APROBAT

Reprezentant legal

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU ACTIVITATI DE REPARATII SI INTRETINERE

1. SCOP

Art.1. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă proprii fiecărui element
component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de
muncă).

2. DOMENIU DE APLICARE

Art.2. Se aplică la instruirea personalului care desfăşoară activităţi de intretinere si reparatii

in cadrul unitatii, inclusiv la instalatiile sanitare si termice.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 Legea nr. 319/20066 - Legea securitatii si sanatatii in munca

 Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii în munca nr. 319/2006
 Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate
şi sănătate pentru locul de muncă;
 Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate
şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă;
 Hotarârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori,
în special de afectiuni dorsolombare,
 Hotarârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
 H.G.1146/30.08.2006 cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de munca

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1 DEFINITII
Accident de munca- accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in baza
caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin
trei zile, invaliditate sau deces.

1
 Boala profesionala- afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau unei
profesiuni, cauzate de factorii npocivi, fizici, chimici sau biologici, caracterisici locului de
munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in
procesul muncii.
Dispozitiv de protectie- dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un
protector, riscul de accidentare.
Echipament individual de protectie- totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant la procesul de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
Echipament tehnic- masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte
mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.
Instruire de securitate a muncii- modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii
care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a
cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe
care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
Instructiuni specifice de securitate a muncii- componente ale sistemului de reglementari
in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile
desfasurate in cadrul unei unitati: elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in
colaboare cu institute specializate) este obligatoriu atunci cand legislatia de securitate si
sanatate in munca nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara,
atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii munciii detalierea si
completarea legislatiei cu unele prevederi specifice unitatii.
Instructiuni de utilizare- instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice
produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care
producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in
conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
Mijloace individuale de protectie- mijloc de protectie (protector) destinat pentru
protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
Noxa (sinonim- factor nociv)- agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare
asupra organismului, in mediul luat in considerare.
Prevenire- ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

4.2 PRESCURTARI
SSM- securitate si sanatate in munca
EIP- echipament individual de protectie
EM – echipament de munca

Art.3. Masuri de securitate a muncii pentru masina de gaurit:

 Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu
chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii;
 Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
 Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei
scule speciale.
 Se interzice folosirea burghielor cu coada conica in universalele masinilor.
 Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
 Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi,
urme de lovituri.
 Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
 Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.

2
  Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea
sau desprinderea piesei.
 Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
 Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai dupa ce
scula s-a oprit complet.
 Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
 Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se
executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
 In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.
 Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.
 Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana numai dupa oprirea burghiului.

Cauzele accidentelor la masinile de gaurit.

Art.4. La masinile de gaurit accidentele sunt provocate de :
- aschii sub forma de panglica rasucita (in cazul gauririi metalelor tenace);
- aschii fine (la gaurirea metalelor fragile );
- organe de masini in miscare de rotatie (axul principal, mandrina , burghiul,
organele de transmisie, dispozitivele de prindere a piesei).
Art.5. Accidentele datorite aschiilor se produc in cazul gauririi la adancimi mari a pieselor
din materiale tenace, cand aschia desprinsa de sub burghiu are forma a doua spirale lungi
care se rotesc impreuna cu burghiul. Din aceasta cauza este necesar sa se realizeze franarea
aschiei in timpul desprinderii ei din material.
Art.6. In acest scop se folosesc burghie speciale , care se obtin prin practicarea unor santuri
de forma semicirculara in muchia aschietoare a burghiului.
Art.7. Burghiele prevazute cu santuri mai au avantajul ca sunt mai rezistente (au o durata de
2-4 ori mai mare decat burghiele obisnuite ).
Art.8. In cazul cand avansul burghiului se face normal si intermitent, franarea aschiilor se
produce fara dispozitive speciale.
Art.9. Pericolul de accidentare la aceste masini prezinta si organele in miscare de rotatie.
Astfel, daca mandrina de fixare a burghiului este prevazuta cu parti proeminente suprafata
ei exterioara trebuie protejata cu o manta circulara din tabla sub forma unui manson ,
astfel incat sa se poata ridica sau cobara usor pe mandrina la montarea burghiului.

Art.10. Masuri de protecţie a muncii ce trebuiesc respectate la utilizarea polizoarelor

fixe si altor maşini si utilaje de taiere:
 Montarea corpurilor abrazive se efectuează numai de muncitori special instruiţi si
autorizaţi de conducerea unităţii;
 Montarea pietrelor de polizor se va face numai de muncitori instruiţi in acest scop,
sub supravegherea şefului locului de munca.
 Corpul abraziv va fi folosit numai la turaţia inscrisa pe eticheta de fabricaţie;
 Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic in cazul in care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor;
 Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse;
 La începerea operaţiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv;
 In timpul lucrului se va evita uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se
imediat la corectarea sau inlocuirea celui uzat neuniform;
 Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaţa laterala a corpurilor abrazive;
 Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mare cu vizor reglabil din geam
securizat;

3
  Pentru reţinerea pulberilor abrazive degajate in timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi
prevăzute cu instalaţii de reţinere a acestor degajări nocive.
 Reglarea suportilor si vizierelor de protecţie va fi executata numai daca corpul
abraziv este in stare de repaus;
 Suportul de sprijin va fi astfel reglat incat punctul superior de contact al piesei cu
corpul abraziv sa se găsească in planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai
sus cu cel mult 10 mm;
 Distanta dintre corpul abraziv si suportul de sprijin nu va depasi 3 mm;
 înainte de inceperea lucrului, la polizor, lucratorii vor verifica existenta si
continuitatea legăturii la centura de impamantare a halei;
 Se interzice ajustarea pieseleor la polizor fara ca acestea sa se sprijine pe suport;
 Se interzice utilizarea polizoarelor daca nu au montata carcasa de protecţie
 Inainte de darea in folosinta, polizoarele vor fi incercate la o turatie superioara celei
de regim, timp de 15 minute, timp in care nimeni nu are voie sa ramana in zona
periculoasa.
 La viteze periferice mai mari de 10 m/sec, polizoarele vor fi prevazute cu carcase de
protectie rigide; carcasa de protectie va permite accesul numai la acea parte a discului
necesara pentru lucru.
 Se interzice polizarea din mana fara rezemarea piesei; reazemul nu trebuie deplasat in
timpul rotirii discului. Scula care se ascute trebuie sustinuta cu o aparatoare moderata.
Folosirea parghiilor pentru marirea presiunii este periculoasa. In timpul ascutirii, scula
trebuie racita, pentru a se evita decalirea. Pietrele de polizor vor corespunde, prin
granulatie si duritate, felului operatiei de executat.

Art.11. Inainte de pornirea polizorului se va controla:

 Daca pietrele sunt fixate in flanse cu diametre de 2/3 din cel al pietrelor;
 Daca pietrele nu au fisuri, nu sunt lovite, sunt bine centrate;
 Daca aparatorile pietrelor sunt in stare buna si sunt bine fixate;
 Daca ecranul de protecţie este in stare buna si are geamuri securit, este bine reglat,
adică electromotorul porneşte cand ecranul s-a aşezat in poziţie normala de lucru;
 Daca suportii de sprijinire sunt in stare buna, n-au marginile polizate de pietre, daca
sunt fixate regulamentar la 3-6 mm de piatra, daca se pot apropia si indeparta de
piatra;
 Daca instalaţia electrica este in buna stare, daca conductorii sunt bine izolaţi, daca tot
echipamentul electric este in stare buna si are legătura la pamant
 Daca starea generala a polizorului este buna, corpul lui si al electromotorului nu
prezintă fisuri, lovituri, axul este bine centrat si polizorul este bine fixat in fundaţie:
 înainte de pornire, cel care deserveşte utilajul si cei din jurul polizorului nu vor sta in
dreptul pietrei;
 Daca in timpul probei de mers in gol, polizorul funcţionează normal si nu se aud
zgomote anormale, se poate incepe lucrul.

Art.12. In timpul lucrului:

 Se va poliza cu cea mai mare atenţie , numai pe partea din fata a pietrei
 Nu este permisa polizarea pe fetele laterale ale pietrelor;
 Piesele ce se polizează vor fi ţinute bine in mâini, sprijinite de suporţi si nu se vor
apasă prea tare de pietre;
 Este interzisa apăsarea pietrelor de polizor cu diferite pârghii pentru mărirea apăsării
pe piatra iar piesele mici vor fi ţinute in cleşte, menghine de mana sau alte
dispozitive;

4
  Este interzis a se lovii pietrele polizorului cu piesele care se polizează pentru evitarea
fisurării sau spargerii acestora;
 Este interzis a se poliza cand distanta dintre piatra si suport este mai mare de 6 mm.,
pentru a se evita prinderea piesei intre piatra si suporţi care poate duce la spargerea
pietrei si la producerea de accidente;
 Este interzis a se lucra cu polizorul cu pietre descentrate;
 In cazul in care polizorul nu este prevăzut cu ecran este interzis a se lucra fara
ochelari de protecţie;
 Muncitorii vor lucra cu echipamentul de lucru inchis la nasturii si cu capul acoperit;

Art.13. Polizarea manuala

 Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea
completa a corpului abraziv.
 Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului,
polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontali nu
vor fi folositi in stare uzata.
 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca
corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
 Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un
corp care sa impiedice rotirea lui libera.
 La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia
maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie
de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.

ACTIVITĂŢI SPECIFICE LUCRARILOR DE INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE

ŞI DE ÎNCĂLZIRE

Operatii de prelucrare
Art.14. Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe
bancul de lucru din atelierele de semifabricate.
Art.15. Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a ţevilor pe schelele de montaj, cu
excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea definitivării poziţiei de montaj.
Art.16. Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor,
precum şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor
efectua cu scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor
specifice de securitate si sanatatea muncii privitoare la operaţiile respective.
Art.17. Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule,
dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi se vor respecta normele specifice in
vigoare.
Art.18. Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de instalaţii tehnico -
sanitare şi de încălzire vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ. În astfel
de cazuri se vor respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripţii privind
protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe, precum şi a
IPSSM pentru utilizarea energiei electrice.
Art.19. La operaţia de îndoire la rece a ţevilor folosite în instalaţii vor fi respectate
următoarele instrucţiuni:
1) umplerea ţevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
2) umplerea ţevilor cu nisip va fi făcută numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe baza
unui proiect, iar folosirea turnului va fi posibilă numai după ce în prealabil a fost verificat de
către conducătorul formaţiei de lucru;

5
3) zona de lucru a turnului va fi îngrădită;
4) ţevile vor fi uscate bine înainte de a fi umplute cu nisip;
5) este interzisă îndoirea ţevilor cu suprafaţa interioară umedă, iar în timpul iernii cu
suprafaţa acoperită cu gheaţă sau zăpadă.
Art.20. La operaţia de îndoire a ţevilor la cald vor fi luate următoarele măsuri:
1) pentru ţevile lungi se vor întrebuinţa suporţi susţinători;
2) răcirea cu apă a ţevilor încălzite va fi făcută de la distanţă cu ajutorul căuşilor cu mânere
lungi.

Operatii de curatire, vopsire si izolatie

Art.22. Lucrătorii care execută operaţii de curăţare mecanică a conductelor sunt obligaţi a
purta mănuşi şi ochelari de protecţie.
Art.23. Lucrătorii ce execută operaţia de curăţare chimică a conductelor cu diferiţi acizi sau
baze, vor fi echipaţi cu echipament de protecţie individual şi vor purta obligatoriu mănuşi de
cauciuc şi măşti de gaze cu filtru pentru vapori şi acizi.
Art.24. La curăţarea chimică a ţevilor cu acizi, temperatura acestora nu va depăşi 40 0 C.
Art.25. La efectuarea operaţiilor de vopsire în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare
şi de încălzire se vor respecta IPSSM pentru activităţi de vopsire.
Art.26. La efectuarea operaţiilor de izolaţie şi protecţie în cadrul lucrărilor de instalaţii
tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii
pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţie anticorozivă.

Probe si operatii conexe

Art.27 Încercarea conductelor, instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire va fi executată
sub supravegherea conducătorului lucrărilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice
accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se încearcă.
Art.28. În general conductele se încearcă la presiune hidraulică. Încercarea cu aer comprimat
este admisă numai în cazuri excepţionale (iarna sau în lipsă de apă) şi va fi executată după
instrucţiunile speciale prevăzute în prezentele norme.
Art.29. Locurile de aşezare a flanşelor oarbe în timpul încercării hidraulice a conductelor vor
fi prevăzute cu semne distinctive.
Art.30 Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompă la instalaţia care se încearcă
vor fi verificate hidraulic în prealabil.
Art.31. Lucrătorilor care participă la încercările de presiune a conductelor li se va face
înaintea lucrului un instructaj în legătură cu:
a)aşezarea armăturilor şi flanşelor oarbe;
b)metodele de evacuare a aerului din instalaţii;
c)modul de mărire şi micşorare treptată a presiunii din instalaţii;
d)interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte sub presiune;
e)presiunea maximă admisă de normele tehnice în vigoare;
f)procedeele de ciocănire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;
g)interzicerea ciocănirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare care se află sub
presiune.
Art.32. Piesele fasonate şi armăturile conductelor care urmează a se monta sub căi de
comunicaţie sau în locuri greu accesibile vor fi încercate la presiune înainte de montaj.
Art.33. (1)Lungimea porţiunilor conductelor care se încearcă cu ajutorul aerului comprimat
nu va fi mai mare de 1,5 km în cazul în care sunt încercate în prealabil lângă marginea
şanţului şi 5 km în cazul în care încercarea se face în şanţ deschis.

6
(2)Dimensiunile specificate mai sus se pot mări numai dacă există o justificare
corespunzătoare în proiect.
(3)În cazul conductelor aşezate în şanţuri şi acoperite cu un strat de pământ de cel puţin 0,3
m, lungimea porţiunilor care se încearcă cu aer comprimat nu este limitată.
Art.34. (1)Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executată numai după aşezarea
elementelor profilate şi a armăturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic.
(2)Se interzice încercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elemente
profilate şi armături lângă marginea şanţului.
Art.35 Compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la încercarea cu aer
comprimat a conductelor se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m de conducta care se
încearcă.
Art.36 Conductele de legătură dintre compresor şi conducta care se încearcă vor fi verificate
în prealabil prin presiune hidraulică.
Art.37. În timpul încercării cu aer comprimat sectoarele respective de conductă vor fi
supravegheate de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine.
Art.38. Se interzice examinarea conductei care se încearcă cu aer comprimat în timpul
introducerii aerului comprimat. Examinarea conductei este permisă numai după instalarea
presiunii de regim.
Art.39 Urmărirea conductei în timpul încercării cu aer comprimat este permisă numai de la o
distanţă de cel puţin 5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în şanţuri sau puţuri, precum şi
ciocnirea conductelor în timpul încercării.
Art.40. (1)Înainte de încercarea cu aer comprimat se vor controla şi verifica atât aparatajul
(regulatoare, manometre) , cât şi etanşeitatea conductelor şi armăturilor .
(2)Înlăturarea defectelor observate în timpul încercării cu aer comprimat se va face după
reducerea presiunii.
Art.41. În timpul încercărilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane în
apropierea conductelor în curs de încercare şi a instalaţiei de aer comprimat în funcţiune
Art.42. Este interzisă folosirea dispozitivelor care prezintă defecte precum şi a celor
improvizate.

INTOCMIT,
Serv. extern de SSM