utilizatorul l-a
atașat anterior în această casetă.
170 | P a g .
Fișierele pdf generate automat sunt:
171 | P a g .
Probleme propuse
Să se realizeze o listă de persoane pe care le invitați la o activitate

studențească în scop caritabil. Pentru fiecare persoană se va realiza o invitație
personalizată. Pentru a realiza acest exercițiu se vor utiliza ambele metode.
172 | P a g .
Prezentări în Google
Între facilitățile oferite de Google se află și realizarea prezentărilor

dinamice. Acest program este integrat în Google Drive, este un program care
poate fi de mare ajutor atunci când se crează o prezentare de diapozitive. Una
dintre cheile sale este că se poate folosi cu mai multe persoane în același timp,
adică oferă acces mai multor persoane la o prezentare și acestea pot edita
prezentarea respectivă.
Prezentările Google funcționează în mod identic cu PowerPoint, deși
atunci când se crează şi se editează această prezentare trebuie să avem o
conexiune la internet în orice moment, aceasta este una dintre diferențele de
luat în considerare.
Pentru a realiza o astfel de prezentare din Drive se utilizează butonul
Nou, iar din lista de opțiuni se alege Prezentări Google/Prezentare nouă.
Din lista temelor disponibile se poate alege tema dorită.
Din meniul Inserare se alege opțiunea Slide nou pentru a crea slider-
uri.
Pentru a schimba aspectul structural al slide-ului se utilizează meniul Slide
comanda Aplicați aspectul.
173 | P a g .
Pentru a adăuga un fundal colorat sau de tip imagine unui slide se

utilizează comanda Fundal. Google Presentations nu numai că permite să
importăm șabloane PowerPoint în Drive, dar avem mai multe opțiuni
disponibile. Dacă, de exemplu, în Microsoft PowerPoint avem teme și
fundaluri care ne-au plăcut și pe care am dori să le folosim în editorul de
prezentare Google, este posibil să o facem. Este o altă opțiune bună de luat în
considerare și la care mulți utilizatori pot apela dacă este necesar.
În plus, putem descărca și teme sau fundaluri online, pe care ulterior
dorim să le folosim într-o prezentare. Ar putea fi mai convenabil pentru
utilizatori să folosim Google Presentations (Google Slides) atunci când
pregătim această prezentare, mai ales dacă este un proiect pe care îl facem cu
un grup de oameni de la distanță. În fața acestei situații, ni se oferă posibilitatea
de a importa aceste teme sau fundaluri, astfel încât să le putem folosi în această
prezentare. Pentru a importa o temă se alege comanda Tema, iar pe partea
dreaptă apare un meniu cu opţiuni de unde se alege comanda Importaţi tema.
174 | P a g .
De fiecare dată când există o temă pe care vrem să o folosim într-o prezentare
în Prezentări Google, o putem încărca în acest fel. Acest lucru se aplică atât
acelor teme pe care le-am descărcat online, în pagini despre teme și șabloane
PowerPoint, cât și acelor teme specifice PowerPoint și pe care le-am salvat pe
computer.
Meniul Slide conține următoarele comenzi necesare manipulării slide-urilor
într-o prezentare:
Comutarea între modurile de vizualizare a slide-urilor în interiorul unui fișier

se realizează utilizând butoanele:
Tipuri de diagrame care pot fi inserate într-un slide
Din meniul Inserare se alege comanda Diagrame și se generează o

fereastră în partea dreaptă a ecranului. Se alege modelul dorit. Fiecare model
conține submodele. De exemplu, dacă se alege modelul Ciclu se deschide o
altă fereastră din care se alege submodelul dorit. Se remarcă, conform imaginii
de mai jos, că se pot atașa maxim 5 zone. De asemenea, se poate modifica
culoarea predefinită.
175 | P a g .
După inserarea în slide se modifică textul aferent fiecărei zone.

Din meniul Inserare se pot adăuga diverse formate grafice necesare redactării:
De asemenea, tot din meniul Inserare există opţiunea Diagramă care permite
realizarea unui grafic. Dacă se doreşte actualizarea acestor informații pentru o
viitoare prezentare, ar trebui să se creze graficul direct în slide-uri. Acestea vor
lega graficul de datele din Foi de calcul Google și va permite să faceți
actualizări la acele informații pe care le puteți actualiza pe slide cu un simplu
clic. Pentru a realiza un grafic după Inserare/Diagramă se alege tipul de grafic,
de exemplu Coloană, graficul va apărea în prezentare.
176 | P a g .
Pentru a edita graficul inserat, faceți clic pe pictograma legăturii din colțul din
dreapta sus al graficului și selectați Deschideţi sursa.
Când se face click pe Deschideţi sursa, Google vă duce la o foaie Google pre-
realizată. Această foaie va conține datele utilizate în grafic și o copie a
graficului așa cum arată în prezentare.
Tranziția între slide-uri
Prezentările pot fi completate cu tranziții între slide-uri și pop avea

adăugate efecte vizuale pentru a anima textul/textele, imaginile sau alte
obiecte care populează slide-urile. Se estompează, se dizolvă, alunecă, se
cubizează sau se răstoarnă.
Pentru a aplica tranziție între slide-uri din meniul Inserare se alege comanda
Tranziție. După aplicarea unor tranziții între slide-uri icon-ul care marchează
acest existența efectelor este .
Fereastra corespunzătoare comenzii Tranziție este:
177 | P a g .
Se alege tipul tranziției, viteza de

vizualizare a efectului și se poate
aplica tranziția pentru toate slide-
urile.
Dacă nu se utilizează butonul
Aplicați-o pentru toate slide-urile
atunci tranziția se va aplica doar
pe slide-ul curent.
Se pot aplica tranziții diferite pentru fiecare slide în parte prin apelarea repetată
a acestei comenzi.
Efecte pentru obiectele dintr-un slide
O animație ne oferă o modalitate mai plină de viață pentru a promova o

prezentare. În cazul în care o tranziție se aplică unui slide, o animație se aplică
unui element din slide-ul respectiv. Deci, se poate face spre exemplu, ca
fotografiile să zboare de pe orice margine, blocurile de text să se estompeze
sau să iasă, iar pictogramele să se rotească.
Din fereastra corespunzătoare Tranziției între slide-uri se pot aplica Animații
pe obiectele din interiorul unui slide:
Se execută click pe obiectul dorit și rezultă activarea comenzii:
178 | P a g .
Se execută click pe butonul Adăugați o animație:
Dacă se dorește automatizarea animației se va alege opțiunea Cu animația

anterioară.
La tipul animației se va avea în vedere alegerea unui efect care nu presupune
suprapunerea imaginilor.
Se pot adăuga animații la același obiect sau la diferite elemente, dacă se
doreşte. Dacă se păstrează bara laterală Mişcare deschisă, printr-un click pur
și simplu se poate alege pentru fiecare element din slide și apoi se adaugă cu
ușurință animația acestuia.
Când bara laterală Mișcare este deschisă, se pot vedea toate tranzițiile și
animațiile care se aplică slide-ului selectat. Acest lucru vă permite, de
asemenea, să rearanjați animațiile dacă doriți ca acestea să apară într-o ordine
diferită pentru același obiect sau alte elemente.
Pentru a rearanja, se pune cursorul peste cele șase puncte mici din dreapta unei
animații și apoi se trage în sus sau în jos în noul său punct.
179 | P a g .
Pentru vizualizarea rezultatelor efectelor se utilizează butonul Redați. Dacă se
dorește redarea în mod Slide Show atunci se va utiliza butonul
Numerotarea slide-urilor
Din meniul Inserare se va alege comanda Numerele slide-urilor.
Aplicați pentru selecție => se va aplica număr doar pe slide-ul activ în

momentul aplicării comenzii
Aplicați => se va aplica număr pe fiecare slide din prezentare, inclusiv pe
slide-urile care se vor crea ulterior
Aranjarea obiectelor în interiorul slide-ului
Pentru alinierea, răsturnarea și aranjarea obiectelor în interiorul unui slide se

utilizează comenzile din meniul Aranjare.
Pentru a fi active comenzile din acest meniu se selectează casetele de text sau
imaginile cu urmează a fi aranjate.
180 | P a g .
Toate casetele de text selectate pot fi aliniate relativ la marginile slide-ului:
Se pot utiliza comenzi pentru rotirea obiectelor selectate:
Se pot centra în interiorul slide-ului obiectele selectate utilizând comanda

Centrați pe pagină.
Aplicare formatări
Din meniul Formatare se pot aplica efecte pentru Text :
De asemenea, pentru Text se poate modifica culoarea, dimensiunea, culoarea

de evidețiere a textului, transformarea textului din litere mari în litere mici sau
invers.
Comanda Aliniați și Indentați conține informaţii pentru diferite comenzi de
aliniere.
181 | P a g .
Dacă se dorește aplicarea unor spațieri între rânduri, între paragrafe sau între
litere se va utiliza comanda Spațiere între rânduri și paragrafe.
Pentru aplicarea numerotării automate sau a unor simboluri de tip listă se va
utiliza comanda Marcatori și numerotare.
Aplicarea efectelor de tip umbră, dublare, recolorare, dimensiune şi poziţie,
ajustări și alte efecte grafice se realizează utilizându-se comanda Opțiuni
pentru format.
Dacă se doreşte aplicarea unor linii şi chenare, se poate folosi opţiunea
Chenare şi Linii, unde se poate alege culoarea, forma chenarului, grosimea şi
decoraţiuni de chenar.
Realizarea documentului în echipă
Dacă se dorește realizarea unei prezentări de către mai mulți utilizatori atunci
se va utiliza butonul :
Se adaugă adresele de email ale colaboratorilor.
182 | P a g .
Utilizîndu-se se pot stabili drepturile acordate celor pe care îi adăugăm

în această listă.
Opțiunile aferente sunt :
Probleme propuse
Să se realizeze o prezentare cu tema prezentarea Programului de studii pe care

îl urmez. Prezentarea va conține 10 slide-uri. Se va utiliza o anumită temă. Se
vor atașa tranziții între slide-uri și în interiorul slide-urilor. Se vor utiliza
formatări și obiecte grafice.
183 | P a g .

Pop Rotaru Info Aplicata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pop Rotaru Info Aplicata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IOANA POP ANCUȚA ROTARU

ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE

Lucrarea practică nr. 1 .....................................................................................7

Documente Google ......................................................................................7

Operatori arimetici și funcțiile asociate acestora .......................................10

Editarea unor formule ................................................................................13

Manipularea foilor în interiorul unui fișier ................................................15

Lucrarea practică nr. 2 ...................................................................................22

Funcţii de tip sumă .....................................................................................22

Lucrarea practică nr. 3 ...................................................................................36

Calculul mediilor .......................................................................................36

Lucrarea practică nr. 4 ...................................................................................51

Reprezentări grafice ...................................................................................51

Lucrarea practică nr. 5 ...................................................................................68

Goal Seek și Solver ....................................................................................68

Lucrarea practică nr. 6 ...................................................................................79

Analiza What-If .........................................................................................79

Realizarea unui QR Code...........................................................................87

Lucrarea practică nr. 7 ...................................................................................89

Funcții și Baze de date ...............................................................................89

Crearea unei liste derulante dependente ................................................89

Utilizarea funcției IMPORTRANGE .....................................................91

Utilizarea funcției ARRAYFORMULA ................................................92

Funcția de traducere automată ...............................................................96

Funția MATCH ......................................................................................97

Funcția QUERY .....................................................................................98

Lucrarea practică nr. 8 .................................................................................101

Baze de date .............................................................................................101

Lucrarea practică nr. 9-10 ............................................................................111

Baze de date .............................................................................................111

Lucrarea practică nr. 10 ...............................................................................122

Baze de date .............................................................................................122

Lucrarea practică nr. 11 ...............................................................................135

Crearea diagramelor .................................................................................135

Diagrama Gantt ........................................................................................141

Lucrarea practică nr. 12 ...............................................................................146

Crearea formularelor ................................................................................146

Lucrarea practică nr. 13 ...............................................................................156

Realizarea conexiunii dintre conținutul unui fișier Google Sheets și un fișier

Lucrarea practică nr. 14 ...............................................................................173

Prezentări în Google ................................................................................173

Tipuri de diagrame care pot fi inserate într-un slide ............................175

Tranziția între slide-uri ........................................................................177

Efecte pentru obiectele dintr-un slide ..................................................178

Numerotarea slide-urilor ......................................................................180

Aranjarea obiectelor în interiorul slide-ului .........................................180

Aplicare formatări ................................................................................181

Realizarea documentului în echipă ......................................................182

Crearea documentelor Google (Google Docs) necesită crearea unui

documentelor se utilizează icon-ul . Din fereastra corespunzătoare se

Pentru fiecare categorie de documente pe care urmează să le creați se

Utilizând dublu click de mouse se accesează folder-ul (dosarul). În folder-ul

Redenumirea acestui fișier se realizează executându-se click în zona Foaie de

Exemplul 1: Fie următoarele șiruri de numere:

Se remarcă faptul că valorile au fost editate pe primele două linii. Pentru

În Foaie2 se poziționează cursorul în poziția dorită, se execută click pe meniul

Bordurile pot fi simple sau pot fi particularizate modificându-se grosimea,

Pentru un text a cărui lungime depășește lăţimea coloanei fie se mărește

Primul icon împarte textul în linii de lățime egală cu lățimea

Celula după aplicarea comenzii de ascundere a surplusului:

În interiorul unei celule textul este scris implicit pe orizontală. Poziția

Modificarea numărului de zecimale pentru datele dintr-un șir se

Culoarea textului se modifică utilizându-se icon-ul: