Sunteți pe pagina 1din 3

DETERMINAREA CONSTANTEI ELASTICE A UNUI RESORT

1.Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este de a determina constantele elastice pentru mai
multe tipuri de resorturi şi de a evidenţia modul de acţiune al forţei elastice.
2. Noţiuni teoretice
Se consideră un resort de lungime iniţială l0, fixat la unul din capete pe un
stativ. Dacă de celălalt capăt se atârnă un corp de masă m, se produce o
alungire ∆l a resortului
k reprezintă constanta elastică a resortului
Δl=l–l0
Sub acţiunea acestei greutăţi resortul se întinde până îşi
atinge poziţia de echilibru. Resortul fiind alungit cu o anumită lungime x,
forţele elastice interne vor acţiona asupra corpului de masă m, cu o forţă
elastică globală:
F = −kx , care se opune deformaţiei produse de acesta.

constanta elastica k a resortului: k =


M·g/Δl

3. Descrierea metodei experimentale


Sub acţiunea unor forţe externe diformatoare, corpurile se deformează.
Acestor forţe li se opun forţe de reacţiune. Când forţele deformatoare
încetează, forţele externe de reacţiune tind să readucă corpurile la forma
iniţială.
 Deformaţia care dispare complet după încetarea forţelor deformatoare
se
numeşte deformaţie elastică
 Deformaţia care nu dispare după încetarea forţelor deformatoare se
numeşte
deformaţie permanentă
Proprietatea unor corpuri de a se deforma şi de a reveni la forma iniţială,
după încetarea acţiunilor exterioare, se numeşte elasticitate. Corpuri perfect
elastice nu există. Existenţa forţelor care apar la deformaţii se poate verifica
folosind un resort. Sub acţiunea forţei exterioare G, resortul se alungeşte cu y.
Această alungire y poartă denumirea de elongaţie şi reprezintă, conform
desenului din figura 1, diferenţa dintre lungimea finală şi lungimea iniţială a
resortului.
Cu cât forţa deformatoare G este mai mare cu atât alungirea y a
resorutlui este mai mare. Conform legii acţiunii şi reacţiunii, în resort apare o
forţă internă ce se opune deformării acestuia. Această forţă este de natură
elastică şi poartă denumirea de forţă elastică, F e .

4.Dispozitivul experimental
Dispozitivul experimental constă dintr-un stativ pe
care sunt fixate resorturile, ale căror constantă
elastică urmează să fie determinată (Fig. 2). Pentru
alungirea acestor resorturi se vor utiliza 3 greutăţi
marcate. Alungirea resortului sub influenţa diferitelor
greutăţi, se va măsura cu o riglă verticală ce permite
măsurarea lungimii cu o precizie de 1 mm. În cazul
metodei dinamice timpul se va măsura cu un
cronometru electronic.
5.Modul de lucru
Se agaţă de resort corpul cu masa m variabilă. Se porneşte simularea pas cu
pas. Se observă cum oscilează sistemul. Se opreşte simularea în momentul în
care resortul este maxim deformat şi se notează lungimea finală a resortului.
Se repetă experimentul pentru alte două valori ale masei corpului agăţat de
resort, adică pentru alte două valori ale forţei deformatoare G . Datele obţinute
se trec în tabelul de mai jos. Se determină K , constanta elastică a resortului.

Nr ex. l0(m) l(m) ∆ l(m) m(kg) P(N) k(N/m) ∆ k(N/m)

Valoarea medie

6.Surse de erori
- imprecizia maselor corpurilor
- măsurarea eronata a lungimii inițiale a resortului
- măsurarea eronata a lungimii finale a resortului

7.Concluzie

Experimentul a evidențiat că schimbarea maselor corpurilor influențează


constanta elastica. În urma acestui experiment s-a dovedit ca în interiorul unui
resortului apar forțe de reacțiune proporționale cu deformările cât timp forțele
deformatoare nu depășesc limita de elasticitate a corpurilor.

S-ar putea să vă placă și