- Suport de curs ID –

Lect.Dr.Radu Bucea-Manea-Tonis

1
Cuprins:

Unitatea de invatare 1 ............................................................................................................................. 4

Date, informatii, cunostinte..................................................................................................................... 4
Direcţii de abordare............................................................................................................................. 4
Clasificarea datelor: ............................................................................................................................ 5
Piramidă informaţională...................................................................................................................... 5
Fluxurile informaţionale ..................................................................................................................... 5
Un sistem ............................................................................................................................................ 5
Întrebări pentru autoevaluare .............................................................................................................. 7
Unitatea de invatare 2 ............................................................................................................................. 8
Sistemul Informational, Sistem informatic ............................................................................................. 8
Un sistem informaţional ...................................................................................................................... 8
Sistemul informatic ............................................................................................................................. 8
Întrebări pentru autoevaluare ............................................................................................................ 10
Unitatea de invatare 3 ........................................................................................................................... 11
Sistemul informatic de gestiune ............................................................................................................ 11
Componentele unui sistem informatic de contabilitate ..................................................................... 11
Domeniile de gestiune....................................................................................................................... 11
Datele ................................................................................................................................................ 11
Modelele de gestiune ........................................................................................................................ 11
Regulile de gestiune .......................................................................................................................... 12
Întrebări pentru autoevaluare ............................................................................................................ 12
Unitatea de invatare 4 ........................................................................................................................... 13
Realizarea Sistemelor Informatice de Gestiune .................................................................................... 13
Sistemul informatic centralizat ......................................................................................................... 13
Sistemul informatic descentralizat .................................................................................................... 13
Ciclul de viaţă al sistemului informatic ............................................................................................ 13
Ciclu de realizare .............................................................................................................................. 13
Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice .................................................... 14
1. metodologii cu model în cascadă .............................................................................................. 14
2. metodologii care folosesc modelul prototipului........................................................................ 14
3. metodologii incrementale .......................................................................................................... 14

2
 4. metodologii evolutive – ............................................................................................................ 15
Evoluţia metodelor de proiectare ...................................................................................................... 15
Întrebări pentru autoevaluare ............................................................................................................ 15
Unitatea de invatare 5 ........................................................................................................................... 16
Analiza si proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune .................................................................. 16
Modelarea datelor ............................................................................................................................. 16
Procesul de normalizare ................................................................................................................ 16
Modelarea semantica..................................................................................................................... 16
Modelarea orientata-obiect ........................................................................................................... 18
Concepte de bază ale modelarii prelucrarilor ................................................................................... 19
Procesul ......................................................................................................................................... 19
Operaţia ......................................................................................................................................... 20
Tipul de operaţie ........................................................................................................................... 20
Regula de emisie ........................................................................................................................... 20
Evenimentul .................................................................................................................................. 20
Sincronizarea................................................................................................................................. 20
Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor ........................................................................... 21
Întrebări pentru autoevaluare ............................................................................................................ 21
Unitatea de invatare 6 ........................................................................................................................... 22
Dezvoltarea si testarea Sistemelor Informatice de Gestiune ................................................................. 22
Universal Modeling Language .......................................................................................................... 22
Diagrama cazurilor de utilizare ..................................................................................................... 22
Limbajul Java .................................................................................................................................... 26
Tipuri de date primitive................................................................................................................. 27
Operatori ....................................................................................................................................... 27
Colectii in Java .............................................................................................................................. 27
Metode de Testare ............................................................................................................................. 29
Intrebari de autoevaluare................................................................................................................... 29
Teste de evaluare................................................................................................................................... 30
Bibliografie ........................................................................................................................................... 34

3
 Unitatea de invatare 1
Date, informatii, cunostinte

Concepte specifice unitatii de invatare

- Abordarea sistemica a firmei;

- Piramida informationala;
- Relatia intreprinderii cu mediul exterior;
- Etapele procesului prelucrării automate a datelor;
- Fluxurile de resurse și fluxurile de documente generate de sistemul economic.

Datele sunt fapte brute, neprelucrate despre evenimente care nu au semnificaţie în sistem şi
nu sunt organizate. Datele pot fi totuşi organizate într-o manieră în care pot fi utile sau pot
primi semnificaţie pentru sistem. Când datele se organizează astfel încât să aibă semnificaţie
pentru sistem ele devin informaţie. Rafinarea datelor şi informaţiilor de-a lungul timpului
formează un ansamblu numit cunoştinţe.

Direcţii de abordare
• în general: semne care circulă pe diferite canale între elementele lumii reale, cu forme
specifice de receptare la nivelul materiei vii;
• în particular: când receptorul este omul, în cadrul procesului de cunoaştere

Caracteristici definitorii
• semn cu semnificaţie, prin existenţa unui limbaj cunoscut de către receptor;
• noutate, prin completarea tezaurului de cunoştinţe al receptorului;
• utilitate, prin receptarea în timp util, în contextul dorit.

Cunoştinţa: informaţia caracterizată de utilitate şi importanţă pentru receptorul uman

Tezaur de cunoştinţe Proces de informare Redundanţă

Cantitate de informaţie: formula lui Shannon

Data: mod concret de reprezentare a informaţiei pentru un anumit procesor (om, calculator,
algoritm, program etc.)

Parametrii de definire a unei date:

• identificator
• valoare
• atribute

4
Clasificarea datelor:
• După natură:
- numerice: naturale, întregi, reale, complexe;
- alfabetice
- alfanumerice
- logice

• După numărul de valori în timpul execuţiei programului:

- variabile
- constante propriu-zise (literali)
- constante simbolice

• După numărul de valori memorate concomitent:

- elementare (scalare)
- structurate (structuri de date)

Piramidă informaţională reflectă modul în care datele, informaţiile şi cunoştinţele

colaborează într-un proces permanent, în care datele pot fi folosite pentru a obţine informaţii
şi cunoştinţe, iar cunoştinţele, la rândul lor, pot fi folosite pentru a obţine informaţii şi date.

Fig.1.1. Piramidă informaţională

Fluxurile informaţionale reprezintă totalitatea informaţiilor care se vehiculează între

emiţătorul de informaţie şi receptor.

Conceptul de tehnologie a informaţiei (TI) se referă la totalitatea componentelor software şi

hardware folosite în sistemele informaţionale computerizate.

Un sistem este o entitate compusă din părţi organizate şi care interacţionează pentru o
funcţionare cât mai eficientă. Subsistemele sunt părţi componente ale sistemului. De

5
exemplu, Facultatea de Ştiinţe Economice este un subsistem al sistemului Universitatea
Hyperion.

Lucrările în domeniul sistemicii au condus la definirea unui model care promovează viziunea
sistemică asupra întreprinderii pe care o consideră formată din următoarele trei subsisteme:

Fig.1.2. Relatia intreprinderii cu mediul exterior

• Subsistemul decizional valorifică informaţiile oferite de subsistemul informaţional în

fundamentarea deciziilor.
• Subsistemul informaţional joacă un dublu rol: pe de o parte asigură toate informaţiile
necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate, conducere şi control iar pe de
altă parte asigură căile de comunicare între celelalte subsisteme, deoarece deciziile formulate
de subsistemul de conducere sunt transmise factorilor de execuţie prin subsistemul
informaţional (flux descendent).
• Subsistemul operativ (în cadrul căruia se desfăşoară procesele economice specifice
domeniului de activitate a agentului economic) are loc culegerea datelor care apoi sunt
transmise subsistemului informaţional (flux ascendent) în vederea stocării şi prelucrării
datelor necesare obţinerii informaţiilor utilizate în fundamentarea deciziior la nivelul
subsistemului decizional (de conducere).

6
 Fig. 1.3. Informatia si nivelele de management

În figura 1.4 intrările se constituie din date sau informaţii (care se preiau din documentele
justificative), care sunt procesate obţinându-se informaţii pentru planificare, luarea deciziilor
şi control. Documentele contabile se clasifică în funcţie de rolul lor şi de modul de întocmire
în: documente justificative (de evidenţă primară), registrele contabile (evidenţă contabilă) şi
situaţiile financiare (documente de sinteză şi raportare).

Fig. 1.2. Fazele distincte ale funcţionării unui sistem

Informaţiile contabile trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

• inteligibilitatea (informaţiile pot fi uşor de înţeles şi de interpretat);
• relevanţa (sublinierea aspectelor care pot influenţa luarea deciziilor);
• credibilitatea (informaţiile nu conţin erori semnificative, nu sunt tendenţioase, nici
părtinitoare);
• comparabilitatea (informaţiile să poată fi comparate prin elemente comune şi de aceeaşi
semnificaţie).

Întrebări pentru autoevaluare

1. Definiţi conceptele de informaţie, cunoştinţă şi dată.
2. Cum se efectuează schimbul de resurse între un organism economic şi exteriorul său sau
între componentele aceluiaşi organism economic?
3. Daţi exemple de fluxuri informaţionale.

7
 Unitatea de invatare 2
Sistemul Informational, Sistem informatic

Concepte specifice unitatii de invatare:

- Etapele functionarii unui sistem

- Arhitectura sistemului informatic
- Sistemul informațional al întreprinderii: definiții, structură și domenii de activitate
- Sistemul informatic al întreprinderii: definiții, structură și domeniile de activitate

Un sistem informaţional se compune dintr-o mulţime de subsisteme intercorelate care

lucrează împreună pentru colectarea, prelucrarea, stocarea, transformarea şi distribuirea
informaţiei pentru planificare, luarea deciziilor şi control.

Sistemul informaţional comunică cu mediul său extern prin fluxuri informaţionale (de
exemplu rapoartele pentru acţionari), iar în interiorul său, subsistemele comunică între ele
prin alte fluxuri informaţionale.

Sistemele informaţionale prelucrează datele şi/sau informaţiile (sortare, organizare, calcule

specifice) obţinând informaţii care sunt structurate în funcţie de cerinţele utilizatorilor
informaţiei.

Sistemul informatic reprezintă o parte a sistemului informaţional care permite realizarea

operaţiilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor şi difuzare a informaţiilor
astfel obţinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informaţiei (TI) şi a personalului
specializat în prelucrarea automată
a datelor.

Sistemul informatic cuprinde:

• ansamblul informaţiilor interne şi externe, formale sau informale utilizate în cadrul firmei
precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor;
• software-ul necesar procesării datelor şi difuzării informaţiilor în cadrul organizaţiei;
• procedurile şi tehnicile de obţinere (pe baza datelor primare) şi de difuzare a informaţiilor;
• platforma hardware necesară prelucrării datelor şi disipării informaţiilor;

8
Fig. 2.1 Subsisteme informaţionale organizate în funcţie de activităţile din cadrul unei unităţi
economice

După aria de cuprindere, subsistemele informatice acopera arii distincte, definite pe criterii
funcţionale în cadrul organizaţiei:
o Subsistemul contabilităţii
o Subsistemul producţiei
o Subsistemul cercetării
o Subsistemul comercial
o Subsistemul resurselor umane

Fig.2.2. Tipuri de sisteme informatice şi utilizatorii acestora Figura 1.5. Stanciu

9
Întrebări pentru autoevaluare
1. Definiţi sistemul informaţional şi arătaţi care este relaţia lui cu celelalte componente ale
sistemului economic.
2. Definiţi sistemul informatic şi precizaţi locul lui în cadrul sistemului economic.
3. Ce este structura sistemului informatic?
4. Descrieţi componentele structurale ale sistemului informatic şi arătaţi care este relaţia
dintre ele.

10
 Unitatea de invatare 3
Sistemul informatic de gestiune

Concepte specifice unitatii de invatare:

- Componentele SIG;
- Domenii, modele si reguli de gestiune.

Componentele unui sistem informatic de contabilitate trebuie să răspundă cerinţelor de

funcţionare descrise până acum şi trebuie să fie intercorelate funcţional:
a. hardware;
b. software;
c. comunicaţie;
d. baza ştiinţifică şi metodologică (metodele, procedeele şi mijloacele de prelucrare a
datelor);
e. baza informaţională, fluxurile informaţionale şi suporturile de informaţii;
f. utilizatorii;
g. cadrul organizatoric.

Sistemele informatice de gestiune (SIG) presupun definirea: domeniilor de gestiune, datelor,

modelelor, regulilor de gestiune.

Domeniile de gestiune corespund fiecăreia dintre activităţile omogene desfăşurate în cadrul

firmei - cercetare-dezvoltare, comercială, de producţie, de personal, financiar-contabilă – cu
luarea în considerare a interacţiunilor dintre ele. Mai mult, abordarea acestor domenii se
realizează într-o viziune
ierarhică conducând la indentificarea următoarelor nivele:
• Tranzacţional în cadrul căruia se efectuează operaţii elementare;
• Operaţional unde se desfăşoară operaţii curente, deciziile luate la acest nivel sunt curente,
de rutină;
• Tactic corespunzând activităţilor de control şi deciziilor pe termen scurt;
• Strategic caracteristic deciziilor pe termen lung şi/sau care angajează global firma.

Datele reprezintă “materia primă” a oricărui sistem de gestiune. Sunt avute în vedere toate
datele vehiculate şi prelucrate indiferent de natura lor, caracterul lor formal sau informal sau
de suporturile pe care se află.

Modelele de gestiune regrupează procedurile proprii unui domeniu. Putem exemplifica prin
modelul:
11
• Contabil, specific domeniului financiar-contabil;
• Tehnologiei de fabricaţie specifică domeniului producţiei;
• De vânzări specific domeniului comercial.

Regulile de gestiune permit prelucrarea datelor şi utilizarea informaţiilor în conformitate cu

obiectivele sistemului.
În cadrul unei firme cu activitate de producţie şi/sau comercială pot fi identificate
următoarele reguli de gestiune:
- aprovizionarea se realizează când stocul efectiv scade sub stocul normat;
- evaluarea materialelor se realizează conform metodei FIFO;
- o materie primă se stochează în una sau mai multe gestiuni;
- pentru produsele de calitatea a doua preţul se reduce cu 5% etc.

Fig.3.1. Definirea sistemelor informatice de gestiune

Întrebări pentru autoevaluare

1. Care sunt obiectivele sistemelor informatice de gestiune?
2. Din ce categorie de sisteme informatice fac parte sistemele informatice de gestiune. De ce?
3. Care sunt caracteristicile reprezentative ale unui sistem informatic de gestiune?
4. Precizaţi şi descrieţi componentele funcţionale ale sistemului informatic de gestiune.

12
 Unitatea de invatare 4
Realizarea Sistemelor Informatice de Gestiune

Concepte specifice unitatii de invatare:

- Ciclul de viata al unui sistem informatic

- Metodologii de realizare a sistemelor informatice de gestiune
- Metode de proiectare

În realizarea unui sistem informatic se poate opta pentru una din următoarele soluţii:

• sistem informatic centralizat;

• sistem informatic descentralizat.

Sistemul informatic centralizat se caracterizează prin faptul că întregul proces de stocare şi

prelucrare a datelor precum şi de dezvoltare a sistemului se realizează la nivelul unei singure
locaţii în care se află un singur sistem de calcul, de regulă un mainframe, care stochează o
bază de date unică precum şi ansamblul programelor de aplicaţie. Utilizatorii interacţionează
cu sistemul prin intermediul terminalelor (care au rol de thin-client).

Sistemul informatic descentralizat se caracterizează prin faptul că datele, software-ul şi

puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaţii (chiar dispersate geografic) ale
organizaţiei. Prelucrarea se realizează pe calculatoare personale independente sau în cadrul
unor reţele locale.

Ciclul de viaţă al sistemului informatic este definit de intervalul de timp CV = [T1, T2]
unde T1 reprezintă momentul în care s-a decis elaborarea sistemului iar T2 reprezintă
abandonarea sistemului. Acest interval este abordat metodic în etape ca analiza, modelarea,
dezvoltarea, testarea, utilizarea, mentenanţa până la retragerea sistemului. Din punctul de
vedere al utilizatorului final cele mai importante etape sunt utilizarea şi mentenanţa.

Ciclu de realizare este dat de intervalul CR=[T1,T2], unde T1 reprezintă momentul luării
deciziei de realizare iar T2 momentul punerii în funcţiune. Acest interval este cel mai
important din punctul de vedere al realizatorilor. Realizarea sistemelor informatice se
desfăşoară în etape pe baza unor modele şi strategii de implementare. Între etapele de
realizare a sistemelor informatice există o legătură directă şi indestructibilă, calitatea unei
etape fiind premisa calităţii unei etape succesoare.

13
Astăzi, arhitectura promovată în realizarea sistemelor descentralizate este arhitectura client-
server caracterizată prin faptul că aplicaţiile şi datele puse la dispoziţia utilizatorilor sunt
dispersate pe diferitele componente hardware în funcţie de numărul utilizatorilor care trebuie
să aibă acces şi de puterea de calcul necesară.

Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după modelul ciclului de

viaţă:
1. metodologii cu model în cascadă – etapele se parcurg succesiv, la terminarea unei etape
se poate reveni la o etapă anterioară (vezi figura 4.1);

Fig. 4.1. Etapele modelului în cascadă

2. metodologii care folosesc modelul prototipului – se elaborează o primă versiune

simplificată cu funcţionare minimă care este urmată de versiuni succesive îmbunătăţite până
se atinge funcţionarea completă conform cerinţelor beneficiarului (vezi figura 4.2);

Fig. 4.2. Modelul prototipului

3. metodologii incrementale – se folosesc când sistemele informatice se pot pune în

funcţiune modular prin realizarea subsistemelor. Etapele acestor metodologii sunt cele ale
14
modelului în cascadă cu deosebirea că proiectarea, implementarea, testarea şi utilizarea şi
întreţinerea se realizează separat, pentru fiecare subsistem în parte;
4. metodologii evolutive – se folosesc în cazul realizării sistemelor complexe; se face o
descompunere în subsisteme de complexitate redusă şi pentru fiecare subsistem se realizează
un sistem informatic. În finalul procesului toate subsistemele informatice se asamblează.

Evoluţia metodelor de proiectare

A) Metode timpurii, metode nestructurate specifice perioadei ’50 – ’60.
B) Metode orientate spre ieşiri (sfârşitul anilor ’60) caracterizate prin faptul că proiectarea
sistemului informatic avea ca punct de plecare ieşirile pe care acesta trebuia să le asigure:
rapoarte, grafice etc. Pe baza ieşirilor identificate se determinau apoi datele de intrare şi
prelucrările.
C) Metode orientate spre procese, utilizate în deceniul şapte, prezentând drept caracteristică
utilizarea diagramelor fluxurilor de date.
D) Metode orientate spre date, specifice anilor ’80, prezentând ca element caracteristic
utilizarea diagramelor entitate-relaţie;
E) Metode orientate obiect promovate în anii ’90 caracterizate prin promovarea conceptului
de obiect care încapsulează date şi metode.

Curentul de gândire francez propune o clasificare a metodelor de proiectare plecând de la

modalităţile în care este perceput sistemul: funcţional, sistemic, obiectual. S-a ajuns astfel la
următoarea clasificare:
• Metode ierarhice (generaţia I a metodelor de proiectare)
• Metode sistemice (generaţia a II-a)
• Metode obiectuale numite şi metode orientate obiect (generaţia a III-a)

Întrebări pentru autoevaluare

1. Precizati etapele ciclului de viata al sistemului informatic.
2. Care sunt metodele de proiectare ale sistemelor informatice?
3. Enumerati metodologiile de realizare ale sistemelo informatice.

15
 Unitatea de invatare 5
Analiza si proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune

Concepte specifice unitatii de invatare:

- Modelarea datelor;
- Modelarea prelucrarilor.

Modelarea datelor
Metodele de proiectare au ca scop obtinerea unor colectii de date ce respecta atat cerintele
informationale ale utilizatorului cat si restrictiile impuse de modelul relational.

Procesul de normalizare se bazeaza pe primele trei forme normale si presupune parcurgerea

urmatoarelor etape:
1. Inventarierea atributelor;
2. Specificarea regulilor de gestiune;
3. Intocmirea dictionarului de date:
- Un atribut poate fi inscris o singura data in dictionar;
- Sunt eliminate atributele sinonime;
- Dictionarul nu permite atribute derivate/calculate;
4. Stabilirea dependentelor dintre atribute;
5. Pentru atributele izolate se vor cauta grupuri de campuri care se pot constitui in
determinanti ai acestora;
6. Toate atributele determinante devin chei candidat;
7. Se stabilesc cheile primare dintre atributele candidate;
8. Cu fiecare cheie primara si atributele determinate direct de aceasta se formeaza un tabel.
9.Se stabilesc cheile externe

Modelarea semantica
De ce? A crescut nivelul de intelegere a importantei regulilor de business in activitatea
comerciala. Ea reprezinta activitatea generala care consta in incercarea de a reprezenta
semnificatia.

16
 Tabel 5.1. Concepte in modelarea semantica

Modelul Entitate-Asociere
Asociere permite modelarea realitatii prin intermediul unor concepte
abstracte: entitati, asocieri, atribute si reprezinta o tehnica de realizare a diagramelor:

Fig.5.1. Formalism in ERD

- Entitatile - “ceva care poate fi identificat ca distinct”

Sunt obisnuite si slabe atunci cand existenta unei entitati depinde de alta.
- Atributele descriu entitatile
- Simple sau Compuse
- Cheie
- Unice sau Multivalorice
- Lipsa
- De baza sau Derivate
- Corelatiile sunt relatii care se stabilesc intre entitati
O corelatie poate fi totala sau partiala, iar dupa gradul de participare la o corelatie se
impart in:
• Unu-la-unu;
• Unu-la-mai-multi;
• Multi-la-multi.

17
 Fig.5.2. Formalism in simbolizarea tipurilor de corelatii

- Subtipurile se constituie sub forma ierarhiilor de entitati, implementate sub forma

compunerii sau specializarii(mostenire)

Fig.5.3. Exemplu de ierarhie de tipuri

Etapele implementarii modelului EA sunt:

- Identificarea conceptelor semantice utile
- Conceperea obiectelor formale
- Conceperea regulilor de integritate
- Conceperea operatorilor formali

Limitele modelului relational

- Descrierea structurilor de date complexe
- Definirea tipurilor de data utilizator
- Partajarea/reutilizarea structurilor de date
- Datele sunt descrise separat de prelucrari

Modelarea orientata-obiect
Concepte:
Obiect – entitate cu identitate proprie caracterizata prin stare si comportament.
Obiectele comunica intre ele prin intermediul mesajelor
Abstractizare – obiecte cu aceeasi stare si coportament sunt grupate in clase

18
 Incapsulare – capacitatea obiectelor de a contine atat date cat si operatii, numai in
parte vizibile
Mostenire – toate atributele si metodele vizibile unei clase sunt preluate automate de o
clasa derivate
Polimorfism – posibilitatea unui obiect de a raspunde diferit la primirea aceluiasi
mesaj.

Caracteristici ale modelul obiect-relational

- Partajarea datelor
- Utilizarea structurilor de date complexe

Tabel 5.2. Paralele model obiectual-relational

Model Obiectual Model Relational

Clasa Tabel(Relatie)

Obiect Tuplu(Inregistrare)

Atribut Camp

Operatie(Metoda) Nu este cazul

Etapele proiectarii
1. Identificarea obiectelor si claselor;
2. Identificarea asocierilor;
3. Identificarea atributelor, restrictiilor din interiorul unei clase si a metodelor specifice
fiecarei clase;
4. Validarea modelului obiect.

Reguli de conversie
- O clasa este reprezentata printr-o tabela;
- O asociere se reprezinta prin includerea cheii primare din clasa corespondenta in clasa de
referinta;
- O clasa asociere contine atributele cheie din clasele asociate;
- Specializari ale unei clase de referinta vor contine cheia primara a clasei de baza.

Concepte de bază ale modelarii prelucrarilor

Procesul constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire
sunt stabile şi independente de particularităţile organizatorice.

19
Operaţia este o secvenţă continuă de acţiuni elementare producătoare de evenimente care se
execută neîntrerupt din momentul declanşării ei de către unul sau mai multe evenimente.
Operaţia determină întotdeauna producerea unui eveniment / unor evenimente.
Tipul de operaţie reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici. Se
caracterizează prin:
• conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia;
• durată;
• evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora.

Grafic, un tip de operaţie se reprezintă astfel:

Fig.5.4. Tip de operatie

Regula de emisie
• reprezintă o propoziţie logică care dacă se dovedeşte adevărată va determina producerea
unui anumit eveniment;
• este expresia condiţiilor referitoare la contextul în care se va derula operaţia.

Evenimentul reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la care

acesta trebuie să răspundă. Grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă.

Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:

• trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat;
• acest “CEVA” produs trebuie să fie perceput de către sistem;
• acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi declanşatorul posibil al
unei operaţii.

Sincronizarea reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi

care determină declanşarea unei operaţii. Ea este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze
pentru ca o operaţie să se poată declanşa. Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică
ce trebuie să respecte două cerinţe:

20
• condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale operaţiei;
• trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.

Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor:

• descrie înlănţuirea activităţilor sistemului analizat;
• reprezintă înlănţuirea activităţilor printr-un graf;
• nodurile grafului sunt evenimente sau operaţii reprezentând sincronizări;
• arcele grafului reprezintă legături cronologice între evenimente sau operaţii;

Fig.5.6. Modelul conceptual al prelucrarilor

Întrebări pentru autoevaluare

1. Ce este un proces?
2. Care sunt metodele de proiectare a datelor consacrate?

21
 Unitatea de invatare 6
Dezvoltarea si testarea Sistemelor Informatice de Gestiune

Concepte specifice unitatii de invatare:

- Diagrame UML;
- Limbajul de programare Java;
- Metode de testare.

Universal Modeling Language urmareste o definire uniforma, unanim acceptata a

conceptelor specifice modelarii orientate obiect.

Diagrama cazurilor de utilizare

- Descrie interactiunile utilizatorilor cu sistemul
- Exista mai multe relatii intre cazurile de utilizare:
- Relatii de extensie – cand un caz de utilizare poate fi extins ca un comportament aditional
definit printr-un alt caz de utilizare
- Relatii de incluziune – arata ca o instanta a unui caz de utilizare include si componente
specifice altui caz de utilizare
- Relatii de generalizare – cand un caz de utilizare B este o specializare a unui caz de utilizare
A

Fig. 6.1. Diagrama cazurilor de utilizare

Alte diagrame:
• diagramele de stare completează descrierea obiectelor prin:
• descrierea tuturor stărilor posibile pe care le pot avea obiectele unei clase;

22
 • evidenţierea evenimentelor care determină schimbarea stărilor.
Nota: Diagramele de stare se întocmesc pentru clasele care au un număr definit de stări.

Fig.6.2. Diagrama de stare

• diagramele de activitate modelează aspectele dinamice ale sistemului informatic şi descriu

activităţile care se realizează prin operaţii pentru care se pot prevedea condiţii şi decizii
reflectând astfel şi rezultatele aplicării acestora (vezi figura 6.3).

Fig.6.3. Diagrama de activitate

23
• diagramele de secvenţă;

Fig.6.4. Diagrama de secventa

• diagramele de colaborare

24
 Fig. 6.5.Diagrama de colaborare

Evaluarea sistemului informatic de contabilitate presupune următoarele:

1. performanţele şi limitările sistemului:
a. îndeplinirea obiectivelor, funcţiilor, sarcinilor de bază şi de exercitare a conducerii;
b. oportunitatea, completitudinea şi suficienţa informaţiilor destinate conducerii;
c. timpul de răspuns al sistemului – intervalul de timp din momentul transmiterii unei
cereri din partea conducerii până la momentul primirii răspunsului trebuie să fie scurt;
d. calitatea şi precizia informaţiilor obţinute;
e. calitatea şi siguranţa fluxurilor informaţionale;
f. posibilităţile de control;
g. timpii optimi privind reacţia la apariţia unor erori şi corecţia acestora;
h. gradul de integrare a sistemului informaţional în corelaţie directă cu gradul de
automatizare a prelucrărilor;
2. gradul de pregătire a unităţii economice pentru implementarea sistemului informatic de
contabilitate nou:
a. existenţa cunoştinţelor şi disciplinei tehnologice;
b. posibilităţile de instruire şi autoinstruire în ceea ce priveşte utilizarea computerelor
şi a produselor informatice etc.

Desfăşurarea unei activităţi riguroase şi performante de proiectare şi realizare de sisteme

informatice de gestiune impune respectarea următoarelor principii:
1. Abordarea globală a problemei de rezolvat;

25
2. Utilizarea unei metodologii unitare în proiectarea şi realizarea sistemului informatic;
3. Aplicarea celor mai moderne soluţii şi metode de proiectare şi realizare a sistemului
informatic;
4. Structurarea sistemului informatic ţinând seama de structura organizatorică din cadrul
firmei.
5. Participarea nemijlocită a viitorului beneficiar la activităţile de analiză, proiectare şi
implementare a sistemului informatic. O astfel de participare asigură formularea clară a
specificaţiilor necesare proiectării şi validarea eşalonată a soluţiilor propuse de proiectant
toate acestea asigurând în final un produs care să corespundă deplin cerinţelor utilizatorului;
6. Respectarea cadrului legislativ. Fiind vorba de sisteme informatice de gestiune devine
obligatorie realizarea evidenţelor, calcularea indicatorilor şi întocmirea lucrărilor de sinteză
în conformitate cu reglementările aflate în vigoare.
7. Realizarea unor sisteme informatice corespunzătoare resurselor disponibile la utilizator;
8. Întrucât prin natura sa software-ul este supus schimbării, această schimbare trebuie
anticipată şi controlată;
9. Compromisurile sunt inerente în dezvoltarea de software şi ele trebuie explicitate şi
documentate.

Limbajul Java

Principalele avantaje ale acestui limbaj sunt:

- Mecanisme automate pentru managementul memoriei;
- Nu contine pointeri;
- Asigura suport pentru mostenirea simpla.

Concepte de programare orientata obiect:

- Program – set de obiecte care comunica intre ele pentru satisfacerea unei cerinte
- Obiect – set de proprietati (stare) grupate in vederea asumarii unui comportament
- Clasa – sablon pentru generarea obiectelor (instantiere)
- Variabila de instanta/clasa – proprietatea unui obiect/clasa
- Metoda de instanta/clasa – set de instructiuni care definesc comportamentul unui
obiect/clase
- Interfata – set de metode neimplementate care determina comportamentul unei clase
in plus fata de ce poate mosteni
- Pachet – grupare de clase si interfete
- Instructiune – linie sau comanda intr-un program;
- Expresie – instructiune care are ca scop producerea unei valori(initializare, atribuire,
evaluare)
26
 - Variabila – locatie de memorie pentru stocarea unei valori adresabila dupa nume
- Literal – numar sau orice sir de caractere care reprezina o valoare

Tipuri de date primitive

Tabelul 6.1. Date primitive

byte 8 biti

short 16 biti

int 32 biti

long 64 biti

float 32 biti

double 64 biti

char 16 biti (Unicode)

boolean 1/0 (machine dependent)

Operatori
Aritmetici: +, -, *, /, %
De asignare: =, +=, -=,*=,/=,++,--
De comparare: ==, !=, <, >, <=, >=
Logici &, &&, |, ||, ^

Important! Regula de precedenta a operatorilor: aritmetici, comparare, logici, asignare

Colectii in Java
Ofera implementari pentru urmatoarele tipuri:

multime (ordinea elementelor este neimportanta)

lista (ordinea elementelor conteaza)
tabel asociativ (perechi cheie-valoare)

27
Colectiile pot fi parcurse (element cu element) folosind iteratori sau o constructie for speciala
(cunoscuta sub numele de for-each)

Un iterator este un obiect care permite traversarea unei colectii si modificarea acesteia (ex:
stergere de elemente) in mod selectiv. Puteti obtine un iterator pentru o colectie, apeland
metoda sa iterator(). Metodele au urmatorul comportament:

• hasNext intoarce true daca mai exista elemente neparcurse inca de iteratorul respectiv
• next intoarce urmatorul element
• remove elimina din colectie ultimul element intors de next.

For-each permite (intr-o maniera expeditiva) traversarea unei colectii. Urmatorul exemplu
parcurge elementele unei colectii si le afiseaza:
Collection collection = new ArrayList();
for (Object o : collection)
System.out.println(o);

O lista este o colectie ordonata. Listele pot contine elemente duplicate.

List poseda doua implementari standard:

• ArrayList - implementare sub forma de vector. Accesul la elemente se face in timp

constant: O(1)
• LinkedList - implementare sub forma de lista dublu inlantuita. Prin urmare, accesul la
un element nu se face in timp constant, fiind necesara o parcurgere a listei: O(n).

Compararea elementelor unei liste poate fi realizata folosind interfetele:

Comparable
Comparator

Spre deosebire de Comparable care, implementata de o clasa, marca faptul ca instantele sale
sunt comparabile, Comparator desemneaza o entitate externa care realizeaza o comparatie
intre doua obiecte oarecare. Metoda de interes definita in interfata Comparator este:
int compare(Object o1, Object o2)

28
Metode de Testare
Functional testing - Testare de tip black box canalizata pe verificarea cerintelor functionale
ale aplicatiei; acest tip de testare trebuie facut de testeri.
Black box testing - Nu se bazeaza pe cunoasterea interna a design-ului sau a codului . Testele
sunt bazate pe cerinte si functionalitate
White box testing - Se bazeaza pe cunoasterea logicii interne a codului aplicatiei. Testele sunt
bazate pe acoperirea sintaxei de cod, ramuri, cai, conditii.

Intrebari de autoevaluare
1. Enumerati principalele diagrame UML;
2. Redactati codul Java pentru afisarea elementelor unei colectii (ex. Lista).
3. Care sunt principalele metode de testare?

29
Teste de evaluare
1. Ce desemneaza acronimul UML?
2. Enumerati principalele metodologii de dezvoltare;
3. Ce caracteristici trebuie sa indeplineasca informatiile contabile?
4. Care sunt principalele etape ale ciclului de viata al sistemelor informatice?
5. Care sunt diagramele UML utilizate in modelarea prelucrarilor?
6. Descrieti nivelele piramidei informationale;
7. Enumerati fazele functionarii unui sistem;
8. Care sunt componentele unui sistem informatic de contabilitate?
9. Care sunt factorii alegerii unui nou sistem informatic de gestiune?
10. Sunt considerate bune practici in dezvoltarea sistemelor informatice:
11. Ce scrie următorul segment de cod Java?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int i;
i = -12;
do
{
System.out.println( i );
i = i - 1;
}
while (i > 0);
}
}
R: -12
12. Ce scrie următorul segment de cod Java?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int i;
for ( i = 1; i <= 12; i *= 2 )
System.out.println( i );
}

}
R: 1 2 4 8
13. Ce tipăreşte următorul segment de cod Java?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int i;

30
 for (i=1; i<10; i = i+3)
System.out.println( i );
}
}
R: 1 4 7
14. Ce se intâmplă dacă compilăm şi executăm aplicaţia care conţine fragmentul de cod
următor în metoda sa main():
public class Main {
public static void main(String[] args) {
String s = new String( "Computer" );
if( s == "Computer" )
System.out.println( "Equal A" );
if( s.equals( "Computer" ) )
System.out.println( "Equal B" );
}
}
R: Equal B
15. Ce se întâmplă dacă încercaţi să compilaţi şi să executaţi codul dat?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int a = 5;
System.out.println( cube( a ) );
}
int cube( int theNum )
{
return theNum * theNum * theNum;
}
}
R: Exception: Cannot make a static reference to the non-static method cube(int) from the type
Main
16. Ce va tipări codul care urmează?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int val = 1;
switch( val )
{
case 1: System.out.print( "P" );
case 2:
case 3: System.out.print( "Q" );

31
 break;
case 4: System.out.print( "R" );
default: System.out.print( "S" );
}
}
}
R: PQ
17. Ce se va tipări la executarea fragmentului de cod următor?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
for(int i = 1; i < 3; i++ )
{
for(int j = 1; j < 3; j++ )
{
if( j==2 ) continue;
System.out.println( "i = " +i + ", j = " + j );
}
}
}
}
R: i = 1, j = 1
i = 2, j = 1
18. Ce va fi tipărit la execuţia următoarei secvenţe de cod Java?
public class Main {
public static void main(String[] args) {
int i, j=1;
i = (j > 1)? 2: 1;
switch(i) {
case 0: System.out.println(0); break;
case 1: System.out.println(1);
case 2: System.out.println(2); break;
case 3: System.out.println(3); break;
}
}
}
R: 1 2
19. Ce se întâmplă dacă încercaţi să compilaţi şi să executaţi codul care urmează:
public class Main {
static int i = 10;

32
 public static void main(String[] args){
final int i = 20;
System.out.println("i is :"+i);
}
}
R: i is :20
20. Ce se tipăreşte la execuţia fragmentului de cod care urmează?
public class Main {
public static void main(String[] args){
int i = 10;
long l = 10L;
if( i == l )
System.out.println("We are Equal");
}
}
R: We are Equal

33
Bibliografie
1. I.Lungu, Gh.Sabau, M.Velicanu, M.Muntean – Sisteme informatice – Analiza,
proiectare si implementare, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
2. V. Stanciu – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2002
3. R. Vasilescu – Sisteme informatice de contabilitate, Ed. Eurostampa, Timisoara,
2008

34